Compostul – o soluţie pentru mai multe probleme de mediu   Leave a comment

C Geangu

Vă prezint mai jos un interviu cu domnul Constantin Geangu, membru al Org. PNȚCD Sector 1, arhitect, manager al  C Geangu Consulting SRL. Interviul a fost acordat de domnia sa revistei Infomediu, în luna august a acestui an. 

Deşeurile biodegradabile (umede) pe care oamenii le aruncă la gunoi ajung de regulă să fie depozitate într-o groapă de gunoi neconformă, deşi pot fi şi ele reciclate şi transformate în compost, ce poate fi folosit mai departe ca îngrăşământ în agricultură. Spuneţi-ne, vă rugăm, mai multe detalii despre avantajele transformării deşeurilor biodegradabile în compost şi cum poate fi utilizat acesta mai exact?
Mai întâi ar trebui să discutăm despre folosirea îndelungată a îngrăşămintelor chimice în agricultură.
desertificareAţi auzit desigur despre deşertificarea din Oltenia, ce se accentuează în anii secetoşi. De fapt se accentuează continuu, dar se manifestă pregnant în vremuri de secetă, atunci când putem vedea efectele cu ochiul liber. Deşertificarea are mai multe cauze, una dintre ele fiind şi lipsa îngrăşămintelor organice şi înlocuirea lor integrală cu îngrăşăminte chimice.
În acest sens vă sugerez să vedeţi filmul „Humus – Forgotten climate aid” care poate fi găsit pe internet şi să observaţi nu doar faptul că excluderea fertilizatorilor organici duce la deşertificare, dar şi faptul că deşertul poate fi transformat în teren fertil cu ajutorul compostului, îngrăşământ organic cu un înalt conţinut de humus. Când discutăm despre fertilizatori organici, ne amintim desigur şi despre folosirea bălegarului putrezit anaerob. În legătură cu acesta, vă amintiţi desigur că doar cu câţiva ani în urmă, într-unul dintre anii foarte secetoşi, au murit două persoane din cauza apei din fântână infestată cu nitriţi şi nitraţi de la un „depozit” de bălegar situat la o distanţă prea mică de fântână.

Levigatul de la bălegar a ajuns în pânza de apă freatică şi apoi în fântână. Din cauza secetei, a lipsei de apă proaspătă care să dilueze substanţial nitraţii şi nitriţii, aceştia au ajuns la o concentraţie chiar mortală. Întrebarea care se pune este dacă unii au murit, cei care au scăpat totuşi cu viaţă, dar au băut apă din aceeaşi pânză freatică, sau din alte zone cu nitraţi şi nitriţi, nu au sănătatea afectată? Răspunsul este desigur afirmativ, noi însă suntem sensibili doar la catastrofe, mai puţin la suferinţe şi uităm repede.

Ştiţi desigur că în aşa numitele „gropi de gunoi” în care se depozitează deşeuri biodegradabile, se colectează metan. Metan se produce şi în grămada de bălegar lăsată la putrezit, doar că acesta nu este colectat, ci pleacă în atmosferă, contribuind la ceea ce noi numim schimbări climatice, care ne costă foarte mult din punct de vedere al suportabilităţii. Nu este doar metanul problema, se dezvoltă fel de fel de microbi care sunt apoi transportaţi de muşte şi se mai scurge şi levigatul în pânza freatică despre care am vorbit. Prin urmare, bălegarul putrezit anaerob este un îngrăşământ organic, de mai proastă calitate, pentru că o parte din carbon în loc să se întoarcă în sol pleacă în atmosferă sub formă de gaz metan.

prelucrare compostCompostul în schimb nu generează gaz metan. Carbonul din deşeurile biodegradabile compostate se regăseşte în humus. Levigatul se recirculă, o parte a lui devenind parte a compostului şi cea mai mare parte este apă ce se evaporă, pentru că în grămada de compost se ating temperaturi de circa 60° C. În acest fel apa freatică este şi ea protejată. Datorită acelei temperaturi înalte, materialul se pasteurizează, microbii sunt distruşi precum şi seminţele de buruieni.

Revenind acum la întrebarea dumneavoastră privind avantajele folosirii compostului în agricultură, acestea ar fi:

  •  ŸSe elimină mirosurile neplăcute, sursele de răspândire a microbilor şi infestarea solului, a apei şi a aerului;
  •  ŸSolul îmbunătăţit cu compost devine mai afânat şi mai penetrant. Astfel, în cazul ploilor abundente, acest sol absoarbe o mare cantitate de apă, în timp ce alte soluri se comportă ca un acoperiş de tablă, facilitând inundaţiile;
  •  ŸPlantele de pe solul fertilizat organic suportă mai bine seceta şi alimentele rezultate în final sunt mai sănătoase;
  •  ŸCapacitatea solului de a „respira” creşte cu până la 40%;
  •  ŸSe pot crea soluri fertile pe terenuri complet nefertile;
  •  ŸProducătorii de compost pot realiza diverse reţete de pământ de flori pe care să-l vândă în pungi de plastic în supermarketuri sau diverse lanţuri comerciale, realizând astfel profituri importante;
  •  ŸÎn cazul producerii unor cantităţi mari de compost, se poate avea în vedere exportul către ţările sărace în pământ fertil, cu zone deşertice extinse.

Compoziţia deşeurilor menajere din România este alcătuită în proporţie de aproximativ 50% din deşeuri biodegradabile – umede, care ar putea fi folosite pentru fabricarea compostului. Mulţi reciclatori acuză acest tip de deşeuri de contaminarea celorlalte tipuri de materiale reciclabile (hârtie, plastic, metal etc). De ce credeţi că nu este valorificată partea biodegradabilă a deşeurilor din România şi cum credeţi că ar putea fi făcut acest lucru în zona urbană (unde vorbim atât de case cât şi de blocuri de 10 etaje cu ghenă)? Dar în zonele rurale, se poate face compostul şi în propria grădină?

Au foarte mare dreptate cei care se plâng de deşeurile biodegradabile, umede, că strică deşeurile solide, neorganice. Paguba este reciprocă, şi pentru cele organice, şi pentru cele reciclabile. Deşeurile solide reciclabile au de parcurs o serie de paşi pentru valorificarea lor. Plasticul, daca va fi folosit drept combustibil alternativ, va avea o putere calorifică mai mare dacă nu ar fi fost în contact cu deşeul umed, iar dacă se reciclează pentru a produce tot mase plastice, spălarea lui presupune mai mult detergent, mai multă sodă caustică, mai multă apă caldă. Dacă discutăm despre bucăţi mici de metale, separarea lor de deşeurile umede este mai puţin performantă decât în cazul în care nu ar fi fost în contact cu acestea. Pe de altă parte, contactul deşeurilor biodegradabile cu diverse flacoane sparte în care au fost lichide foarte diverse poate conduce la o calitate proastă a compostului, care peste anumite limite nu se mai poate folosi ca fertilizator în agricultură. În acest caz, produsul rezultat se foloseşte la acoperirea depozitelor de deşeuri. Zona respectivă se însămânţează cu iarbă, care nu va fi păscută de animale şi nici nu se vor cultiva plante a căror fructe să se folosească drept hrană. Cât priveşte faptul că în România această valorificare este atât de mult neglijată, cauzele pot fi extrem de diverse şi nu intenţionez să le enumăr pe toate. O explicaţie „obraznică” ar fi aceea că nu ne-a ajuns cuţitul la os. Dacă au murit câteva persoane din cauza poluării cu nitriţi şi nitraţi am uitat repede, dacă s-au îmbolnăvit deja mult mai mulţi, nu am băgat de seamă iar despre deşertificare ne amintim doar când seceta este puternică şi uităm la prima ploaie. în acest sens vă sugerez să căutaţi pe internet detalii despre Zona moartă din Golful Mexic, în care a dispărut deja viaţa, nu mai sunt peşti, nu mai creşte nimic, tocmai din cauza poluării din agricultură. Citez dintr-un articol pe această temă: „Datele NOAA arată că această zonă va avea o suprafaţă de peste 22.000 km². În 2002, în Golf exista deja o ‘zonă moartă’, de 21.965 km², situată în largul coastelor Louisiana, Texas şi Florida.” Adică dispare o sursă de hrană! Am înţeles că şi în Delta Dunării nu mai există atât de mult peşte ca în urmă cu câţiva zeci de ani. Este un subiect care merită o atenţie specială în sine.

În ceea ce priveşte soluţiile unei bune valorificări a deşeurilor biodegradabile, colectarea selectivă este cu adevărat cea mai importantă. Desigur, la blocurile înalte, dotate cu o ghenă, lucrurile sunt complicate, mai ales pentru persoanele în vârstă. În măsura în care cei mai tineri ar coborî cu deşeurile reciclabile la clopotele instalate pe trotuare, contaminarea reciprocă a celor două tipuri de deşeuri ar scădea substanţial şi valorificarea lor superioară ar deveni posibilă. Publicitatea necesară conştientizării costă iar televiziunile comerciale nu cred că vor face acte de caritate, aşa că lucrurile stagnează. În cazul caselor cu curte, colectarea se poate face în pubele separate iar în cazul zonelor rurale se pot folosi unităţi individuale de compostare cu aerare naturală, instalate în fiecare grădină.

Haideţi să enumerăm tipurile de deşeuri care pot fi compostate. Ne puteţi spune exact ce resturi menajere se pot recicla în acest mod?

resturiToate resturile ce rămân de la prepararea hranei (cojile de fructe şi legume, fructele şi legumele care s-au degradat şi nu se mai pot folosi ca hrană), toate resturile de alimente care nu au fost mâncate la masă, toate fructele şi legumele ce s-au degradat în magazine şi trebuie retrase de la vânzare, crengile de arbori rezultate din toaletarea parcurilor, frunzele adunate toamna, vrejii de legume din sere, paiele şi cocenii care nu se folosesc în alt scop, resturile vegetale din pieţele de legume, bălegarul, unele nămoluri din staţiile de epurare a apelor uzate (respectiv, cele care nu sunt poluate cu metale grele sau alţi agenţi chimici nepermişi) etc. Produsele de origine animală expirate în magazine au un regim special, doar o parte dintre acestea se pot folosi pentru producerea compostului.

O atenţie specială ar putea să acorde compostului crescătorii de porci. Dejecţiile porcine constituie pentru ei o problemă serioasă. Pe de altă parte, mulţi fermieri ard paiele pentru a scăpa de ele (în mod ilegal, desigur), în timp ce combinarea celor două „deşeuri” (dejecţiile porcine şi paiele de pe câmp) conduce la un produs util fermierilor: compostul.

Există exemple de bune practici în Europa privind compostarea deşeurilor organice? Dar în România? Ne puteţi da câteva exemple?

prelucrare fabricaÎn special ţările care au o vechime mai mare în UE decât noi au un avans substanţial în acest sector. Vă sugerez din nou să accesaţi un site, respectiv: www.compostnetwork.info. Veţi observa în lista membrilor că unele ţări, cum ar fi Ungaria, sunt reprezentate de două entităţi, alte ţări de mai multe entităţi, Bulgaria de o singură entitate iar România de nici una. Această reţea, majoritar europeană, are rolul de a facilita schimbul de informaţii teoretice şi practice despre industria producerii compostului, despre rolul lui în agricultură etc. De vreme ce România nu are nici măcar un membru, rezultă evident că nu primeşte şi nu transmite informaţii din acest domeniu cu această reţea de bune practici. Este una dintre explicaţiile faptului că în ceea ce priveşte reciclarea deşeurilor în România, atenţia oferită celor biodegradabile (umede) este pe ultimul loc, deşi ele sunt majoritare.

Pe final, ce recomandaţi autorităţilor locale, salubrizorilor şi reciclatorilor din România privind deşeurile biodegradabile?

Autorităţile locale nu fac strategii, ci urmează directivele primite de la autorităţile centrale. Aici este nevoie de o anumită strategie, care să se transmită către entităţile subordonate din acest punct de vedere. O astfel de strategie trebuie generată de mai multe ministere împreună, cum ar fi al mediului, al agriculturii şi al economiei. Ce ar fi strategic? Vă amintiţi problemele cu preţul gazelor naturale, cu faptul că se folosesc în cantitate mare pentru producerea de îngrăşăminte chimice, sector care dă de lucru unui anumit număr de oameni… Pe de altă parte, îngrăşămintele chimice otrăvesc apa freatică şi ajung să extindă tot mai mult apele moarte, fără viaţă şi să genereze deşertificarea. Producerea compostului ar absorbi o anumită forţă de muncă, care nu ar fi concentrată masiv într-un singur loc, ci distribuită în toată ţara, ar reduce consumul de gaze naturale pentru îngrăşămintele chimice şi ar evita deşertificarea. O decizie care să genereze soluţia corectă acestei dileme ar trebui luată la un nivel care cuprinde cele trei ministere la un loc iar spiritul în care să fie generată ar fi „dezvoltarea durabilă”, despre care se vorbeşte mult, dar pentru care se face prea puţin.

sigla-rez-PNT-medres

Anunțuri

Lasă un mesaj

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Dreptul la gândire, blog by Victor Potra

Fără idoli! Oricât ar fi de frumoşi...

Filozoful anarhist din colțul străzii.

De ce să lași lucrurile simple cînd pot fi complicate?

valeriu dg barbu

© valeriu barbu

SAMEWHITEBLUE

Ne-a mai rămas să schimbăm într-o zi o vorbă cu Pământ...

Ligia Rizea

gânduri, poezie, fotografii,patrimoniu cultural

Blogul lui Laivindur

Filme româneşti, melodii româneşti, istorie românească

Istoria Banatului

Blogul lui Mircea Rusnac

Insula Indoielii

Un loc pentru raţiune, argumente şi dovezi.

Tipărituri vechi

românești sau despre români

Alex Imreh

Virtual Identity

tudorvisanmiu

”Primeşte deci darul meu, care ţi-a fost adus, fiindcă Dumnezeu m-a umplut de bunătăţi şi am de toate” (Geneza, 33:11)

No Justice

Fiat justitia, ruat caelum!

Programul National DMS

managementul documentelor, arhivare electronica, solutii IT de business.

CRONICA [R]

If you're walking through hell, keep walking.

D&D: "Enjoy the silence!"

D&D: "Să trăim cât suntem în viaţă!”

ALIANTA DREPTEI

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

Tița Blog

Blog cu braşoave de Cluj

Despre demnitate

Povestea unor oameni (aproape) necunoscuți

Coffeebooksong Studios(TM)

Inspiring ideas to create amazing things

Aurica A. Badea

Aventuri prin România cancerului și a demenței

Cutia cu vechituri a lu' Potra

Istorie, imagini vechi, povești despre timpuri trecute, oameni care au fost.

DementiAwareness

A medical journalist/daughter writes about Frontotemporal Dementia, Alzheimer's and other memory diseases

Living With Dementia

reflections and prayers about how dementia affects my life and relationships

http://madalinagramatoma.blogspot.com

CARTEA CU POZE ȘI POVEȘTI

Radu

http://www.raduc.eu/

sick*tired

give me a beer, a laptop and a nice chick and you can keep the beer and the laptop

Izbucniri

“Cu câte iluzii trebuie să mă fi născut ca să pot pierde câte una în fiecare zi!…” – Emil Cioran

The WordPress.com Blog

The latest news on WordPress.com and the WordPress community.

%d blogeri au apreciat asta: