Bogdan Grabowski: PNTCD – o sarcina prea grea   3 comments

Reaparitia pe scena politica a PNT (sub denumirea actualizata de PNTCD) in anul 1989 a nascut sentimente puternice: de speranta – pentru cei care, cunoscand istoria, stiau fermitatea cu care partidul luptase impotriva comunizarii Romaniei si, in acelasi timp, de ura si de teama – in randul celor care fusesera indoctrinati sa perceapa PNT ca partid dusman; cei care se considerau ca fiind legati (in sensul atasamentului) de regimul comunist sau care stiau ca colaborasera cu structurile acestuia se simteau amenintati.
De diabolizarea PNTCD s-au ocupat intens si mijloacele de propaganda ale noului regim, acuzandu-l ca intentioneaza sa razbune persecutiile suferite de catre membrii sai, ca vrea sa “vanda” tara, ca urmareste sa readuca mosierii care sa-i lase pe tarani fara pamant; reprosurile la adresa partidului culminau cu afirmatia ca liderii sai nu cunosc problemele reale ale tarii si ca nu au suferit la fel ca ceilalti locuitori dat fiind ca “nu au mancat salam cu soia” – cu alte cuvinte ca au trait in afara Romaniei.

(Este interesant de remarcat ca cele mai multe dintre aceste “intentii” atribuite PNTCD au fost concretizate, in timp, de catre guvernele conduse de reprezentantii vechilor structuri ale regimului comunist deghizate in nou aparute partide “democratice”…)
In mod firesc, partidul a fost reinfiintat de catre veteranii sai – cei care fusesera, in tinerete, membri ai acestui partid, unii dintre ei efectuand dupa 1947 multi ani de inchisoare politica.
Inevitabil, majoritatea conducatorilor PNTCD aveau peste 60 de ani – varsta multora fiind in jur de 70 de ani – fapt care i-a facut pe multi – inclusiv pe unii membri ai partidului – sa considere ca partidul are o conducere “imbatranita”.
Viata a aratat ca aceasta echipa “batrana” a condus partidul cu rezultate mult mai bune decat echipele “mai tinere“ care i-au succedat – si, la o analiza mai atenta, lucrul nu este de natura sa mire, intrucat membrii echipei initiale erau persoane formate in alte conditii (normale!) si care – in plus – dadusera dovada caracterului lor si a devotamentului lor fata de partid.
Din nefericire, partidul a avut mai multe handicapuri:
1. intervalul extrem de scurt – cinci luni – pana la desfasurarea alegerilor (fixate in mai 1990) nu a permis ca el sa se formeze tihnit, cu rigoare si cu exigenta.
Acest lucru si-a pus amprenta in mod hotarator asupra partidului.
2. suferintele indurate – inclusiv anii de detentie politica – nu adusesera celor in cauza un plus de competenta; mai mult, atitudinea din timpul sau de dupa detentie ii facuse pe unii dintre ei santajabili.
3. veteranii partidului, datorita trecutului lor politic, nu putusera ocupa functii de conducere in timpul regimului comunist si, drept urmare, nu aveau experienta necesara conducerii diferitelor domenii.
Aceasta a avut ca urmare si un anumit complex de inferioritate manifestat de ei fata de cei care s-au inscris in partid si ocupau – sau ocupasera – functii de conducere sau detineau titluri stiintifice – mai ales in domeniul economic.
4. pericolul potential pe care il reprezenta un partid national-taranesc identic ca atitudine celui antebelic i-a determinat pe noii diriguitori ai Romaniei sa infiltreze in partid multi oameni de-ai lor.
Dar, in mod paradoxal, poate ca cel mai mare handicap l-a constituit imaginea legendara pe care PNT o avea in mentalul colectiv.
Indiscutabil – si inevitabil – nu toti membrii PNT din perioada interbelica erau fara prihana; unii dintre ei isi urmareau cu prioritate interesele personale.
Partidul a avut insa sansa de a avea o echipa de conducere formata din oameni valorosi profesional si, in plus, ca principalii sai doi lideri sa fie oameni cu un caracter puternic, profund atasati principiilor partidului, cu mult discernamant si animati de un patriotism nemarginit – pe care l-au manifestat intreaga lor viata.
Repet: membrii PNT interbelic nu erau fara repros, dar erau oameni nascuti si educati intr-o perioada in care societatea era condusa de morala crestina.
Iar liderii excelau si in aceasta privinta.
Patriotismul si atasamentul la valorile crestine au facut ca, desi partidul avea obiective precum “dreptatea sociala” – ceea ce il pozitiona pe centrul-stanga scenei politice, sa respinga vehement ideologia comunista considerata dizolvanta pentru societatea si statul roman.
Adversitatea fata de comunism a fost manifestata permanent – chiar si dupa ce Romania cazuse sub ocupatia sovietica.
Darzenia si consecventa cu care atat liderii, cat si multi membri ai PNT s-au opus comunizarii tarii au dat acestui partid o aura legendara.
Nou-aparutul PNT(CD) urma (trebuia) sa corespunda acestei imagini.
Era posibil?
Ce se intamplase in Romania in ultimii 40 de ani inainte de 1989?
Dupa impunerea de catre URSS a primului guvern comunist (in martie 1945) tara, aflata sub ocupatie, a fost supusa unor schimbari radicale impuse cu brutalitate.
Au fost create structuri represive care actionau discretionar; au fost efectuate arestari masive care au facut ca un numar urias de oameni sa umple inchisorile politice – cu sau fara procese-parodie.
Tara a fost inspaimantata si, incet-incet, oamenii au inceput sa cedeze si sa se “adapteze”.
Asa se face ca insignifiantul Partid Comunist din Romania si-a sporit numarul de membri –prin intimidari, prin conditionari, prin ademeniri, prin racolari.
Pe masura ce anii treceau se intarea impresia ca regimul comunist s-a instalat definitiv si ca cei care vor sa parvina trebuie sa se “adapteze”, sa se “alinieze” si sa se “inroleze”.
Incet-incet comportamentul oamenilor s-a modificat: s-au obisnuit cu delatiunea, cu limbajul dublu, cu lipsa de scrupule.
Numarul membrilor Partidului Comunist Roman a crescut exploziv (si inca nu au fost acceptati toti solicitantii!).
Evenimentele din decembrie 1989 au creat unora iluzia ca comunismul s-a prabusit, ca a disparut si ca Romania va relua firul istoriei de acolo de unde fusese intrerupt.
Iluzie – cum tot iluzie a fost si ca nou (re)aparutul PNT(CD) este PNT sau, ma rog, urmasul si continuatorul acestuia.
Lucrul nu ar fi fost imposibil daca acceptarea membrilor s-ar fi facut cu exigenta – lucru care – asa cum am aratat la inceput – nu a fost posibil.
Iar noii membrii (in afara veteranilor remobilizati) proveneau, inevitabil, dintre cei (de)formati in timpul regimului comunist – in cea mai mare parte avand comportamentele “omului nou”.
In aceste conditii poate fi surprinzatoare evolutia partidului dupa disparitia liderilor proveniti dintre veterani?!
Teoretic, sarcina noilor lideri ar fi trebuit sa fie facilitata de faptul ca partidul – si ei insisi, cu glas sonor – se declara urmas si continuator al PNT.
Ar fi fost suficient ca de fiecare data cand trebuia adoptata o decizie sa se intrebe ce ar fi facut liderii istorici in acea imprejurare.
Dar pentru “a sti” si pentru “a face” ceea ce ar fi facut acestia ar fi trebuit sa fie din acelasi “material” – or, diferenta era uriasa.
Astfel s-a ajuns ca “liderii” din noua generatie sa pactizeze cu urmasii calailor inaintasilor lor.
(Putin a lipsit ca in partid sa fie primit – cu onoruri – un fost sef al stucturilor descendente din cele ale vechiului regim!)
Putinele glasuri care au pledat pentru rigoare si fermitate au fost marginalizate.
Comportamentele imprimate in regimul comunist si-au adus si ele contributia – si printre ele obedienta fata de “lideri” ale caror “idei” si initiative s-au preluat fara discernamant.
Nimeni nu pare sa observe (sau prea putini par sa o faca!) diferenta uriasa dintre vorbele si faptele celor ajunsi la conducere; oricum, prea putini sunt cei care par socati de aceasta duplicitate.
Si astfel, incet dar sigur, partidul s-a indepartat de ceea ce se spera si se astepta de la el.
Ar fi putut fi altfel?
Se pare ca nu.
Este nevoie de o “dezintoxicare” a societatii – care se va produce in timp.
Dar se va produce in mod sigur intrucat Romania are nevoie de o forta politica care sa lupte pentru conservarea tarii, care sa fie preocupata de respectarea moralei crestine, care sa manifeste patriotism ocupandu-se de apararea intereselor nationale, care sa urmareasca atingerea dreptatii sociale si practicarea unei democratii reale – adica tocmai ceea ce au fost (si teoretic sunt) obiectivele si principiile PNT.
Si aceasta se va realiza atunci cand oamenii dintre care isi va recruta membrii vor fi altfel decat cei de acum.
Bogdan Grabowski,
PNTCD Sector 1
16 decembrie 2013
sigla-rez-PNT-xlowres
Anunțuri

Posted 17/12/2013 by Cris A. in Articole, Atitudini

Tagged with , , ,

3 responses to “Bogdan Grabowski: PNTCD – o sarcina prea grea

Subscribe to comments with RSS.

  1. O analiza pe cat de dureroasa, pe atat de adevarata! Astept continuarea ei si propuneri de solutii pentru scurtarea perioadei de „dezintoxicare”

    Apreciază

  2. Foarte buna analiza,in fine,pune punctul pe „I” si nici nu-i de mirare,autorul este un autentic taranist fara sa faca parte din vechea generatie . . . . .Felicitari Bogdan Grabowski !

    Apreciază

    George Calalb
  3. PNTCD-ul clasic apartine istoriei si isi gaseste locul in manualele de istorie. Astazi insa trebuie adoptata o linie politica moderna, supla si innoitoare care sa atraga pe romani si in special tineretul. Tinerii de astazi au ajuns sa respinga notiunile de „om politic”, „lider de opinie” sau de „partid politic”. Aceasta alienare nu este intamplatoare ci este rezultatul unor politici indelung exersate de catre urmasii comunistilor care s-au inscris in mod programat in partidele istorice reaparute dupa decembrie 1989. Au „dat navala” deopotriva la liberali si social-democrati cu intentia de a-si promova interesele in deplina siguranta si onorabilitatea data de apartenenta la aceste partide istorice greu incercate.
    Disparitia „pe cale naturala” a liderilor ce trecusera prin puscariile comuniste a reprezentat oportunitatea de a ocupa functiile de conducere tocmai de catre neo-comunistii infiltrati. Atata timp cat acesti oameni vor fi in frunte nu exista mari sanse de revigorare sanatoasa. Deci trebuie ganditi toti pasii si „pusi la treaba” toti membrii de partid de calitate.

    Apreciază

    stefancaliga@yahoo.com

Lasă un mesaj

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Dreptul la gândire, blog by Victor Potra

Fără idoli! Oricât ar fi de frumoşi...

Filozoful anarhist din colțul străzii.

De ce să lași lucrurile simple cînd pot fi complicate?

valeriu dg barbu

©valeriu barbu

SAMEWHITEBLUE

Ne-a mai rămas să schimbăm într-o zi o vorbă cu Pământ...

Ligia Rizea

gânduri, poezie, fotografii,patrimoniu cultural

Blogul lui Laivindur

Filme româneşti, melodii româneşti, istorie românească

Istoria Banatului

Blogul lui Mircea Rusnac

Insula Indoielii

Un loc pentru raţiune, argumente şi dovezi.

Tipărituri vechi

românești sau despre români

Alex Imreh

Virtual Identity

tudorvisanmiu

”Primeşte deci darul meu, care ţi-a fost adus, fiindcă Dumnezeu m-a umplut de bunătăţi şi am de toate” (Geneza, 33:11)

No Justice

Fiat justitia, ruat caelum!

Programul National DMS

managementul documentelor, arhivare electronica, solutii IT de business.

CRONICA [R]

If you're walking through hell, keep walking.

D&D: "Enjoy the silence!"

D&D: "Să trăim cât suntem în viaţă!”

ALIANTA DREPTEI

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

Tița Blog

Blog cu braşoave de Cluj

Despre demnitate

Povestea unor oameni (aproape) necunoscuți

Coffeebooksong Studios(TM)

Inspiring ideas to create amazing things

Aurica A. Badea

Aventuri prin România cancerului și a demenței

Cutia cu vechituri a lu' Potra

Istorie, imagini vechi, povești despre timpuri trecute, oameni care au fost.

DementiAwareness

A medical journalist/daughter writes about Frontotemporal Dementia, Alzheimer's and other memory diseases

Living With Dementia

reflections and prayers about how dementia affects my life and relationships

http://madalinagramatoma.blogspot.com

CARTEA CU POZE ȘI POVEȘTI

Radu

http://www.raduc.eu/

sick*tired

give me a beer, a laptop and a nice chick and you can keep the beer and the laptop

Izbucniri

“Cu câte iluzii trebuie să mă fi născut ca să pot pierde câte una în fiecare zi!…” – Emil Cioran

The WordPress.com Blog

The latest news on WordPress.com and the WordPress community.

%d blogeri au apreciat asta: