Statul Ţărănesc, pe scurt. 1935, ziarul Românul   1 comment

In 1935, the National Peasants’ Party (PNŢ) envisaged a programme for a „peasants’ state”, concerned with Romanian peasants’ real problems. It seems that nothing has changed in the last 80 years, except for a change in terminology (our „peasants” are now called „farmers”) and a decrease in the number of rural population (around 50% in 2014 versus 80% in 1935). Romania is still dealing with huge social and economic problems as far as peasants’ life is concerned. The time may have come to consider a „peasants’ state” again.

La 1935, în România, clasa ţăranilor constituia 80% din populaţia ţării. Soluţia PNŢ pentru bunăstarea ţării era o soluţie pentru bunăstarea ţăranilor, în primul rând, ca fiind majoritatea zdrobitoare a populaţiei.

Adeseori mi se întâmplă să aud despre „desuetudinea” unui program „ţărănesc” în zilele noastre, doar pe motivul că „nu mai suntem în perioada interbelică, s-au schimbat mult lucrurile de atunci”.  Aş vrea, totuşi, să aud – măcar pe alocuri – şi alte argumente. Căci, dacă stăm strâmb şi judecăm drept, mai nimic nu s-a schimbat între timp, în afară de faptul că ţăranii sunt „politically correct” denumiţi „fermieri”- plus că s-a înregistrat o scădere în proporţia populaţiei rurale. Însă tot avem cca 50% din populaţie trăitoare la sate (plus un procent considerabil de dezrădăcinaţi, foşti muncitori la stat-smulşi din pământul lor, actualmente reîntorşi pe la vetre sau deveniţi, cu un pic de noroc… agenţi: agenţi de pază, agenţi comerciali sau agenţi de curăţenie, ori, cu şi mai mult noroc, „căpşunari” pe la străini – asta dacă nu îngroaşă rândurile şomerilor). Ţăranii noştri tot „neluminaţi” au rămas, „ajutorarea” lor este vorbă în vânt, de „bunăstare” nici nu mai vorbesc: „samsarii” îşi fac în continuare de cap, „rodul muncii ţăranului” tot pe „nimic” se vinde. Din punct de vedere economic, social, politic – de fapt din toate punctele de vedere –  „chestiunea ţărănească” este extrem de arzătoare în România secolului 21.  Poate că a venit vremea să luăm din nou în considerare un program ţărănesc. Şi parcă n-aş schimba nimic din cele de mai jos, privitoare la „Statul ţărănesc” în viziunea PNŢ la 1935.

Ce voeşte „Statul ţărănesc?”

1. Luminarea poporului, prin şcoli şi învăţătura practică, ca să nu mai fie om la sate fără ştiinţă de carte (cum foarte mulţi sunt astăzi în ţara românească) şi astfel ţărănimea să-şi poată da seamă de puterea ei în Stat, să nu mai fie înşelată şi rătăcită prin tot felul de făgădueli politice.

2. Ridicarea ţăranului din sărăcie prin ajutorarea lui în munca câmpului şi în creşterea vitelor, aşa încât pe lângă hrana bună trebuitoare lui şi familiei sale, să-i rămână rod destul spre vânzare cu preţ bun.

3. Din bunăstarea şi mulţumirea ţărănimii, să izvorească pentru toţi ceilalţi cetăţeni delà oraşe, bunăstarea şi mulţumirea lor. Dar toată lumea să muncească: cărturarul la locul lui, negustorul şi industriaşul asemenea şi mulţimea lucrătorilor din fabrici şi ateliere să primească plată corespunzătoare.

Cu alte cuvinte în primul rând Statul ţărănesc român se întemeiază pe bunăstarea şi fericirea ţărănimii. Către ţăran se îndreaptă mai întâiu de toate grija şi apărarea ce poate să dea Statul ţărănesc.

Şi la toate aceste Statul ţărănesc vrea să ajungă: prin învăţătură înţeleaptă dată poporului; prin cooperatism adecă să înlăture intermediarii (samsarii de afaceri), cari speculează atât munca şi ostenelele ţăranului producător, cât şi pe orăşan: să vinzi şi să cumperi prin societăţile cooperative, ca venitul rămas, să se împartă acelora cari au muncit; să nu se mai vândă cu preţ de nimic rodul muncii ţăranului şi câte alte lucruri bune şi folositoare, care nădăjduim, că le vom auzi cât de curând, chiar din gura mult iubitului nostru preşedinte d. Ion Mihalache.

Dar ca să se poată face toate acestea e nevoie, ca ţărănimea să fie una, strâns legată de credinţa noastră, sub steagul nou, ce s’a înălţat spre binele şi fericirea ei.

D.-voastră, partizanii noştri delà sate, sunteţi rădăcinile, care adună puterea atât de mare a Partidului naţional-ţărănesc şi-l face plin de vlagă, aşa precum sucul rădăcinilor ascunse în pământ hrăneşte coroana falnică a pomului plin de rod.

Fiecare Român de bine şi fiecare ţăran cinstit şi harnic trebuie să ştie, că mântuirea Ţării din sărăcie şi întunerec poate veni numai dacă noi toţi vom sta şi vom munci în rândurile Partidului naţional-ţărănesc, pentru înfăptuirea „Statului-ţărănesc”.

Nu numai la noi, dar în multe ţări se aşteaptă, să se vadă ce va da statul ţărănesc român. Delà vrednicia şi unirea noastră atârnă deci fericirea ţărănimii şi a scumpei noastre Patrii!

Cu Dumnezeu înainte!

MIHAI COSMA

vicepreşedintele org. din jud. Arad

Ziarul Românul, p. 1, 17 martie 1935, Arad

Statul taranesc-ziarul romanul 1935

One response to “Statul Ţărănesc, pe scurt. 1935, ziarul Românul

Subscribe to comments with RSS.

  1. Nu se poate face o comparatie serioasa intre clasa taraneasca din Romania anului 1935 si Romania de astazi.
    In Romania Mare a anului 1935 taranimea era categoria sociala cea mai numeroasa si cea mai productiva. Sintagma „Talpa Tarii” atat de draga lui Nicolae Iorga si altor oameni politici nu era una peiorativa… dimpotriva!
    Taranul roman de atunci era un om liber si actiona dupa mintea si puterile sale. De aceea nu intamplator taranimea romaneasca a fost categoria cea mai urgisita de regimul comunist care se auto-proclama reprezentantul ei cel mai autorizat.
    Astazi insa taranul roman este tot mai derutat. Politicile guvernamentale nu l-au ajutat sa prospere asa cum ar fi meritat. Din aceasta cauza el alege de multe ori „calea pribegiei”… nu ia insa „calea codrului” ca odinioara ci se desradacineaza plecand spre tarile apusene cu speranta in suflet ca va castiga suficient pentru a-si pune gospodaria lasata acasa pe „picoare sanatoase”. Rezultatele negative se vad an de an insa exista probabil o anumita inertie contra-productiva fata de „visul european”.
    Regimurile politice de dupa 1990 (cu exceptia scurtei perioade de guvernare a Conventiei Democrate) nu l-au ajutat pe taran ci l-au indrumat sa faca datorii. Datorii pe care bietul taran nu le mai poate restitui si care il ruineaza rapid.
    Taranul roman are nevoie de un partid politic puternic care sa-l reprezinte si sa-l apere. Deocamdata exista doar promisiuni si putine lucruri concrete.
    De aceea el se tot intreaba: „pana cand?!…”
    Chiar asa!… pana cand?!

    stefancaliga@yahoo.com

Lasă un mesaj

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

NOI SCRIEM. TU VINZI!

Servicii Scriere Continut

Filozoful anarhist din colțul străzii.

Cineva trebuie să rămînă pînă la sfîrșit.

valeriu dg barbu

© valeriu barbu

SAMEWHITEBLUE

Ne-a mai rămas să schimbăm într-o zi o vorbă cu Pământ...

Ligia Rizea

gânduri, poezie, fotografii,patrimoniu cultural

Blogul lui Laivindur

Filme româneşti, melodii româneşti, istorie românească

Istoria Banatului

Blogul lui Mircea Rusnac

Insula Indoielii

Un loc pentru raţiune, argumente şi dovezi.

Tipărituri vechi

românești sau despre români

Alex Imreh

Virtual Identity

tudorvisanmiu

”Primeşte deci darul meu, care ţi-a fost adus, fiindcă Dumnezeu m-a umplut de bunătăţi şi am de toate” (Geneza, 33:11)

No Justice

Fiat justitia, ruat caelum!

Programul National DMS

managementul documentelor, arhivare electronica, solutii IT de business.

CRONICA [R]

If you're walking through hell, keep walking.

D&D: "Enjoy the silence!"

D&D: "Să trăim cât suntem în viaţă!”

ALIANTA DREPTEI

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

Tița Blog

Blog cu braşoave de Cluj

Despre demnitate

Povestea unor oameni (aproape) necunoscuți

Coffeebooksong Studios(TM)

Inspiring ideas to create amazing things

Aurica A. Badea

Aventuri prin România cancerului și a demenței

Cutia cu vechituri a lu' Potra

Istorie, imagini vechi, povești despre timpuri trecute, oameni care au fost.

DementiAwareness

A medical journalist/daughter writes about Frontotemporal Dementia, Alzheimer's and other memory diseases

Living With Dementia

reflections and prayers about how dementia affects my life and relationships

http://madalinagramatoma.blogspot.com

CARTEA CU POZE ȘI POVEȘTI

Radu

http://www.raduc.eu/

sick*tired

give me a beer, a laptop and a nice chick and you can keep the beer and the laptop

Izbucniri

“Cu câte iluzii trebuie să mă fi născut ca să pot pierde câte una în fiecare zi!…” – Emil Cioran

The WordPress.com Blog

The latest news on WordPress.com and the WordPress community.

%d blogeri au apreciat asta: