Alegeri locale 2016: Ne-am pierdut cu Firea (şi) din cauza CCR

#Ţărănista

Să nu ne facem iluzii: Gabriela Vrânceanu Firea Pandele a câştigat Bucureştiul nu doar datorită unei legi tâmpite (votate la unison de cele două mari partide, întru beneficiul lor exclusiv), ci şi datorită unor hotărâri ale CCR privind această lege contestată (nu doar o dată).

Experienţa ne arată că de regulă rezultatele alegerilor sunt decise în turul doi, dar şi că electoratul (în special de dreapta) se mobilizează în acest al doilea tur, hotărând decisiv soarta comunităţii.

Practic, din cauza alegerilor locale într-un singur tur, madame Firea a câştigat Primăria Capitalei cu circa 12% din numărul total al alegătorilor bucureşteni (511.832 voturi valabil exprimate – 33,08% dintr-un total de electori de 1.805.296 –, la ora la care scriu, când sunt numărate cam 96% din voturi). Foarte interesant îmi pare procentul de voturi nule la nivelul  Bucureştiului: peste 5% (100.163 alegători) – adică mult peste scorul unor partide… Iată, aşadar, cum revine mereu în actualitate necesitatea votului în alb, subliniată în repetate rânduri de dl Alexandru Herlea, preşedintele Casei Româneşti (La Maison Roumaine) din Paris (citiţi mai multe pe această temă aici).

Este evident că votul într-un singur tur nu este reprezentativ, nu este corect din punct de vedere constituţional, iar Curtea Constituţională a României nu prea îşi face treaba şi ca atare ar putea, la urma urmei, să plece un pic acasă, căci şi-a dovedit din plin inutilitatea. Dar pe această temă îl las pe dl Constantin Geangu să vorbească, scurt şi la obiect:

Autodizolvarea CCR

CCR a ajuns la concluzia ca alegerea primarilor într-un singur tur este la fel de corectă ca alegerea în doua tururi pentru că este rolul Parlamentului să legifereze și să decidă cum anume se desfășoară alegerile. Prin urmare, CCR nu mai este necesară dacă nu are tocmai rolul de a constata în ce măsură legile respectă Constituția sau nu.

Parlamentarii au ʺîmputernicireaʺ de a elabora legi ca reprezentanți ai Poporului român. În elaborarea legilor au obligația să respecte și litera și spiritul Constituției. Constituția spune clar că suveranitatea aparține Poporului și că ea este exercitată prin reprezentanții săi aleși în mod liber, periodic și corect. Alegerea corectă înseamnă că legile electorale sunt astfel concepute încât aleșii nu-și creează avantaje prin textul legilor ci lasă Poporului posibilitatea sa aleagă neîngrădit pe cine Poporul vrea. Faptul că alegerile într-un singur tur generează aleși lipsiți de reprezentativitate este evident. Expresia ʺreprezentativitateʺ nu se regăsește în litera Constituției, dar se regăsește în spiritul ei, respectiv in ʺalegeri corecteʺ. Nu se poate spune că o alegere este corecta daca alesul nu este reprezentativ, dacă poate fi nerecunoscut de mult mai mulți decât cei care-l recunosc drept alesul lor, respectiv alesul unei minorități, nu al unei majorități.

Această situație este identică cu alegerea proporțională pe listă pentru Parlament si pentru diversele consilii locale. Cetățenii nu au posibilitatea să scoată din liste pe acei candidați ʺcocoțațiʺ în vârful listelor, chiar dacă ei nu-i consideră cu adevărat ca reprezentanți ai intereselor lor. Deși există sisteme electorale care pot corecta această anomalie neconstituțională (împiedicarea alegatorului de a alege cu adevărat) bine cunoscute de Parlament, de Guvern, de Autoritatea Electorală Permanentă, s-a re-adoptat un sistem despre care se știa că nu este corect (a mai fost abandonat în trecut tocmai pentru anomaliile generate de el). In astfel de situații CCR ne spune că Parlamentul are autoritatea să emită legi. Prin urmare CCR ne spune ca CCR nu reprezintă o necesitate a zilelor noastre de vreme ce avem Parlament cu drepturi nelimitate.

Candidații la funcția de parlamentar din toamna ce vine ar trebui sa ne spună fiecare în parte cum s-au poziționat în momentul în care s-a revenit la sistemul proporțional pe liste și care sunt gândurile lor cu privire la prevederea constituționala a alegerilor corecte. În ce fel vor acționa în viitorul Parlament astfel încât cetățenii să nu se simtă trași pe sfoară, să nu rezulte că parlamentarii fac legi pentru folosul lor ci pentru folosul Poporului român?

Constantin Geangu,

11.05.2016

(Material preluat de pe blogul dlui Geangu, Sistem Electoral)