Alegeri locale 2016. Candidaturile PNŢCD: statistici, rezultate, analize   15 comments

Vă prezint mai jos pe cei ce au candidat şi pe cei care au câştigat din partea PNŢCD – profilul lor demografic, repartizarea pe judeţe a candidaţilor şi a câştigătorilor, consilierii şi primarii PNŢCD cu nume şi prenume, scorurile cele mai mici şi cele mai mari obţinute de partid (veţi avea surprize la acestea din urmă😉 ), precum şi o analiză a datelor. 

1. CANDIDAŢII PNŢCD – Profil demografic

Anul acesta PNŢCD a depus în cursa pentru locale liste cuprinzând 3.560 de candidaţi (1 pentru Primăria Bucureştiului, 173 pentru primăriile din ţară, 3143 pentru consiliile locale, 243 pentru consiliile judeţene), repartizaţi demografic astfel:

1.1. După sex:

 2.834  bărbaţi (79,6% din totalul candidaţilor)

726 femei (20,39% din totalul candidaţilor)

NOTĂ: Media pe ţară este 78,61% bărbaţi versus 21,38% femei, aşadar PNŢCD nu face vreo figură deosebită în această privinţă.

1.2. După vârstă: 

  • Până în 20 de ani: 3 candidaţi (2 femei + 1 bărbat, toţi născuţi în 1997) = 0,08% (0,014% media pe ţară)
  • 20-30 ani: 369 candidaţi (95 femei + 274 bărbaţi) = 10,36% (9,74% media pe ţară)

NOTĂ: Site-ul BEC dă pentru PNŢCD un număr de 18 candidaţi sub vârsta legală (23 ani) pentru a îndeplini condiţiile de candidatură. Fiind „prinşi” de BEC, aceştia nu au candidat, desigur – ceea ce scade numărul membrilor intraţi în alegeri la 3.542 (deşi acest lucru nu reiese explicit din documentele publicate de BEC). De asemenea, să nu uităm să-l scădem şi pe dl Ion Apetri (din Petricani, jud. Neamţ), care se înscrisese atât pe listele PNŢCD, cât şi pe cele ale UNPR – probabil ca să fie sigur că va fi ales în orice caz. Rămânem, aşadar, cu un număr 3.541 de candidaţi care efectiv au participat în numele PNŢCD la alegerile locale din 5 iunie a.c.

  • 30-40 ani: 702 candidaţi (171 femei + 531 bărbaţi) = 19,71% (20,43% media pe ţară)
  • 40-50 ani: 1027 candidaţi (234 femei + 793 bărbaţi) = 28,84% (32,16% media pe ţară)
  • 50-60 ani: 762 candidaţi (119 femei + 643 bărbaţi) = 21,40% (20,11% media pe ţară)
  • 60-70 ani: 519 candidaţi (79 femei + 440 bărbaţi) = 14,57% (14,25% media pe ţară)
  • 70-80 ani: 159 candidaţi (25 femei + 134 bărbaţi) = 4,46% (2,93% media pe ţară)
  • 80-90 ani: 18 candidaţi (1 femeie + 17 bărbaţi) = 0,5% (0,31% media pe ţară)
  • 90-100 ani: 1 candidat (bărbat; este vorba de dl Ion Tudoran, din comuna Cerchezu, jud. Constanţa, în vârstă de 91 de ani) = 0,02% (0,009% media pe ţară)

Aşadar, PNŢCD confirmă, în mare, statisticile de la nivel naţional privind profilul demografic al candidaţilor, cu mici excepţii (în grupele de vârstă de peste 70 ani, unde procentele sunt uşor crescute faţă de media naţională). Baza candidaţilor este – ca şi pentru celelalte partide – în categoria de vârstă 30-60 de ani (69,5% din candidaţi – faţă de 72,7% media pe ţară), în majoritate bărbaţi (78,96%), cei mai mulţi aflându-se în grupa 40-50 ani (28,84%) – o tendinţă valabilă pentru toate partidele (32,16%).

2. REZULTATE obţinute de PNŢCD la alegerile locale din 5 iunie 2016

 2.1. Repartizarea candidaţilor pe judeţe

Candidaţii PNŢCD au fost prezenţi pe liste în 37 judeţe (inclusiv Mun. Bucureşti), după cum urmează: Bucureşti (7 candidaţi) Alba (124), Arad (35), Argeş (226), Bacău (56), Bihor (23), Bistriţa-Năsăud (121), Botoşani (157), Braşov (63), Brăila (118), Buzău (30), Caraş Severin (365), Călăraşi (14), Cluj (173), Constanţa (273), Dolj (241), Gorj (132), Harghita (9), Hunedoara (22), Ialomiţa (24), Iaşi (35), Ilfov (46), Maramureş (120), Mehedinţi (117), Mureş (39), Neamţ (168), Olt (13), Prahova (49), Satu Mare (161), Sălaj (121), Sibiu (14), Suceava (105), Timiş (168), Tulcea (17), Vâlcea (100), Vaslui (1), Vrancea (73).

Judeţele fruntaşe ca număr de candidaţi sunt, aşadar: Caraş Severin – cu 365 candidaţi, Constanţa (273) şi Dolj (241).

Judeţele codaşe sunt Vaslui (1 candidat), Harghita (9), Bucureşti (7).

NOTĂ: Marile surprize – în sens negativ, pentru că era de aşteptat să fi avut mai mulţi candidaţi – sunt Maramureşul, Timişul şi, desigur, Bucureştiul (surse din partid susţin că în capitală doar Sectorul 3 ar fi reuşit să întocmească liste complete pentru consiliul local al sectorului, dar la BEC s-ar fi respins lista de semnături; dacă aflu amănunte, vă voi ţine la curent). Pe de altă parte, surprinzător în sens pozitiv este judeţul Harghita, unde de obicei PNŢCD nu prea avea candidaţi (de fapt, din câte mi-aduc eu aminte, în ultimii ani nici nu avea organizaţie în Harghita).

Dintre aceşti candidaţi, 3 au obţinut mandate de primari şi 137 au fost aleşi consilieri locali.

2.2. Primarii PNŢCD

Pentru candidaţii la funcţia de primar, PNŢCD a obţinut 23.913 voturi (0,28% din total), câştigând 3 mandate de primar (locul 13 în clasamentul general al celor 99 de partide participante la aceste alegeri).

Evoluţia numărului de primari ai PNŢCD la ultimele 4 alegeri locale

Evoluţia numărului de primari ai PNŢCD la ultimele 4 alegeri locale

Cei trei primari ai PNŢCD (0,09% din mandatele pe ţară) sunt:

Teodor Bucur – câştigător în localitatea Cojocna, jud. Cluj, cu 24,76% din voturile circumscripţiei (0,18% din totalul voturilor pe judeţ, adică 492 voturi în cifre absolute).

Marinel Barna, câştigător în localitatea Bodeşti, jud. Neamţ, cu 26,66% din voturile circumscripţiei (0,26% din totalul pe  judeţ – adică 567 voturi).

Dumitru Iliescu – câştigător în localitatea Dioşti, jud. Dolj, cu 64,97% din voturile circumscripţiei (0,34% din totalul pe judeţ – adică 998 voturi).

PNŢCD a depus 173 de candidaturi pentru primărie în toată ţara, ţintind, prin urmare, la 5,43% din totalul mandatelor de primar pe ţară (din care a obţinut 0,09%). Cele 3 mandate obţinute reprezintă 4,10% din ţinta propusă de 173 primari – o rată de succes extrem de mică.

NOTĂ: Iată cum exemplul acestor trei domni (şi mai ales al lui Dumitru Iliescu, câştigător cu aproape 65%!)  vine să confirme ceea ce am tot repetat de atâtea ori: există în ţara asta multe locuri uitate de lume în care PNŢCD nu e doar prezent, ci şi activ, şi, ocazional, câştigător al alegerilor, în pofida conflictelor de la centru. Oameni care îşi văd de treabă în teritoriu şi prin care partidul acesta respiră. Oameni al căror cuvânt este, din nefericire, ignorat, oameni despre care cei de la centru nu ştiu niciodată nimic, oameni pe care conducerea centrală îi ignoră etern, dar îndrăzneşte ocazional să se laude cu rezultatele lor!

2.3. Consilierii PNŢCD

Evoluţia numărului de consilieri locali ai PNŢCD la ultimele 4 alegeri locale

Evoluţia numărului de consilieri locali ai PNŢCD la ultimele 4 alegeri locale

 Cei 137 de consilieri locali (0,34% din mandatele pe ţară) aleşi pe listele PNŢCD au obţinut 38.073 voturi (0,45% din total), în 111 localităţi, aflându-se pe locul 17 în clasamentul partidelor participante la aceste alegeri. Consilierii locali sunt repartizaţi pe judeţe astfel:

 

Nr. crt. Judeţ Număr mandate consilieri obţinute Număr localităţi în care s-au obţinut mandate Medie voturi – procente obţinute în circumscripţiile din judeţ unde PNŢCD a câştigat mandate Consilieri locali PNŢCD – Nume, prenume
1. Alba 8 7 10,59% Gaiţa Virgil-Lucian, Clonţa Nicolae, Borza Iosif, Popa Ioan, Nicola Nicolae, Stânea Alin-Octavian, Bora Vasile, Tomuş Nicolae-Emilian
2. Arad 1 1 6,09% Roşca Mihai
3. Argeş 3 3 8,56%

 

Filip Viorel-Alexandru, Stoica Ionel-Adrian, Angelescu Florin
4. Bihor 2 2 15,7%

 

Filip Aurel, Popa Rusalim-Constantin
5. Bistriţa Năsăud 9 8 9,29%

 

Clapa Adrian, Şuticău Emil-Florin, Pop Petre, Ropan Ionel, Bot Alexandru-Vasile, Pătrăşcan Macedon-Aurel, Timar Dumitru-Vasile, Gotea Vasile-Vasile
6. Botoşani 4 2 9,92%

 

Ilaş Ştefan, Matei Ioan, Aghiniţei Vasile, Tatarcan Ioan
7. Braşov 4 4 7,20%

 

Bucur Nicolae, Muntean Marcel Gheorghe, Cătoi Lucian, Clinciu Ioan
8. Brăila 2 2 7,48%

 

Radu Vasilică, Anghel Silviu-Constantin
9. Buzău 1 1 9,47% Radu Ion

 

10. Caraş Severin 16 13 11,03% Tudor Alexandru, Tudor Nicolae, Uture Ioan, Cioran-Sgaverdea Andrei, Beg Dănuţ-Nicuşor, Popa – Gherga Alin – Emilian, Haiduc George-Olivian, Laţchescu Anton, Iliescu Tudor, Mihuţ Artimie-Sorin, Macavei Victor – Adrian, Borchescu Ilie, Dragoş Leontin-Alexandru, Pascu Antonela, Negrei Ion-Romică, Măran Pavel
11. Călăraşi 3 1 21,24% Năstase Ionuţ, Nicolae Mihăiţă, Chiriţă Leonida
12. Cluj 6 5 9,37% Tripon Iosefina-Viorica, Bucur Teodor, Marcu Gelu, Bogdan Stelian, Obrejan Ioan, Peica Marcel-Ioan
13. Constanţa 6 4 12,92% Pitorac Constantin, Şerbu Ionuţ, Cati Hristu, Funda Ion, Bolocan Gheorghe, Albu Nicolae
14. Dolj 7 4 20,51% Iliescu Dumitru, Mustaţă Laurenţiu-Robert, Şoşu Constanţa-Gabriela, Pricoiu Gabriel, Catană Ştefan-Cristian, Frunză Victor, Gugu Florea
15. Gorj 2 1 12,79% Constantinescu Ion, Văcăroiu Sabin
16. Harghita 1 1 7,28% Bratu Sergiu-Doru
17. Iaşi 1 1 7,56% Prisacaru Ioan
18. Maramureş 9 8 9,21% Vlad Nicolae, Bretan Vasile, Mişulec Nicolae, Bretan Vasile, Mureşan Ioan, Ilieş Ioan, Augustin Lucian-Vasile, Surduc Gheorghe, Hîrb Alexandru
19. Mehedinţi 4 4 6,26% Truşcă Aurelian, Ursu Simion–Doru, Căianu Ovidiu, Lunguleasa Nicolae
20. Mureş 6 5 12,54% Vaschi Kálmán, Demeter Tomas Flavius, Crăciun Iacob, Moldovan Petru-Dorin, Ort Ioan-Călin, Bogor Dorin-Cristian
21. Neamţ 3 1 21,84% Barna Marinel, Gioacăş Valentin-Vasile, Ilisei Manuela
22. Olt 1 1 6,74% Călugăru Iulian-Viorel
23. Prahova 3 3 9,19% Minea Claudiu-Remus, Rusu Mircea   Liviu, Bănescu Ion Romeo
24. Satu Mare 5 4 9,15% Sărcuţă Florea, Bura Vasile, Dobie Ioan, Marc Stefan, Boconcios Virgil-Gheorghe
25. Sălaj 9 9 7,79% Labo Ioan-Dorel, Stoica Liviu-Trăian, Prodan Gheorghe, Crişan Teodor, Şuteu Emil-Daniel, Crăciun Olimpiu-Ioan, Lupău Dumitru, Prodan Florin-Stelian, Criste Anton-Jan
26. Suceava 3 2 8,16% Lupoaie Ioan, Nastasi Adrian Iulian, Cozma Constantin
27. Timiş 11 8 13,61% Ianc Marţian, Cherciu Viorel-Aurel, Năfărean Alin-Dacian, Povian Dumitru-Iosif, Cădariu Vasile-Dorel, Sabău Crăciun, Miha Iulius-Nicolae, Feleagă Ioan, Scurtu Zorin-Cornel, Zăvoian Constantin, Oprescu Romulus
28. Tulcea 2 1 15,59% Tănase Hristu, Halep Gheorghe
29. Vâlcea 3 3 8,08% Catrina Ovidiu, Văcăruş Dorel-Ion, Dincă Cristian-Constantin
30. Vrancea 2 2 6,56% Aioanei Neculai, Nistor Dorel
TOTAL 137 111 10,93%

PNŢCD nu a reuşit să câştige în municipii (unde s-a prezentat cu 495 candidaţi), cu atât mai puţin în reşedinţe de judeţ, în afară de Mun. Zalău, jud. Sălaj, unde onoarea partidului a fost salvată de Ioan-Dorel Labo, care a obţinut un mandat de consilier local cu un remarcabil scor de 5,16% (restul de 110 mandate au fost câştigate în localităţi mici şi foarte mici).  Pentru că veni vorba de Sălaj, în satul lui Maniu, la Bădăcin, PNŢCD nu a avut candidaţi.

La consiliile locale, cel mai mic scor a fost înregistrat în localitatea Ramna, jud. Caraş Severin (4,96%), iar cel mai mare – în localitatea Dioşti, jud. Dolj (31,15%). Ca medie pe judeţe, în circumscripţiile unde PNŢCD a candidat şi a câştigat, cel mai bine stă Neamţ, cu 21,84%, urmat îndeaproape de Călăraşi, cu 21,24%. Pe locul trei se află Dolj, cu 20,51% din voturile circumscripţiilor în care au câştigat membri ai PNŢCD.

Cu cei 3.143 de candidaţi la consiliile locale (în 37 judeţe), PNŢCD a ţintit la 7,81% din totalul mandatelor din consiliile locale pe ţară şi a câştigat 0,34% din acestea. În final, a obţinut 4,35% din mandatele pe care şi-a propus să le câştige – din nou, o rată de succes extrem de redusă. Procentele obţinute de PNŢCD la nivel naţional pentru consiliile locale însumează 0,45% din opţiunile electoratului.

Evoluţia numărului de consilieri judeţeni ai PNŢCD în ultimele 4 alegeri locale

Evoluţia numărului de consilieri judeţeni ai PNŢCD la ultimele 4 alegeri locale

La consiliile judeţene PNŢCD nu a câştigat nici un mandat din cele 243 ţintite (17,59% din totalul mandatelor pe ţară) – obţinând, pentru a doua oară consecutiv, o rată de succes de 0%. Partidul a obţinut un număr de 24.364 voturi (0,31% din total, locul 19) în cele 11 judeţe unde a depus candidaturi pentru consiliile judeţene (Argeş, Bihor, Botoşani, Brăila, Caraş Severin, Cluj, Constanţa, Mehedinţi, Satu Mare, Timiş, Bucureşti).

2.4. Rezultate în Bucureşti

 În Capitală, evident, PNŢCD a pierdut pe toată linia – acolo unde a avut candidaţi (Primăria Generală şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, unde s-a prezentat cu 6 candidaţi). Candidata partidului la funcţia de Primar General, dna Iulia Gorea Costin, a obţinut 0,4% (un procent cu puţin peste cu rezultatul partidului pe ţară, totuşi cel mai mic la nivel naţional, comparativ cu rezultatele candidaţilor PNŢCD care au câştigat în teritoriu), terminând cursa pe locul 9 (din 12).

Pe de altă parte, cei 6 candidaţi ai PNŢCD la Consiliul General al Bucureştiului au obţinut 5.172 voturi, situându-se pe locul 9 cu un interesant 0,91% din opţiunile electoratului bucureştean (mai mult decât dublu faţă de scorul general de 0,37% al partidului la nivel naţional şi foarte aproape de acel circa 1%, unde se situa PNŢCD în 2008).

2.5. Câteva cuvinte despre independenţii proveniţi din PNŢCD

 Deocamdată nu am cunoştinţă decât despre trei candidaţi independenţi proveniţi din rândurile PNŢCD:

Adrian Orza, care a obţinut la Timişoara un mandat de consilier local, cu 4,89% din voturi. Adrian Orza, fostul viceprimar al municipiului sub mandatul lui Gheorghe Ciuhandu, a candidat şi pentru fotoliul de primar, pentru care a obţinut 7,23% – un scor absolut remarcabil, având în vedere că, din câte ştiu, nu a fost susţinut de nici una dintre cele două aripi ale PNŢCD.

Mircea Trifu, candidat independent în Municipiul Alba Iulia, a obţinut un mandat de consilier local, cu 5,42% din voturi. Nu am ştiinţă să fi fost sprijinit de vreo parte sau alta.

Tudorel Chesoi, candidat independent la Constanţa, susţinut de unii membri ai PNŢCD neoficial, a fost votat de 1201 alegători, neobţinând nici un mandat.

Iată, aşadar, că 2 din 3 candidaţi plecaţi din PNŢCD pentru a intra în cursă ca independenţi au depăşit cu mult scorul partidului, câştigând totodată şi câte un mandat de consilier.

Pe de altă parte, PNŢCD a făcut în teritoriu o alianţă cu PNL – Alianţa PNL-PNŢCD Tătărăştii de Jos, în jud. Teleorman, unde s-a prezentat cu 18 candidaţi, dar nu a obţinut nici un mandat (pentru această alianţă au votat 588 persoane pentru primar şi 553 pentru consilieri locali – nesemnificative statistic, foarte aproape de 0% – procent cu care figurează la BEC).

Aşadar, se pare că, dacă vor să conteze electoral, ţărăniştii din oraşele mari trebuie să părăsească partidul pentru a câştiga vreun mandat oarecare. Aparent e calea cea mai sigură. Cel puţin până la primenirea partidului – care nu se întrevede a avea loc curând…

3. Scurtă analiză de încheiere

Comparativ cu alegerile anterioare, PNŢCD îşi continuă curba descendentă:

An alegeri locale PRIMARI Consilieri LOCALI Consilieri
JUDEŢENI
Procent VOTURI Scădere procentuală a voturilor faţă de scrutinul precedent Scădere procentuală a voturilor faţă de scrutinul din 2004
2004 35 674 6 1,58%
2008 11 326 2 0,96% 39,25% 39,25%
2012 3 142 0 0,41% 57,29% 74,06%
2016 3 137 0 0,37% 9,75% 76,58%
Evoluţia aleşilor locali ai PNŢCD la ultimele 4 alegeri locale

Evoluţia aleşilor locali ai PNŢCD la ultimele 4 alegeri locale

În mod evident, conflictele survenite în partid în 2007 (când noul preşedinte Miluţ s-a pus pe decapitat organizaţii) şi culminând în 2008 (când prim-vicepreşedintele Pavelescu a demis toată conducerea PNŢCD Bucureşti) s-au reflectat imediat în rezultatele electorale de la locale (deşi ruperea „formală” a PNŢCD în două aripi s-a produs după alegerile din iunie 2008), partidul pierzând brusc cam 40% din voturile alegătorilor săi. După care, odată cu accentuarea conflictelor, a mai pierdut aproape 60% în 2012 din acei alegători rămaşi fideli în 2008. Să nu uităm să menţionăm şi faptul că la alegerile parlamentare din 2008 aceşti alegători nu au mai găsit PNŢCD pe liste, „mulţumită” lui Miluţ, care a retras partidul din alegeri şi a trimis vreo 7 membri (printre care şi A. Pavelescu) să candideze pe la  PNL.

În 2016, PNŢCD nu prea a mai avut de unde să mai scadă: faţă de 2012, doar  circa 10%  din alegătorii devotaţi i-au mai retras acestuia sprijinul – iar tendinţa va rămâne probabil aceeaşi în următorii ani, dacă nu se schimbă rapid ceva în partid (în principiu, demisia celor responsabili de acest dezastru ce durează de prea multă vreme deja, urmată de regrupare, reorganizare şi, nu în ultimul rând, redefinire identitară şi doctrinară).

Ar mai fi de menţionat şi rezultatul de 0,89% de la alegerile europarlamentare din 2014, precum şi eşecul Alianţei România Dreaptă PNŢCD-FC-PDL  din 2012, în cadrul căreia PNŢCD a fost, practic, o trambulină electorală pentru un republican  şi pentru un pedelist – reorientaţi ulterior către PDL/PNL, respectiv UNPR).

PNŢCD - procente obţinute la ultimele 4 alegeri locale

PNŢCD – procente obţinute la ultimele 4 alegeri locale

Una peste alta, faţă de 2004, PNŢCD-ul condus de Pavelescu a pierdut în 2016 cam 76% din electoratul fidel, în 3 (dezastruoase) alegeri locale succesive, plus două europarlamentare nereuşite şi două alegeri generale ratate (în 2008 prin neprezentare, în 2012 printr-o nefericită alianţă) ajungând de la 1,58% (în 2004) la 0,37% în 2016. Probabil căderea ar fi fost încă şi mai dezastruoasă, probabil că azi n-am mai fi vorbit de PNŢCD, dacă n-ar fi existat acel nucleu dur de votanţi şi acei ţărănişti devotaţi din teritoriu de care vorbeam deunăzi.

Pe lângă scăderea dramatică a electoratului ţărănist şi, ca urmare, şi a numărului de aleşi locali ai PNŢCD (80% scădere faţă de 2004 la consilieri locali, 90% scădere la primari, 100% la consilieri judeţeni – adică ZERO mandate în CJ în două tururi succesive de scrutin), faptul că PNŢCD a reuşit să câştige totuşi şi anul acesta un număr oarecare de mandate în 110 localităţi mici + o reşedinţă de judeţ (Zalău, 1 loc în CL) vine să confirme, ceea ce am afirmat de atâtea  ori: partidul are încă forţă în teritoriu, la sate, suflul de acolo vine, sângele partidului în acele vene curge. Reconstrucţia PNŢCD va trebui să se facă pe modelul organizaţiilor din aceste oraşe şi sate de care n-a auzit nimeni – nici măcar conducerea partidului – unde membrii  îşi văd de treabă, departe de conflictele de la centru şi din oraşele mari, cu miză mare, pe care „joacă” şi se ceartă permanent membrii conducerii centrale. Aceste jocuri şi certuri s-au reflectat în mod evident în rezultate, PNŢCD nemaiobţinând nici un mandat de primar în acele localităţi importante în care odinioară partidul se sprijinea pe un număr semnificativ de alegători ţărănişti sau simpatizanţi – cum e Timişoara, de pildă.

O analiză SWOT a acestor alegeri locale, din punctul de vedere al rezultatelor PNŢCD, ar putea fi schiţată astfel:

Puncte forte (Strengths): PNŢCD încă are un nucleu dur de activişti, format din câteva mii de membri (estimez undeva la 6000) şi simpatizanţi devotaţi (estimarea mea e de 15-20.000), dar şi de electori (în jur de 50.000), mai ales în localităţi mici (unde a obţinut, în circumscripţiile în care a candidat, între 5 şi 65% din voturi, cu o medie de aproape 11%), pe care ar putea să se bazeze pentru o viitoare reunire a tuturor forţelor ţărăniste, pentru reorganizarea partidului şi relansarea sa pe scena politică românească.

Puncte slabe (Weaknesses): Pierderea vertiginoasă a electoratului tradiţional (de la 1,58% în 2004 la 0,37% în 2016, adică o scădere cu 76% a alegătorilor PNŢCD, pe o curbă continuu descendentă), urmare a conducerii slabe şi a deciziilor haotice ale acesteia, a conflictelor interne interminabile şi, nu în ultimul rând, a pierderii identităţii partidului şi a notorietăţii acestuia.  Drept rezultat, PNŢCD are anul acesta –  faţă de 2004 –  cu 80% mai puţini consilieri locali, cu 90% mai puţini primari şi cu 100% (respectiv 0) mai puţini consilieri judeţeni.

 

pntcd grafic scaderi procentuale

Scăderea procentuală a votanţilor PNŢCD la ultimele trei alegeri locale

Oportunităţi (Opportunities) nu văd prea multe, în lipsa unei urgente reuniri, reorganizări şi reorientări politice şi doctrinare. Dacă acestea s-ar realiza, probabil că ar apărea şi oportunităţile (şi am putea folosi resursele existente, precum structurile din teritoriu şi acel nucleu de activişti de care vorbeam mai sus) şi partidul şi-ar reveni în câţiva ani. Dacă vom realiza reunirea membrilor, reorganizarea partidului şi reorientarea politică pe genunchi, în 4-5 luni, cu obiectivul exclusiv de a apuca ceva locuri în parlament în toamnă, mi-e teamă că toate acestea nu vor fi decât încă un petic pe haina de gală zdrenţuită a partidului, iar electoratul ne va taxa din nou. Dacă însă începem să facem lucrurile temeinic, începând cu alegeri în teritoriu, continuând cu un real congres de reunificare a PNŢCD, în care să promovăm o conducere formată din ţărănişti devotaţi, recunoscuţi şi acceptaţi ca atare de toţi membrii, care să repună partidul pe linia de plutire, prin principii şi doctrină de la care să nu se abată, atunci da, putem spera la o creştere (nu foarte mare) în opţiunile de vot ale românilor – undeva în jur de 2-3 procente până în toamnă. Iar asta e o estimare optimistă.

Ameninţări (Threats): Ameninţările sunt cele din totdeauna, începând cu orgoliile nemăsurate ale liderilor, continuând cu eternele conflictele interne pe care aceste orgolii le generează şi sfârşind cu dezbinarea membrilor, urmare  a acestor conflicte. De acestea beneficiază oscilanta conducere juridică, ce se află în continuă negare a eşecurilor, aruncând vina pe oricine şi pe orice cu excepţia decidenţilor din conducerea centrală, care în cele din urmă au dus partidul la 0,37%.

Vă invit să completaţi această analiză şi să veniţi cu informaţii suplimentare din teritoriu, precum şi să dezbatem împreună sub acest articol soluţiile pentru viitorul partidului. Vă mulţumesc!

rezistenţa PNŢCD

15 responses to “Alegeri locale 2016. Candidaturile PNŢCD: statistici, rezultate, analize

Subscribe to comments with RSS.

  1. Multe multumiri domnului Minea Claudiu-Remus care fiind ales consilier in orasul Mizil putem spune ca avem si noi un consilier in Judetul Prahova. STIMA si RESPECT !

  2. Am fost Taranist din 1990 pana la inceputul anului 2016, singurul Partid in care am fost inscris , cat timp< cat asazisul Presedinte PNTCD vafi acolo , si la Salaj domnul Pop Ioan , singura politica o voi face la vot, cu centru dreapta . Respect pentru Taranisti , nu pentru cei vopsiti !!!!! . ( Taranist oficial , real din clasele primare ) .

  3. Dezastru,dezastru un nou congres să iasă PNTCD din mocirlă la care congrea poate candida oricine fără trasul sforilor

  4. Cat timp PNTCD se mai lupta pentru monarhie [ casa regala -ilegala ], nu va avea prea mari sanse de supravetuire. [ Alexander -legatus legionis V Macedonicae ]

    Alexander leg. a V a Macedonica
  5. Trist…

  6. Pingback: localizare 2016. Alegeri Candidaturile PNȚCD: Statistici, Rezultate, analizati – gagaradu

  7. Cristina draga, ma inchin cu multa stima si respect pentru minunata analiza facuta.
    Era mult mai placut daca acest impostor pavelescu, nu mai detinea presedentia PNTCD si din a carei cauza am ajuns la aceste procente.
    Inca o data, multe multumiri pentru aceasta minunata analiza.
    Daca nu mai exista acest virus, cu siguranta era cu totul altul rezultatul.
    PACAT !

    Radu Cioboata
  8. Felicitări, dragă Cristina!
    În judeţul Gorj şi în timpul campaniei sediul a fost permanent închis astfel că nu se cunoaşte:
    – cum s-au stabilit candidaturile
    – cum s-au strâns semnăturile necesare depunerii listelor. Ar fi interesant de văzut dacă semnăturile candidaţilor se regăsesc pe lista depusă la BEJ, probabil nu toate, s-a folosit „baza de semnături” depuse pentru reînregistrarea partidului în 2012, refolosită din 2007, 1062 semnături, luate şi prin telefon(!)…
    Toată logistica nu se află la partid ci la sediul lichidatorului judiciar av. ing.(citez din afişul electoral) Catrinoiu Matei, „preşedinte” PNTCD Gorj, dosar penal nr 11088/318/2015 Judecătoria Craiova, strămutat de la Tg Jiu, cunoscut ca violator, denunţător, organizator de flagrante în sprijinul procurorilor, etc. Ca tot românul inculpat a formulat o excepţie de neconstituţionalitate la CCR ca treacă alegerile. Ales în 2009 într-o conferinţă judeţeană spontană, anunţată pentru sâmbătă dar ţinută vineri, cu participarea extraordinară a lui Liviu Iane şi Monica Toma, individul, care e mitoman, nu se desparte de ştampilă nici dacă i-ar cere-o Pavelescu
    Rezultate P % CL % mun Tg Jiu 227 0,75 Catrinoiu Matei 339 1,14%
    mun Motru 381 4,23 Stanciu Camelia 252 2,86
    Băleşti – 53 1,36
    Drăguţeşti 39 1,3 50 1,7
    Muşeteşti 6 0,47 Ghindă Marius Cătălin 52 4,08(!)
    Polovragi – 196 12,8 consilieri Constantinescu Ion, Văcăroiu Sabin
    Săuleşti 17 1,36 Andrei Marin 37 3
    Teleşti 15 1 Giurcău Daniel Sever 13 0,85

    E nevoie de o reuniune la Bucureşti cu reprezentanţii tuturor aripilor, inclusiv cu consilierii aleşi, în care să se discute cu cifrele pe masă posibilitatea constituirii organizaţiilor judeţene. În Gorj Pavelescu contează pe Catrinoiu(până la condamnare) şi pe doi fraţi aduşi de el în 2008, care îndeplinesc funcţiile de prim vicepreşedinte şi respectiv secretar general. Mai contează consilierul local Constantinescu, care era consilier la venirea lui Catrinoiu. Pot prezenta şi eu o mare parte dintre delegaţii în 2011 la Congresul Ciorbea. Trebuie să creştem, ceea ce în actuala formulă e imposibil.
    După reuniunea de la Bucureşti are loc vizitarea fiecărui judeţ, sau măcar a celor 6 regiuni, de către o echipă reprezentativă de la centru care ia măsuri pentru eventuale corecţii, cooptări, etc
    Cu consideraţie,
    Grigore Muru

    Grigore Muru
  9. Felicitari pentru aceasta analiza care oglindeste realitatea. Sunt simplu simpatizant al dreptei. Certurile si neantelegerile din PNTCD ca si din PNL, legea Electorala modificata intr-un singur tur, au facut ca PSD sa castige aceste Alegeri Locale. Am urmarit pe Facebook eforturile pe care le-a facut in judetul Constanta Presedintele PNTCD Domnul Adrian Tapliuc. Nu i-a fost usor sa indrume, sa organizeze in diferitele localitati ale judetului acei 273 de candidati. PNTCD a mai avut si un candidat independent deosebit: pe Domnul Tudorel Chesoi (era Consilier in Consiliul Judetean) care in cei patru ani s-a zbatut mult pentru interesele constantenilor. La aceste eforturi facute de cei doi ma asteptam ca electoratul sa raspunda pozitiv si Constanta sa fie inscrisa cu multi Primari si Consilieri… Am simtit un gust amar si dezamagire… Vad ca PSD modifica Legile dupa bunul plac si nu in interesul electoratului. Nici-un partid nu ii poate opri? Ce o sa fie la Alegerile Parlamentare?!? Pe cand o DREAPTA PUTERNICA SI UNITA?

  10. Minunat! O astfel de analiza merita un partid aflat la guvernare, nu un azil psiho-social…

  11. ai uitat de teleorman,un consilier local

    pirjol george
    • Nu am uitat pe nimeni care figurează ca PNŢCD în listele BEC de câştigători. De altfel, cei 137 de consilieri PNŢCD ies la socoteală în tabelul de mai sus. PNŢCD nu figurează ca având singur candidaţi la Teleorman. Acolo figurează Alianţa PNL-PNŢCD Tătărăştii de Jos, cu 5 consilieri locali aleşi. În liste apar ca fiind consilieri ai alianţei, nu se specifică numărul de consilieri pentru fiecare partid în parte😦 Dar am reţinut: din cei 5, 1 e PNŢCD. Deci, mărim totalul la 138. O să fac în curând o actualizare a articolului, dar mai aştept şi alte informaţii, ca să le introduc pe toate odată🙂

  12. O analiza foarte buna. Felicitari!

Lasă un mesaj

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

NOI SCRIEM. TU VINZI!

Servicii Scriere Continut

Filozoful anarhist din colțul străzii.

Cineva trebuie să rămînă pînă la sfîrșit.

valeriu dg barbu

© valeriu barbu

SAMEWHITEBLUE

Ne-a mai rămas să schimbăm într-o zi o vorbă cu Pământ...

Ligia Rizea

gânduri, poezie, fotografii,patrimoniu cultural

Blogul lui Laivindur

Filme româneşti, melodii româneşti, istorie românească

Istoria Banatului

Blogul lui Mircea Rusnac

Insula Indoielii

Un loc pentru raţiune, argumente şi dovezi.

Tipărituri vechi

românești sau despre români

Alex Imreh

Virtual Identity

tudorvisanmiu

”Primeşte deci darul meu, care ţi-a fost adus, fiindcă Dumnezeu m-a umplut de bunătăţi şi am de toate” (Geneza, 33:11)

No Justice

Fiat justitia, ruat caelum!

Programul National DMS

managementul documentelor, arhivare electronica, solutii IT de business.

CRONICA [R]

If you're walking through hell, keep walking.

D&D: "Enjoy the silence!"

D&D: "Să trăim cât suntem în viaţă!”

ALIANTA DREPTEI

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

Tița Blog

Blog cu braşoave de Cluj

Despre demnitate

Povestea unor oameni (aproape) necunoscuți

Coffeebooksong Studios(TM)

Inspiring ideas to create amazing things

Aurica A. Badea

Aventuri prin România cancerului și a demenței

Cutia cu vechituri a lu' Potra

Istorie, imagini vechi, povești despre timpuri trecute, oameni care au fost.

DementiAwareness

A medical journalist/daughter writes about Frontotemporal Dementia, Alzheimer's and other memory diseases

Living With Dementia

reflections and prayers about how dementia affects my life and relationships

http://madalinagramatoma.blogspot.com

CARTEA CU POZE ȘI POVEȘTI

Radu

http://www.raduc.eu/

sick*tired

give me a beer, a laptop and a nice chick and you can keep the beer and the laptop

Izbucniri

“Cu câte iluzii trebuie să mă fi născut ca să pot pierde câte una în fiecare zi!…” – Emil Cioran

The WordPress.com Blog

The latest news on WordPress.com and the WordPress community.

%d blogeri au apreciat asta: