Cazul James Pettit: gafe de ambasador, gafe de analişti şi o traducere „corectă politic”   Leave a comment

James Pettit, the American ambassador in the Republic of Moldova, has inflamed the spirits on both sides of the Prut when he asserted in an interview that „Moldova is not Romania” and implied that the two countries have no common identity and should abandon the idea of their reunification. This article presents a transcription of interview, along with its translation into Romanian. The article also tackles the use of the words „Moldova” (and „Moldovans”, respectively) which were misinterpreted by Romanian analysts, as in the Romanian language there is no lexical distinction between Moldova and Moldavia, both of them being designated by one word: „Moldova”. In order to differentiate between Moldavia, the Romanian province, and the Republic of Moldova, Romanians use „Moldova” and „Republica Moldova”, respectively.

Ambasadorul american la Chişinău, James Pettit, a comis, fără îndoială o gafă (de fapt o serie de gafe) în recentul interviu acordat televiziunii Moldova 1; asta în cazul în care chiar a fost o gafă şi nu cumva SUA au decis că Republica Moldova trebuie să rămână un „stat-tampon” între UE şi Rusia şi au uitat să-i anunţe şi pe politicienii noştri.

Desigur, afirmaţiile sale cum că Moldova nu e România şi Moldova îşi are propria sa istorie [unică] şi propriile sale provocări [unice], ca stat „multietnic” (ia uite unde era o nouă Belgie şi noi nu ştiam!) nu puteau să nu provoace reacţii aprinse pe ambele maluri ale Prutului, pentru că aceste afirmaţii pur şi simplu ignoră istoria. Dacă ambasadorul nu cunoaşte istoria e grav. Dar dacă o cunoaşte şi o deformează în mod deliberat este şi mai grav…

Pe de altă parte, foarte mult tam-tam s-a făcut pe faptul că domnul Pettit a tot folosit în discursul său termenul Moldova, şi nu Republica Moldova (Republic of Moldova), ceea ce i-a făcut pe analişti să-i atribuie ambasadorului american intenţia de ambiguitate deliberată, pentru că vocabula Moldova ar putea include şi provincia românească omonimă, nu doar republica moldovenească. Adică, mai pe româneşte, Pettit ar insinua subtil că Moldova din România şi Republica Moldova sunt una şi aceeaşi entitate, cu o istorie diferită de a României, de care trebuie să fie separată.

Ei bine, dacă în limba română diferenţa între cele două teritorii se face folosind termenul Moldova pentru provincia istorică a României şi Republica Moldova (sau Basarabia) pentru ţara vecină, nu acelaşi lucru se întâmplă în limba engleză.

În limba engleză există doi termeni distincţi pentru cele două teritorii: Moldavia pentru provincia din România şi Moldova pentru republica de peste Prut (iar locuitorii sunt denumiţi Moldavians, respectiv Moldovans). Aşadar, când un vorbitor de engleză zice Moldavia, se referă la teritoriul de dincoace de Prut, iar când zice Moldova se referă la teritoriul de peste Prut, respectiv la Republica Moldova (mă rog, totul e relativ, probabil că ce zic eu aici se aplică nativilor englezi cu o cultură mult peste medie) .

De altfel, le „Pettit” ambassadeur a folosit şi sintagma „Republic of Moldova” la un moment dat, ca să nu mai menţionăm şi here, in Moldova („aici, în Moldova” – adică acolo, în Republica Moldova, unde se afla când a dat interviul). Este foarte clar, aşadar, că ambasadorul american s-a referit la Republica Moldova, iar bătălia pe termenul Moldova este doar o intoxicare a opiniei publice, provenită fie din ignoranţă, fie din rea-credinţă, respectiv din goana ieftină după senzaţional.  Eu aş zice că e vorba aici de câte puţin din toate…

United States Embassy Chisinau MoldovaÎn treacăt fie spus, este în orice caz impardonabil faptul că în fundal, în fotografia alăturată, apare doar sintagma Moldova şi nu denumirea oficială a statului, adică Republic of Moldova. Am verificat şi pe site-ul Ambasadei SUA la Chişinău: e la fel (spre comparaţie, pe site-ul Ambasadei SUA din Cehia apare The Czech Republic – adică denumirea oficială a ţării).  Mi-e tare greu să cred că e vorba de ignoranţă aici, dar nu m-aş repezi nici să construiesc teorii ale conspiraţiei. Cel mai probabil este doar neglijenţă…

Foto de pe blogul lui Vlad Cubreacov, Președinte al Asociației ”Răsăritul Românesc” din Republica Moldova, autor al unei Scrisori Deschise către ambasadorul american. 

Interviul cu pricina se găsește în întregime aici; partea „fierbinte” debutează pe la minutul 8:46 şi se termină cam la minutul 11:10.

Mai jos redau transcrierea acestei „părţi fierbinţi” ce a stârnit scântei printre românii din România şi din Republica Moldova, precum şi traducerea oficială (preluată cu copy-paste de toate ştirile online), în paralel cu traducerea mea – cu unele observaţii interesante, mai ales că avem de a face cu discursul unui diplomat, care, ca atare, ar trebui să beneficieze de un tratament aparte. Pentru că în diplomaţie orice nuanţă semantică, orice conotaţie trebuie luată în calcul. Traducerea jurnaliştilor de la  Moldova 1 este, în cea mai mare măsură, diplomată, elegantă, corectă „politic” şi lingvistic. Însă faptul că pe alocuri nu e chiar fidelă (ori s-au preferat sensurile „soft” ale unor cuvinte) poate fi în detrimentul publicului român, care este astfel lipsit de unele conotaţii şi nuanţe, pe alocuri importante, aşa cum veţi vedea.

Părerea mea este că în astfel de cazuri trebuie să „produci” o traducere cât mai fidelă. Nu cred că e de datoria traducătorului să-şi facă griji despre consecinţele unor declaraţii – cum se pare că au făcut traducătorii de la Moldova 1 –, ci doar să le traducă cât se poate de exact – mot-à-mot, dacă se poate. Adică: dacă omul ăla zice means, de ce traduci tu cale, dacă ai în limba ta echivalentul exact al cuvântului pe care l-a folosit omul, adică mijloc? Dacă zice country, de ce să zici tu stat? Nota bene: e adevărat, cele două sintagme sunt interşanjabile adeseori, DAR în ştiinţele politice, şi mai ales în domeniul relaţiilor internaţionale, state şi country pot avea sensuri diferite; state este univoc, precis, în vreme ce country este plurivoc şi de aceea mai ambiguu. Şi în română e la fel: ţara poate fi un stat (România, de exemplu), o regiune (Ţara Moţilor), un tărâm fantastic/legendar (Ţara lui Cremene), mediul rural în general („la ţară”), sau populaţia unei ţări („a aflat toată ţara”). Dar statul  are o semnificaţie primară cât se poate de clară:  „Instituţie suprastructurală, instrument principal de organizare politică şi administrativă prin intermediul căruia se exercită funcţionalitatea sistemului social şi sunt reglementate relaţiile dintre oameni; teritoriul şi populaţia asupra cărora îşi exercită autoritatea această organizaţie”. Prin unele seme pe care le cuprinde, stat poate fi la un moment dat sinonim cu ţară, dar nu în orice context, evident. În contexte ce privesc relaţiile internaţionale cu atât mai puţin. Asta cel puţin teoretic. Căci, practic, eu mă îndoiesc foarte tare că atunci când a folosit termenul country dl Pettit s-a gândit vreo clipă că unii români s-ar putea să fie de părere că ei trăiesc în aceeaşi ţară, împărţită în două state diferite. Vorbim aici de nuanţe care, iată, pot scăpa chiar şi diplomaţilor de carieră. Însă nu acesta este cuvântul-problemă în discursul ambasadorului. Gafele acestuia au fost de fapt pe fond, ele ţin de mesaj, nu de terminologie (iar pe formă eu i-aş reproşa, totuşi, câteva greşeli de exprimare) şi sunt legate de negarea identităţii comune a românilor de dincoace şi de dincolo de Prut. Ceea ce nu este de iertat, evident, nici de trecut cu vederea, aşa cum sugera deunăzi un domn „competent în materie” la un post de televiziune…

Traducerea interviului, însă, are unele scăpări, majoritatea minore, unele importante însă, după cum veţi vedea mai jos.

NOTĂ: În mod evident, în pregătirea interviului pentru difuzare, a trebuit ca traducerea să fie adaptată, pentru a se încadra în normele subtitrării. Traducerea mea reflectă transcrierea brută a interviului.

TRANSCRIEREA (PARŢIALĂ) A INTERVIULUI:

NOTĂ: Am subliniat gafele de fond ale ambasadorului şi am reliefat în aldine cuvintele problematice la traducere/interpretare.

Minutul 8:46

It is very important – certainly it is our policy and I think it is also the policy here – that Moldova needs to remain a sovereign and independent country inside secured borders. Er… Joining Romania, for example, as a means to get into EU or for whatever reason, is really… it’s not a practical… it’s not a practical choice and it’s not a choice that’s going to make things better here in Moldova. What would make things better in Moldova is… is for the political class and people of Moldova all cooperate in making this a better country for Moldovans. Moldova is not Romania, Moldova is going… has its own unique history and its own unique challenges. Among those challenges: the fact that it is a multiethnic country, with people speaking different languages. We, of course, have the issue of Transnistria, that isn’t, you know… is not even under a central government control, but which needs a special status; that is the ultimate goal, but it is a special status within the Republic of Moldova.”

Minutul 10:49

It’s not easy, a lot of people lost faith in the political class, they’ve lost faith the government… It’s important not to lose faith, it’s important to have enough confidence in themselves, as Moldovans, and directly recognize themselves as Moldovans, as a specific nationality, as a specific country, to make this a better place.

TRADUCERE:

Traducere 1 (variantă Moldova 1) Traducere 2 (variantă Cristina Andrei)
Min. 8:46 Min. 8:46
Consider că [1] este foarte important şi aceasta, desigur, este politica noastră, cred că şi politica de aici. Moldova trebuie să rămână un stat suveran şi independent în cadrul unor graniţe sigure.

Alăturarea  României [2] de exemplu, ca o cale de a intra în UE sau pentru orice alt [3] motiv, nu este o alegere practică și nu este o alegere care va face lucrurile mai bune aici în Moldova.

Ceea ce va face lucrurile mai bune aici în Moldova este cooperarea dintre clasa politică şi oamenii din Moldova pentru ca ei toţi să contribuie la realizarea unei țări mai bune pentru moldoveni.

Moldova nu este România, Moldova îşi are propria sa istorie [4] şi propriile sale provocări [4], printre care este faptul că Moldova este o ţară multietnică, cu oameni care vorbesc limbi diferite şi desigur mai este şi problema transnistreană, care nici măcar nu este sub controlul guvernului central, dar care are nevoie de un statut special – ceea ce  este scopul final, dar un statut special în cadrul Republicii Moldova.

Este foarte important – şi cu siguranţă [1] este politica [2] noastră şi cred că este şi politica [2] de aici – că e necesar ca Moldova să rămână o ţară suverană şi independentă între graniţe garantate [3].

Ăă… Unirea  cu România [4], de exemplu, ca un mijloc de a intra în UE sau pentru orice motiv este într-adevăr… nu este o alegere… nu este o alegere practică şi nu este o alegere care urmează să facă lucrurile mai bune aici în Moldova.

Ceea ce ar face [5] lucrurile mai bune în Moldova este… este ca clasa politică şi poporul Moldovei [6] să coopereze cu toţii pentru a face din aceasta o ţară mai bună pentru moldoveni.

 

Moldova nu este România, Moldova urmează să… are propria sa istorie unică şi propriile sale provocări unice. Printre aceste provocări: faptul că este o ţară multietnică, cu oameni care vorbesc limbi diferite. Avem, desigur, problema Transnistriei, care nu e, ştiţi… nici măcar nu este sub un control guvernamental central, dar care are nevoie de un statut special; acesta este scopul ultim, dar este un statut special în interiorul Republicii Moldova.

Min. 10:49 Min. 10:49
Nu este uşor, mulţi oameni şi-au pierdut încrederea, şi-au pierdut încrederea în clasa politică, în guvern, dar este important să nu-ţi pierzi încrederea, e important să aibă încredere în ei înşişi ca moldoveni şi să se recunoască pe ei înşişi ca moldoveni, ca o naţionalitate aparte şi o ţară aparte pentru a face acest loc mai bun Nu este uşor, o mulţime de oameni şi-au pierdut încrederea, şi-au pierdut încrederea în clasa politică, în guvern. Este important să nu-şi piardă încrederea, e important să aibă suficientă încredere în ei înşişi ca moldoveni [7] şi să se recunoască pe ei înşişi ca moldoveni [7], ca o naţionalitate distinctă [8] şi o ţară distinctă [8] pentru a face din aceasta un loc mai bun.
[1] Am ascultat două înregistrări ale interviului şi nu am auzit vreun I believe/think/consider, adică în discurs nu există echivalentul lui consider că – ceea ce ar fi dat nuanţa de opinie a vorbitorului. Absenţa unei sintagme echivalente lui consider că dă discursului valoare de adevăr absolut, nu relativ, adică nu e vorba de o opinie personală (aşa cum, evident, vrea să ne sugereze Moldova 1). [1] certainly în original, adică cu siguranţă, nu desigur, cum a fost tradus. Echivalentul lui desigur este în engleză of course („fireşte”, „evident”, „desigur”, sau, mai pe englezeşte, „As is to be expected under the circumstances” („aşa cum e de aşteptat în condiţiile date”). Of course nu are, desigur, acelaşi grad de „siguranţă” precum certainly – „fără îndoială”, „în mod cert”, „în mod sigur”, „cu siguranţă”.
[2] alăturarea României la ce anume? O traducere corectă (şi „politic” şi lingvistic) ar fi fost „alăturarea la România”. [2] În original: policy. Într-adevăr, termenul este în general tradus prin rom.  politică, însă, faţă de ceea ce în mod normal numim politică (en. politics), policy  desemnează mai degrabă o tactică, o strategie, un principiu călăuzitor. De exemplu, o firmă poate formula/aplica o policy, dar politics e mai mult pentru partide. Poate că termenul potrivit aici ar fi fost tactică. Dacă ai o tactică nu înseamnă neapărat că ai o politică, ci, poate, doar că ai făcut un pas către alcătuirea unei politici.
[3] cuvântul alt (other) nu există în original [3] secured în original. S-ar putea traduce prin securizate (deşi a securiza în sensul din acest context e acceptat doar de MDN 2000). Secured, este, cumva, mai mult decât safe („sigure”, cum a fost tradus), beneficiind faţă de acesta de o „siguranţă” suplimentară, de atributul de a fi „asigurate”, „garantate”, „apărate”, „protejate” sau „fixate” de către cineva/ceva. Safe borders („graniţe sigure”) nu este acelaşi lucru cu secure borders („graniţe consolidate/stabile”), şi ambele sintagme sunt diferite de secured boarders („graniţe garantate”); vezi ca exemplu acest articol , în care secured şi guaranteed sunt sinonime)
[4] În original este vorba de o istorie unică a Moldovei, şi de provocări unice ale acesteia (adică, evident, nu comune cu ale altei ţări, recte ale României). Epitetul unique (adică „unic, caracteristic numai unei anumite entităţi”) este (cu grijă?) evitat de traducător. [4] Joining Romania în original. În nici un caz nu s-ar traduce „alăturarea României”. Sensul aici este „alăturarea la România”, adică, mai simplu spus, unirea cu România. Sensul principal al lui join  este „To put or bring together so as to make  continuous or form a unit” – adică: „a pune sau a aduce laolaltă astfel încât să devină continuu sau să formeze o unitate”. Deci, „a uni„!
[5] Este neîndoielnic că would make (în original) – „ar face” (condiţional, adică acţiune potenţială) este cu totul şi cu totul diferit de va face (indicativ, adică acţiune sigură), cum a fost tradus.

[6] people of Moldova, în original. Că e vorba de „poporul Moldovei” nu este nici o îndoială. Prepoziţia of construieşte aici genitivul. Dacă ar fi fost vorba de oamenii din Moldova, cum a tradus postul TV, sintagma originală ar fi fost people in(/from) Moldova. Şi cu toţii ştim, cred, că „oamenii din Moldova” nu sunt unul şi acelaşi lucru cu „poporul Moldovei”…

[7] În original Moldovans (adică „cetăţeni ai Republicii Moldova” – vezi mai sus)

[8] Este vorba de adjectivul specific. Sensul lui specific în engleză este „Limited, distinctive, or unique” – adică „delimitat”, „distinct” sau „unic”. În limba română, aparte, ca adjectiv, înseamnă „Deosebit, special; anumit” – adică ceva mai „moale” decât distinct, în acest context.

Nu am să închei înainte să subliniez o fază care mi-a atras atenţia (min. 7:40), când zice ambasadorul Pettit, bătându-se (la propriu) cu pumnul în piept: this country  is 25 years old, my country is 240 years old (la această afirmaţie am aşteptat reacţia realizatoarei. Dna Ludmila Barbă îi dă dreptate: Evident, 25 de ani de statalitate pentru istorie nu e o perioadă prea mare – adică „da, domnu’ ambasador, Rep. Moldova n-a fost un stat pân’ acu’ 25 de ani”).

L-aş sfătui pe dl ambasador (poate şi pe dna Ludmila) să ia nişte cursuri de istorie, căci multă nevoie se vădeşte… Iar dacă aş fi postul TV Moldova 1 mi-aş lua nişte moderatori mai cu vână, care să şi reacţioneze la o afirmaţie sau alta a interlocutorului, nu să treacă mai departe la următoarea întrebare, indiferent de răspunsurile primite şi opiniile exprimate de respectivul interlocutor, fie acesta chiar şi ambasadorul SUA…

______________

Surse: DEX 2009, MDN 2000,  dexonline, The Free Dictionary

(Articol republicat de pe site-ul Engleză-Română)

Lasă un mesaj

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

NOI SCRIEM. TU VINZI!

Servicii Scriere Continut

Filozoful anarhist din colțul străzii.

Cineva trebuie să rămînă pînă la sfîrșit.

valeriu dg barbu

© valeriu barbu

SAMEWHITEBLUE

Ne-a mai rămas să schimbăm într-o zi o vorbă cu Pământ...

Ligia Rizea

gânduri, poezie, fotografii,patrimoniu cultural

Blogul lui Laivindur

Filme româneşti, melodii româneşti, istorie românească

Istoria Banatului

Blogul lui Mircea Rusnac

Insula Indoielii

Un loc pentru raţiune, argumente şi dovezi.

Tipărituri vechi

românești sau despre români

Alex Imreh

Virtual Identity

tudorvisanmiu

”Primeşte deci darul meu, care ţi-a fost adus, fiindcă Dumnezeu m-a umplut de bunătăţi şi am de toate” (Geneza, 33:11)

No Justice

Fiat justitia, ruat caelum!

Programul National DMS

managementul documentelor, arhivare electronica, solutii IT de business.

CRONICA [R]

If you're walking through hell, keep walking.

D&D: "Enjoy the silence!"

D&D: "Să trăim cât suntem în viaţă!”

ALIANTA DREPTEI

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

Tița Blog

Blog cu braşoave de Cluj

Despre demnitate

Povestea unor oameni (aproape) necunoscuți

Coffeebooksong Studios(TM)

Inspiring ideas to create amazing things

Aurica A. Badea

Aventuri prin România cancerului și a demenței

Cutia cu vechituri a lu' Potra

Istorie, imagini vechi, povești despre timpuri trecute, oameni care au fost.

DementiAwareness

A medical journalist/daughter writes about Frontotemporal Dementia, Alzheimer's and other memory diseases

Living With Dementia

reflections and prayers about how dementia affects my life and relationships

http://madalinagramatoma.blogspot.com

CARTEA CU POZE ȘI POVEȘTI

Radu

http://www.raduc.eu/

sick*tired

give me a beer, a laptop and a nice chick and you can keep the beer and the laptop

Izbucniri

“Cu câte iluzii trebuie să mă fi născut ca să pot pierde câte una în fiecare zi!…” – Emil Cioran

The WordPress.com Blog

The latest news on WordPress.com and the WordPress community.

%d blogeri au apreciat asta: