Rezoluţia Parlamentului European privind Importanța memoriei istorice europene pentru viitorul Europei   1 comment

Revoluţia Română la 30 de ani

La 30 de ani de la Revoluţia Română, suntem încă în căutarea adevărului privitor la evenimentele din 1989, iar vinovaţii pentru crimele comunismului, ce a făcut ravagii în societatea românească vreme de zeci de ani, nu doar că nu au plătit penal pentru faptele lor, dar au avut parte de toate beneficiile posibile, atât în vremea dictaturii comuniste, cât şi după 1989, unii dintre ei ajungând chiar în fruntea ţării. 

La 19 septembrie 2019, Parlamentul European a adoptat o Rezoluţie privind condamnarea penală a regimurilor totalitare din Europa. Dacă în privinţa nazismului procesele de la Nürnberg au condamnat vinovaţii şi au facilitat denazificarea, în ceea ce priveşte comunismul astfel de procese nu au avut loc cu adevărat, iar vinovaţii nu au fost pedepsiţi pentru crimele regimului totalitar comunist. Parlamentul European s-a pronunţat, în această rezoluţie, pentru „o evaluare clară şi principială a crimelor şi actelor de agresiune comise de regimurile totalitare comuniste şi de regimul nazist”, ca şi pentru nevoia de „evaluări morale și de a realiza anchete juridice ale crimelor stalinismului și altor Dictaturi„.

Rezoluţia Parlamentului European

din 19 septembrie 2019

referitoare la importanţamemoriei istorice europene pentru viitorul Europei (2019/2819(RSP))

 

Parlamentul European,

  • având în vedere principiile universale ale drepturilor omului şi principiile fundamentale ale Uniunii Europene, care este o comunitate bazată pe valori comune,
  • având în vedere declaraţia prim-vicepreşedintelui Timmermans şi a comisarei Jourová din 22 august 2019, făcută înaintea Zilei europene a comemorării victimelor tuturor regimurilor totalitare şi autoritare,
  • având în vedere Declaraţia universală a drepturilor omului a Naţiunilor Unite adoptată la 10 decembrie 1948,

  • având în vedere Rezoluţia sa din 12 mai 2005 referitoare la cea de a 60-a aniversare a terminării celui de-Al Doilea Război Mondial în Europa la 8 mai 1945,
  • având în vedere Rezoluţia 1481 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din 26 ianuarie 2006 referitoare la necesitatea de a condamna la nivel internaţional crimele săvârşite de regimurile comuniste totalitare,
  • având în vedere Decizia-cadru 2008/913/JAI din 28 noiembrie 2008 privind combaterea anumitor forme şi expresii ale rasismului şi xenofobiei prin intermediul dreptului penal,
  • având în vedere Declaraţia de la Praga privind conştiinţa europeană şi comunismul, adoptată la 3 iunie 2008,
  • având în vedere declaraţia sa din 23 septembrie 2008 privind proclamarea datei de 23 august ca Zi europeană a comemorării victimelor stalinismului şi nazismului,
  • având în vedere Rezoluţia sa din 2 aprilie 2009 referitoare la conştiinţa europeană şi totalitarismul,
  • având în vedere raportul Comisiei din 22 decembrie 2010 privind memoria crimelor comise de regimurile totalitare în Europa (COM(2010)0783),
  • având în vedere Concluziile Consiliului din 9-10 iunie 2011 privind memoria crimelor comise de regimurile totalitare în Europa,
  • având în vedere Declaraţia de la Varşovia, pronunţată la 23 august 2011 cu ocazia Zilei comemorării victimelor regimurilor totalitare,
  • având în vedere Declaraţia comună din 23 august 2018 a reprezentanţilor guvernelor statelor membre ale UE privind comemorarea victimelor comunismului,
  • având în vedere rezoluţia sa istorică referitoare la situaţia din Estonia, Letonia şi Lituania, adoptată la 13 ianuarie 1983 ca reacţie la „Apelul Baltic” lansat de 45 de resortisanţi din aceste ţări,
  • având în vedere rezoluţiile şi declaraţiile privind crimele săvârşite de către regimurile comuniste totalitare adoptate de o serie de parlamente naţionale,
  • având în vedere articolul 132 alineatele (2) şi (4) din Regulamentul său de procedură,

 

A. întrucât acest an marchează cea de a 80-a aniversare a izbucnirii celui de-Al Doilea Război Mondial, care a cauzat o suferinţă umană fără precedent şi ocuparea ţărilor din Europa timp de mai multe decenii;

B. întrucât, cu 80 de ani în urmă, la 23 august 1939, Uniunea Sovietică comunistă şi Germania nazistă au semnat un tratat de neagresiune, cunoscut sub numele de Pactul Ribbentrop-Molotov, şi protocoalele sale secrete, care au împărţit Europa şi teritoriile statelor independente între cele două regimuri totalitare şi le-au regrupat în sfere de interes, deschizând astfel calea către izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial;

C. întrucât, ca o consecinţă directă a Pactului Ribbentrop-Molotov, urmat de Tratatul de prietenie şi frontieră germano-sovietic din 28 septembrie 1939, Republica Polonă a fost invadată mai întâi de Hitler şi două săptămâni mai târziu de Stalin, care a înlăturat independenţa acestei ţări, ceea ce a reprezentat o tragedie fără precedent pentru poporul polonez – Uniunea Sovietică comunistă a început un război agresiv împotriva Finlandei la 30 noiembrie 1939, iar în iunie 1940 a ocupat şi a anexat părţi din România – teritorii care nu au fost niciodată returnate – şi a anexat republicile independente Lituania, Letonia şi Estonia;

D. întrucât, după înfrângerea regimului nazist şi sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial, unele ţări europene au reuşit să se refacă şi să se angajeze într-un proces de reconciliere, în timp ce alte ţări europene au rămas sub dictatură – unele sub ocupaţie sau influenţă sovietică directă – timp de o jumătate de secol şi au continuat să fie private de libertate, suveranitate, demnitate, drepturile omului şi dezvoltare socioeconomică;

E. întrucât, deşi crimele regimului nazist au fost evaluate şi sancţionate prin procesele de la Nürnberg, există încă o nevoie urgentă de a creşte gradul de conştientizare, de a efectua evaluări morale şi de a realiza anchete juridice ale crimelor stalinismului şi altor dictaturi;

F. întrucât în unele state membre ideologiile comuniste şi naziste sunt interzise prin lege;

G. întrucât integrarea europeană a fost de la început o reacţie la suferinţa provocată de cele două războaie mondiale şi de tirania nazistă care a condus la Holocaust, precum şi o reacţie la expansiunea regimurilor comuniste totalitare şi nedemocratice din Europa Centrală şi de Est, şi o modalitate de a depăşi disensiunile profunde şi ostilitatea din Europa prin cooperare şi integrare, pentru a pune capăt războaielor şi a garanta democraţia în Europa; întrucât, pentru ţările europene care au avut de suferit în timpul ocupaţiei sovietice şi al dictaturilor comuniste, extinderea UE începând cu 2004 a reprezentat întoarcerea lor în familia europeană de care aparţin;

H. întrucât amintirile privind trecutul tragic al Europei trebuie păstrate vii pentru a onora victimele, a condamna criminalii şi a pune bazele unei reconcilieri clădite pe adevăr şi rememorare;

I. întrucât comemorarea victimelor regimurilor totalitare, precum şi recunoaşterea şi conştientizarea moştenirii europene comune a infracţiunilor comise de dictaturile comuniste, naziste şi de alte dictaturi, sunt de o importanţă vitală pentru unitatea Europei şi a cetăţenilor săi şi pentru consolidarea rezilienţei europene faţă de ameninţările externe moderne;

J. întrucât, cu 30 de ani în urmă, la 23 august 1989, a fost comemorată cea de a 50-a aniversare a Pactului Ribbentrop-Molotov, iar victimele regimurilor totalitare au fost comemorate în timpul Căii Baltice, o demonstraţie fără precedent a două milioane de lituanieni, letoni şi estoni care s-au alăturat formând un lanţ viu care s-a întins de la Vilnius la Tallinn, prin Riga;

K. întrucât, în pofida faptului că, la 24 decembrie 1989, Sovietul Deputaţilor Poporului al URSS a condamnat semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, pe lângă alte acorduri încheiate cu Germania nazistă, autorităţile ruse au negat responsabilitatea pentru acest acord şi consecinţele sale în august 2019 şi, în prezent, promovează punctul de vedere potrivit căruia Polonia, ţările baltice şi Occidentul sunt adevăraţii instigatori ai celui de- Al Doilea Război Mondial;

L. întrucât comemorarea victimelor regimurilor totalitare, precum şi recunoaşterea şi conştientizarea moştenirii europene comune a infracţiunilor comise de dictaturile stalinistă, nazistă şi de alte dictaturi, sunt de o importanţă vitală pentru unitatea Europei şi a cetăţenilor săi şi pentru consolidarea rezilienţei europene faţă de ameninţările externe moderne;

M. întrucât grupările şi partidele politice radicale, rasiste şi xenofobe în mod deschis incită la ură şi violenţă în societate, de exemplu prin diseminarea online a discursului de incitare la ură, care conduce adesea la o creştere a violenţei, a xenofobiei şi a intoleranţei,

  1. reaminteşte că, aşa cum se prevede la articolul 2 din TUE, Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnităţii umane, libertăţii, democraţiei, egalităţii, statului de drept, precum şi pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparţin minorităţilor; reaminteşte că aceste valori sunt comune tuturor statelor membre;
  1. subliniază că cel de-Al Doilea Război Mondial, cel mai devastator război din istoria Europei, a izbucnit ca urmare imediată a cunoscutului Tratat de neagresiune nazisto- sovietic din 23 august 1939, cunoscut şi sub numele de Pactul Molotov-Ribbentrop, şi a protocoalelor sale secrete, prin care două regimuri totalitare care doreau să cucerească lumea au împărţit Europa în două zone de influenţă;
  1. reaminteşte că regimurile naziste şi comuniste au comis genocid şi crime în masă şi au recurs la deportări, cauzând în secolul XX pierderi de vieţi omeneşti şi privări de libertate la o scară nemaivăzută în istoria umanităţii; reaminteşte crimele îngrozitoare ale Holocaustului comise de regimul nazist; condamnă în termenii cei mai categorici actele de agresiune, crimele împotriva umanităţii şi încălcările în masă ale drepturilor omului comise de regimurile totalitare nazist, comunist şi de alte regimuri totalitare;
  1. îşi exprimă respectul profund pentru fiecare victimă a acestor regimuri totalitare şi invită toate instituţiile şi actorii UE să depună toate eforturile pentru a se asigura că crimele totalitare îngrozitoare împotriva umanităţii şi încălcările sistematice grave ale drepturilor omului sunt rememorate şi aduse în faţa instanţelor, precum şi să garanteze că astfel de crime nu vor fi niciodată repetate; subliniază că este important să se păstreze vii amintirile trecutului, deoarece nu există reconciliere fără rememorare, şi îşi reiterează poziţia solidară împotriva tuturor regimurilor totalitare, indiferent de contextul ideologic;
  1. invită toate statele membre ale UE să efectueze o evaluare clară şi principială a crimelor şi actelor de agresiune comise de regimurile totalitare comuniste şi de regimul nazist;
  1. condamnă toate manifestările şi propagarea ideologiilor totalitare, precum nazismul şi stalinismul, în UE;
  1. condamnă revizionismul istoric şi glorificarea colaboratorilor nazişti în unele state membre ale UE; este profund îngrijorat de faptul că ideologiile radicale sunt tot mai mult acceptate şi de revenirea la fascism, rasism, xenofobie şi alte forme de intoleranţă în Uniunea Europeană şi se declară şocat de informaţiile conform cărora în unele state membre lideri politici, partide politice şi autorităţi de aplicare a legii au pactizat cu grupări radicale, rasiste şi xenofobe de diferite orientări politice; invită statele membre să condamne cât se poate de mult astfel de acţiuni, deoarece acestea subminează valorile UE, precum pacea, libertatea şi democraţia;
  1. invită toate statele membre să comemoreze data de 23 august ca Ziua Europeană în Memoria Victimelor Regimurilor Totalitare, atât la nivelul UE, cât şi la nivel naţional, şi să sensibilizeze tânăra generaţie cu privire la aceste aspecte, incluzând istoria şi analiza consecinţelor regimurilor totalitare în programa şcolară şi în manualele şcolare din toate şcolile Uniunii; invită statele membre să sprijine documentarea trecutului zbuciumat al Europei, de exemplu prin traducerea proceselor de la Nürnberg în toate limbile UE;
  1. invită statele membre să condamne şi să combată toate formele de negare a Holocaustului, inclusiv banalizarea şi minimalizarea crimelor comise de nazişti şi de colaboratorii acestora, şi să prevină trivializarea în discursul politic şi în mass-media;
  1. solicită o cultură comună a comemorării care respinge crimele regimurilor fasciste, staliniste şi ale altor regimuri totalitare şi autoritare din trecut, ca o modalitate de a promova rezilienţa împotriva ameninţărilor moderne la adresa democraţiei, în special în rândul tinerei generaţii; încurajează statele membre să promoveze educaţia, prin intermediul culturii de masă, privind diversitatea societăţii noastre şi istoria noastră comună, inclusiv atrocităţile comise în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, cum ar fi Holocaustul, şi dezumanizarea sistematică a victimelor sale timp de mai mulţi ani;
  1. solicită, de asemenea, ca 25 mai (aniversarea executării eroului de la Auschwitz Rotamaster Witold Pilecki) să fie instituită ca Ziua Internaţională a eroilor în lupta împotriva totalitarismului, care va fi o expresie a respectului şi un omagiu pentru toţi cei care, luptând împotriva tiraniei, şi-au demonstrat eroismul şi adevărata iubire pentru umanitate, şi va oferi, de asemenea, generaţiilor viitoare un exemplu clar de atitudine corectă faţă de ameninţarea aservirii totalitare;
  1. invită Comisia să ofere un sprijin efectiv proiectelor care promovează memoria istorică şi rememorarea în statele membre şi activităţilor Platformei memoriei şi conştiinţei europene, precum şi să aloce resurse financiare adecvate în cadrul programului „Europa pentru cetăţeni”, pentru a sprijini rememorarea şi comemorarea victimelor totalitarismului; astfel cum se prevede în poziţia Parlamentului privind programul „Drepturi şi valori” 2021-2027;
  1. declară că integrarea europeană, ca model de pace şi de reconciliere, a fost alegerea liberă a popoarelor Europei, care şi-au asumat un angajament privind un viitor comun, şi că Uniunea Europeană poartă o răspundere specială de a promova şi a menţine democraţia, respectarea drepturilor omului şi a statului de drept, nu numai în interiorul, ci şi în afara Uniunii Europene;
  1. subliniază faptul că, având în vedere aderarea lor la UE şi la NATO, ţările din Europa Centrală şi de Est nu numai că s-au întors în familia europeană a ţărilor democratice libere, dar au demonstrat, de asemenea, un succes, cu sprijinul UE, în implementarea reformelor şi în dezvoltarea socioeconomică; subliniază, cu toate acestea, că această opţiune ar trebui să rămână deschisă şi altor ţări europene, astfel cum se prevede la articolul 49 din TUE;
  1. susţine în continuare că Rusia rămâne cea mai mare victimă a totalitarismului comunist şi că ea nu se va putea transforma într-un stat democratic cât timp guvernul, elita politică şi propaganda politică continuă să acopere crimele comuniste şi să glorifice regimul sovietic totalitar; invită, aşadar, societatea rusă să privească în faţă cu sinceritate tragediile propriului trecut;
  1. este profund îngrijorat de eforturile depuse de actuala conducere a Rusiei pentru a distorsiona faptele istorice şi a încerca să ascundă crimele comise de regimul totalitar sovietic şi consideră că acestea reprezintă o componentă periculoasă a războiului informaţional purtat împotriva Europei democratice, care îşi propune să dezbine Europa şi, prin urmare, solicită Comisiei să contracareze în mod decisiv aceste eforturi;
  1. îşi exprimă îngrijorarea privind utilizarea în continuare a simbolurilor regimurilor totalitare în sfera publică şi în scopuri comerciale şi reaminteşte că o serie de ţări europene au interzis utilizarea atât a simbolurilor naziste, cât şi a celor comuniste;
  1. ia act de faptul că existenţa în continuare în spaţiile publice din unele state membre a monumentelor şi memorialelor (parcuri, pieţe, străzi etc.) care glorifică regimurile totalitare deschide calea către denaturarea faptelor istorice cu privire la consecinţele celui de Al Doilea Război Mondial şi către propagarea sistemului politic totalitar;
  1. condamnă faptul că forţele politice extremiste şi xenofobe din Europa recurg din ce în ce mai des la denaturarea faptelor istorice şi utilizează un simbolism şi o retorică care amintesc anumite aspecte ale propagandei totalitare, inclusiv rasismul, antisemitismul şi ura faţă de minorităţile sexuale şi de alt tip;
  1. îndeamnă statele membre să asigure respectarea dispoziţiilor deciziei-cadru a Consiliului, pentru a combate organizaţiile care propagă discursuri de incitare la ură şi violenţă în spaţiile publice şi online şi să interzică efectiv grupurile neofasciste şi neonaziste, precum şi orice altă fundaţie sau asociaţie care preamăreşte şi glorifică nazismul şi fascismul sau orice altă formă de totalitarism, respectând în acelaşi timp ordinea de drept şi jurisdicţia naţională;
  1. subliniază că trecutul tragic al Europei ar trebui să constituie în continuare o sursă de inspiraţie morală şi politică pentru a face faţă provocărilor lumii de astăzi, printre care lupta pentru o lume mai echitabilă, crearea unor societăţi şi comunităţi deschise şi tolerante, care să accepte minorităţile etnice, religioase şi sexuale, făcând în aşa fel încât toţi oamenii să se recunoască în valorile europene;
  1. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei, guvernelor şi parlamentelor statelor membre, Dumei ruse şi parlamentelor ţărilor din Parteneriatul

 

One response to “Rezoluţia Parlamentului European privind Importanța memoriei istorice europene pentru viitorul Europei

Subscribe to comments with RSS.

  1. Pingback: Rezoluţia Parlamentului European privitoare la Revoluţia Română din 1989 | Ţărănista

Lasă un mesaj

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

geaba, uhitto... blogdaproste...

un alt blog al lui Dan Iancu

Microgreens România

Ferma Fresh Microgreens - microplante pentru gastronomie și alimentație sănătoasă

Arheologie Radio📻Tv📺

Istoria programelor radio-tv din România.🇷🇴 Şi alte delicatese culturale. Dacă doriți să revedeți...

România Străveche - Ancient Romania

"În tot ceea ce sunt, în faptă sau în cuvânt, trăiesc, aşa cum pot, moştenirea străbunilor. Cei care au construit o cultură, o istorie şi o lume astăzi aproape uitată: România Străveche." "In all that I am, through my deeds and my words, I live, the best I can, the heritage of our forefathers - those who built a culture, a history, and a world that is nearly forgotten today: Ancient Romania." Mihai-Andrei Aldea

Lupul Dacic

Blog nationalist GETO-DAC !

11iunie.ro

Democrația sună bine!

JURNAℓ SCOȚIAN

IOAN-FLORIN FLORESCU, preot misionar la Edinburgh etc.

Dreptul la gândire, blog by Victor Potra

Fără idoli! Oricât ar fi de frumoşi...

Maieutică provincială.

Cineva trebuie să rămînă pînă la sfîrșit.

valeriu dg barbu

©valeriu barbu

SAMEWHITEBLUE

Ne-a mai rămas să schimbăm într-o zi o vorbă cu Pământ...

Ligia Rizea

gânduri care vin și pleacă :)

Istoria Banatului

Blogul lui Mircea Rusnac

Insula Indoielii

Un loc pentru raţiune, argumente şi dovezi.

Tipărituri vechi

românești sau despre români

Alex Imreh

Virtual Identity

tudorvisanmiu

”Primeşte deci darul meu, care ţi-a fost adus, fiindcă Dumnezeu m-a umplut de bunătăţi şi am de toate” (Geneza, 33:11)

No Justice

Fiat justitia, ruat caelum!

Programul National DMS

managementul documentelor, arhivare electronica, solutii IT de business.

CRONICA [R]

If you're walking through hell, keep walking.

ALIANTA DREPTEI

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

Despre demnitate

Povestea unor oameni (aproape) necunoscuți

Coffeebooksong Studios(TM)

Inspiring ideas to create amazing things

Cabal in Kabul

Cabal in Kabul

Aurica A. Badea

Aventuri prin România cancerului și a demenței

Alexandru Herlea

Seule la vérité vous rendra libre

Cutia cu vechituri a lu' Potra

Istorie, imagini vechi, povești despre timpuri trecute, oameni care au fost.

DementiAwareness

A medical journalist/daughter writes about Frontotemporal Dementia, Alzheimer's and other memory diseases

http://madalinagramatoma.blogspot.com

CARTEA CU POZE ȘI POVEȘTI

Radu

http://www.raduc.eu/

sick*tired

give me a beer, a laptop and a nice chick and you can keep the beer and the laptop

Izbucniri

“Cu câte iluzii trebuie să mă fi născut ca să pot pierde câte una în fiecare zi!…” – Emil Cioran

The WordPress.com Blog

The latest news on WordPress.com and the WordPress community.

%d blogeri au apreciat: