Revoluţia Română la 30 de ani. Anul 1989 în România. O cronologie a Revoluţiei (Partea a II a)   Leave a comment

Revoluţia Română la 30 de ani

Vezi Partea I a cronologiei aici.

Pentru o cronologie a anului 1989 în Europa, vezi articolul Revoluţia română la un sfert de veac. Toamna Naţiunilor, aici.

NOTĂ: Am oprit această cronologie la data de 22 decembrie, ora 14:35, când intră în scenă Ion Iliescu, cu un discurs la Televiziunea Română „Liberă”, pentru că eu consider că de la acel moment nu mai vorbim de Revoluţie, care a fost reală, precum se vede din desfăşurarea evenimentelor, şi care se încheiase deja în toată ţara, ci despre o lovitură de stat, în legătură cu care avem multe lucruri de lămurit. În acest sens aştept – sper că nu degeaba – verdictul cât mai curând în Dosarul Revoluţiei.

Moto: Jos comunismul!

 

18 decembrie 1989

ÎN TOATĂ ŢARA

Comandanţii marilor unităţi ale MApN ordonă folosirea forţei în situaţii similare celei de la Timişoara.

BUCUREŞTI

Orele 8:00-8:30

Şedinţă a lui Ceauşescu cu Vasile Milea, Tudor Postelnicu, Emil Bobu şi Iulian Vlad, înainte de plecarea în Iran. Bobu îl asigură pe Ceauşescu că situaţia este sub control la Timişoara. La 8:30 Ceauşescu pleacă, cu convingerea că a pacificat Timişoara, lăsând conducerea ţării pe mâna Elenei Ceauşescu şi a lui Manea Mănescu.

Ora 15:00.

La ambasada SUA situaţia de la Timişoara este luată în discuţie de ambasadorii statelor NATO.

Elena Ceauşescu ordonă executarea Operaţiunii Trandafirul (aducerea la Bucureşti a cadavrelor revoluţionarilor din Timişoara şi incinerarea lor).

TIMIŞOARA

Ora 1:00. O coloană de demonstranţi se îndreaptă către UM 01140 Lugoj şi nu se opreşte la somaţiile militarilor, care deschid focul, în urma căruia rezultă un mort şi 6 răniţi.

Orele 1:30-2:00. Un grup de civili ce încearcă să-şi recupereze morţii de la morga Spitalului Judeţean sunt respinşi violent.

Orele 2:00-2:30. Gen. Şt. Guşă cere şefilor militari să nu execute foc decât dacă dispozitivele sunt atacate.

Ora 6:00. Ceauşescu este anunţat de Ion Coman că la Timişoara situaţia este „sub control” şi că poate pleca în Iran (unde urma să facă o vizită oficială) „fără nici o grijă”.

Dimineaţa

Se constituie 8 dispozitive mixte, conduse de cadre din Miliţie pentru a acţiona în diverse zone ale oraşului. Acestea au acţionat până în 20 decembrie, unii dintre membrii lor deschizând focul asupra manifestanţilor.

Ora 7:30. Sosesc în Timişoara 41 de cercetaşi de la UM01171 Buzău (Direcţia Informaţii Militare), împrăştiaţi în oraş (Spitalul Judeţean, Piaţa Operei, zona industrială etc.) pentru a obţine informaţii despre acţiunile manifestanţilor. Unii se infiltrează printre muncitori din întreprinderi, sunt repede deconspiraţi şi trimişi înapoi la sediu.

Ora 8:00. Şedinţă la Comitetul Municipal de Partid, cu participarea directorilor de întreprinderi.

Ora 9:00. Situaţia se tensionează din nou. Manifestanţii se îndreaptă spre centru, în unele zone se construiesc baricade.

Ora 10:30. Se instituie oficial starea de necesitate la Timişoara.

Orele 15:00-18:00. Manifestanţii ajung la Catedrala din Timişoara, se scandează „Jos Ceauşescu”, „Libertate, libertate!”, „Noi suntem poporul!”, „Azi în Timişoara, mâine-n toată ţara!”. Se trage în mulţime de pe TAB-uri şi de către persoane neidentificate. Mor 3 persoane.

Scriitorii Petru Ilieşiu, Florin Iaru şi alţi intelectuali elaborează un Protest ce va fi trimis prin curier diplomatic în Vest, în care se cere, printre altele, „declararea internaţională a acţiunii de la Timişoara drept crimă împotriva umanităţii”.

Ora 19:15. Un grup de cetăţeni sosiţi la Spitalul Judeţean pentru a-şi recupera rudele ucise este împrăştiat cu gaze lacrimogene.

Ora 20:00. Manifestanţii încearcă să intre din nou în Comitetul Judeţean de Partid şi în Consiliul Municipal. Incendii la fabrica de ulei. Pe Calea Girocului, un grup de 30-40 tineri sunt atacaţi de militari cu focuri de avertizare.

Noaptea. Continuă patrularea forţelor de ordine în oraş şi arestările.

19 decembrie 1989

BUCUREŞTI

Ministerul Afacerilor Externe instruieşte personalul diplomatic din străinătate cu privire la evenimentele de la Timişoara: „răspundeţi cu toată claritatea că nu aveţi cunoştinţă despre aşa ceva […] Respingem cu hotărâre orice încercări de amestec în treburile interne ale României, stat liber şi independent”.

Ora 19:00. Începe incinerarea trupurilor neînsufleţite aduse din Timişoara, la crematoriul Cenuşa. „Operaţiunea Trandafirul” se încheie la 10:30, a doua zi.

TIMIŞOARA

Orele 0:30-1:30. Ştefan Guşă convoacă din nou comandanţii unităţilor, stabilind misiunile de îndeplinit. Cere să se tragă, după somaţiile legale, în caz că se încearcă pătrunderea în unităţile militare şi în depozitele de armament şi muniţie.

Ora 1:00. Începe „Operaţiunea Trandafirul”. Cadavrele a 43 de revoluţionari de la Morga Spitalului Judeţean sunt încărcate într-o autoizotermă şi transportate la crematoriul din Bucureşti, unde ulterior vor fi arse.

Ora 7:00.  Se extind manifestaţiile de protest ale muncitorilor (de la întreprinderile 6 Martie, Azur, Elba, Solventul), căpătând un caracter de masă. Mitinguri de protest, greve (la Elba, Electrobanat etc.). Revendicări economice, politice, lozinci anti-dictatură. Violenţele sunt mai puţin intense, dar rezultă morţi şi răniţi. Piaţa Operei este controlată de Armată, Miliţie şi Securitate.

Orele 9:00-11:00. Cercetaşii din Buzău se infiltrează în întreprinderi pentru a afla starea de spirit şi revendicările muncitorilor. Radu Bălan şi alţi activişti de partid încearcă să calmeze muncitorii, îşi notează doleanţele acestora. Se scandează „Nu lucrăm sub arme!”, „Afară armata din oraş!”, „Jos Ceauşescu!”, „Vrem carne!”, „Vrem ciocolată pentru copii!” etc. La ora 10:40 se trag focuri de armă dintr-un TAB, rănind grav o femeie şi un copil.

Ora 11:30. Prim-secretarul de partid îşi declină orice răspundere, dacă armata nu se retrage şi nu încetează focul.

Protestul lui Claudiu Iordache de la IPROTIM, unde declară că în stradă nu sunt huligani, ci reprezentanţi ai poporului.

Orele 12:30-13:00. Generalul Ilie Ceauşescu informează cadrele militare cu privire la pericolul de agresiune teritorială asupra României, împotriva căreia se alcătuise un complot internaţional, precum şi despre intrarea în ţară a 2000 de elemente cu scopul declanşării de acţiuni violente. Cere ca armata să rămână în stradă, unde acţionează „elemente teroriste, aservite intereselor ţărilor capitaliste”.

Ora 13:50. După consultaţii cu V. Milea, Şt. Guşă ordonă retragerea vehiculelor militare şi a unei părţi din efective din zonele circulate, spre a permite demonstraţiile paşnice ale muncitorilor şi interzice total folosirea armamentului.

Ora 14:00. Guşă  dialoghează cu mulţimea la întreprinderea Elba.

Ora 18:00.  Ajunge în Timişoara un detaşament de paraşutişti din Caracal.

Ora 19:30. UM 01185 este atacată cu focuri de armă, este rănit un ofiţer.

Ora 21:50.  Generalul Şt. Guşă interzice „executarea focului asupra oamenilor”.

Ora 23:50. După hotărârea gen. Vasile Milea, Guşă ordonă retragerea tancurilor, TAB-urilor şi a unei părţi din efective, replierea militarilor, astfel încât să permită trecerea coloanelor.

Noaptea. Pe străzi patrulează încă militari (13 patrule). Alţi militari ajută la stingerea incendiilor de la IAEM şi din alte întreprinderi.

CLUJ NAPOCA

Ora 7:00.  Statul Major al Armatei 4 ia în calcul variante de acţiune în cazul unei eventuale intervenţii militare din vest asupra României.

Ora 15:30. Prim-secretarul Comitetului Judeţean, Ioachim Moga, îi solicită generalului Iulian Topliceanu, comandantul Armatei 4, să intervină militar în caz că studenţii vor manifesta în oraş, dar este refuzat.

IAŞI

Lt. Col. Ioan Cioară îl informează pe gen. Col. Constantin Olteanu că nu se distribuise muniţie militarilor, conform ordinului. Olteanu îi răspunde că nu are ce face cu ea decât în caz extrem, dacă se atacă obiectivele militare, nu pe stradă. Ca urmare, în Iaşi şi alte judeţe din Moldova nu au fost scoşi militari în stradă şi nu s-a executat foc, Olteanu fiind de părere că situaţia poate fi rezolvată „prin metode politice”, nu trăgând asupra populaţiei.

SIBIU

Ora 15:30. Nicu Ceauşescu declară unor apropiaţi şi şefului Miliţiei Judeţene: „Dacă la noi se întâmplă ceva, vom trage în ei şi nu ne vor învinge ei pe noi […] – o să chem specialiştii mei din Bucureşti”.  Apoi ia legătura telefonic cu Tudor Postelnicu, ministrul de Interne.

BUZĂU

Ora 18:00. În centrul oraşului şi în alte puncte strategice (gară, zona industrială etc.) sunt dispuse patrule militare cu armament şi muniţie de război.

TRANSILVANIA (Sibiu, Alba Iulia, Sebeş, Deva, Târgu Mureş, Braşov etc.)

Se lansează un manifest anticeauşist, semnat Comitetul Naţional de Eliberare, care cheamă la grevă generală pe 21 decembrie 1989, ora 9:00, pentru a se cere „predarea puterii aleşilor noştri”.

20 decembrie 1989

BUCUREŞTI

Sunt luate măsuri pentru „ridicarea capacităţii de luptă”. Contactat telefonic de şeful Marelui Stat Major al armatei ungare, gen. Nicolae Eftimescu, prim-locţiitor al şefului Marelui Stat Major român, confirmă măsurile, dar dă asigurări că acestea au fost luate în urma „unor incidente provocate la Timişoara de huligani şi răuvoitori” şi că România nu are „nici un fel de pretenţii teritoriale împotriva nimănui”.

Ministrul de Externe, Ion Stoian, le cere ambasadorilor statelor Tratatului de la Varşovia şi membre CAER ca ţările lor „să nu intervină în desfăşurarea evenimentelor din România şi să nu susţină o eventuală pătrundere a trupelor sovietice în România”.

Serviciile de informaţii militare anunţă că în Marea Neagră sunt executate activităţi de pregătire de luptă de către forţe maritime bulgare şi sovietice.

Ora 12:40. Gen Eftimescu solicită gen. Maghiar Borsics L. să explice declaraţia preşedintelui Ungariei de la 19 decembrie, potrivit căreia „autorităţile maghiare vor sprijini acţiunea ca Ardealul să devină regiune autonomă”. Borsics în răspunde că nu are armata ungară nici un amestec şi – interpelat din nou – că nu are un răspuns la faptul că Forumul Democratic Maghiar adresase un apel către maghiarii din afara Ungariei să arboreze steaguri negre în memoria victimelor de la Timişoara.

După-amiaza. Ceauşescu se întoarce din Iran.

Ilie Ceauşescu informează Comandamentul Armatei 4 că evenimentele de la Timişoara sunt o acţiune teroristă, diversionistă, organizată de Budapesta cu ajutorul americanilor şi sovieticilor, în scopul unui conflict armat pentru anexarea Transilvaniei la Ungaria.

Ilie Ceauşescu îi cere lui Ioachim Moga să organizeze adunări ale muncitorilor pentru a se lua atitudine împotriva evenimentelor de la Timişoara.

Statul Major al Armatei 4 alcătuieşte un plan de acţiune pentru a participa la „apărarea ordinii publice” (cu 10% din efective), împreună cu Securitatea şi Miliţia.

Ora 18:00.  Teleconferinţa lui Ceauşescu cu activiştii de partid din ţară. Ceauşescu cere organizarea de adunări în întreprinderi în care „să se adopte moţiuni de condamnare a acelora care s-au pus în slujba străinătăţii şi a cercurilor străine”. De asemenea, cere constituirea de grupe de apărare a ordinii în instituţii şi întreprinderi, subliniind şi rolul armatei de „a apăra şi respinge orice acţiuni care sunt împotriva independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale, a liniştii, a construcţiei socialiste în ţara noastră”.

Ora 19:00. La Telejurnal şi la radio este difuzat discursul lui Ceauşescu privitor la evenimentele din Timişoara din 17 decembrie, care au avut un „caracter terorist” şi au fost „organizate şi declanşate în strânsă legătură cu cercurile reacţionare, imperialiste, iredentiste, şoviniste şi cu serviciile de spionaj din diferite ţări străine”, pentru a crea destabilizare în scopul opririi cursului „dezvoltării socialiste a României”. Ceauşescu subliniază că Armata şi-a făcut datoria „faţă de patrie, faţă de popor, faţă de cuceririle socialismului” şi adresează un apel „tuturor cetăţenilor patriei” să dea „dovadă de o înţelegere deplină a situaţiei grave care s-a creat prin acţiunile teroriste de la Timişoara” şi să acţioneze „pentru apărarea socialismului”, să facă „totul pentru a nu se permite să se repete asemenea stări de lucruri”.

Ora 20:00. Ceauşescu îl cheamă pe însărcinatul de afaceri sovietic, acuzând URSS şi alte state membre ale Tratatului de la Varşovia de coordonarea activităţilor contra României.

Ora 20:30.  Deşi fusese anterior anunţat că în Timişoara sunt zeci de mii de oameni în stradă, Ceauşescu emite un decret prezidenţial pentru instituirea Stării de Necesitate în judeţul Timiş. Sunt puse în stare de alarmă toate unităţile armatei, Ministerului de Interne şi formaţiunilor gărzilor patriotice. Se interzic adunările publice, circulaţia pe timpul nopţii. Apoi Ceauşescu ordonă constituirea de detaşamente de gărzi patriotice din Dolj, Olt, Vâlcea, reunind circa 25.000 de oameni pentru a fi trimişi, înarmaţi cu bâte, la Timişoara, pentru reprimarea manifestanţilor. Decretul intră în vigoare de la ora 23:00. Totodată, Ceauşescu îi cere lui Barbu Petrescu să organizeze un miting la Bucureşti pentru a doua zi, la care să participe 100.000 de muncitori, condamnând evenimentele de la Timişoara.

Ora 22:00. Ceauşescu cere ca liderii revoluţionari de la baricadă să fie arestaţi. Milea inspectează de mai multe ori zona.

TIMIŞOARA

Orele 7:00-12:30. Grevă generală. Muncitorii de la întreprinderile timişorene se îndreaptă organizat spre centrul oraşului, scandând „Jos Ceauşescu!”, „Libertate!”, „Jos comunismul!”, „Fără violenţă!”. Armata se află încă pe străzi, dar nu mai reacţionează. Au loc fraternizări cu militarii. Armata se retrage din faţa Primăriei. Mase de revoluţionari la Operă, la Catedrală, unde se scandează „Există Dumnezeu!”. Se scandează împotriva regimului, se distrug însemne comuniste, se fac şi se împart pancarte revoluţionare, se rosteşte Tatăl Nostru. Militarii se retrag, nu mai opun rezistenţă. Revoluţionarii intră în clădirea Operei, alte coloane ajung la Comitetul Judeţean, unde oferă militarilor flori, pâine şi apă. Se scandează „Armata e cu noi!”. La 11:00 gen. Ştefan Guşă repetă ordinul de a nu se trage şi de a se permite deplasarea manifestanţilor. Până în ora 12 se retrag militarii din centru, cu mici excepţii.

Ora 12:30.  În balconul Operei apar revoluţionari, se stabileşte aici centrul Revoluţiei. Ioan Lorin Fortuna propune constituirea unui Comitet de iniţiativă al revoluţionarilor şi a Frontului Democratic Român, care se înfiinţează pentru „a realiza un dialog cu guvernul, în scopul democratizării ţării”. Fortuna cere de la balcon (unde era instalată o staţie de amplificare, pregătită pentru Constantin Dăscălescu, după cum susţin unele surse) ca întreprinderile să trimită delegaţi care să-i reprezinte în FDR şi să intre în grevă generală. Se constituie Biroul Executiv al FDR, încep discursurile revoluţionare de la balconul Operei. Mulţimea scandează „Jos Ceauşescu!”, „Nu plecăm!”, „Azi în Timişoara, mâine-n toată ţara!”, „Armata e cu noi!”.

Generalul Şt. Guşă ordonă retragerea în cazărmi a militarilor şi a tehnicii de luptă, iar Vasile Milea, ministrul Apărării, aprobă măsura. În Timişoara rămân doar subunităţi mici pentru paza obiectivelor importante din oraş.

Ora 14:00.  Manifestanţi în faţa CJ Timiş. Se scandează „Libertate!”, „Armata e cu noi!” etc. Un activist îi anunţă pe demonstranţi că prim-ministrul va primi o delegaţie de trei persoane pentru dialog.

Ora 14:30. Prim-ministrul Constantin Dăscălescu, proaspăt sosit în Timişoara, le reproşează autorităţilor că au scăpat situaţia de sub control.

Un grup de demonstranţi din faţa Comitetului Judeţean de Partid, constituiţi într-un Comitet Cetăţenesc,  sunt lăsaţi să intre în sala de şedinţă, unde începe dialogul cu Dăscălescu. Ioan Savu, membru al comitetului, nu se lasă intimidat de prim-ministru, care adoptase o poziţie tare, şi aşterne pe hârtie câteva întrebări, pe care le înmânează lui Dăscălescu: „Cine a dat ordin să se tragă în manifestanţi? Care e numărul morţilor şi răniţilor? Unde sunt morţii noştri, pentru a-i îngropa după datini, creştineşte?”. Dăscălescu trece la ameninţări cu moartea prin împuşcare, apoi îl întrerupe permanent şi încearcă să-l intimideze pe Savu, care îi prezintă revendicările: „1. Demisia guvernului actual. 2. Demisia lui Ceauşescu. 3. Constituirea unui guvern al salvării naţionale. 4. Să se comunice numărul morţilor şi al răniţilor. 5. Să se elibereze deţinuţii. 6. Să ni se redea morţii pentru a-i înmormânta. 7 Să se asigure transmisia în direct, la radio şi televiziune, a evenimentelor din oraş. 8. Să se comunice Consulatului iugoslav o listă a membrilor comitetului cetăţenesc, ca şi a doleanţelor lor etc.

Comitetul revoluţionarilor de la CJ invită pe conducătorii revoluţionarilor din balconul Operei să participe la tratativele cu delegaţia lui Dăscălescu. Sosesc la Judeţeană câteva sute de persoane, în frunte cu Nicolae Bădilescu, cu o listă de revendicări (demiterea lui Ceauşescu, eliberarea arestaţilor etc.).

Tratativele cu autorităţile eşuează, Bădilescu revine la Operă, unde le cere manifestanţilor să rămână peste noapte, chemând la grevă generală pentru a doua zi.

Orele 17:00-18:00. O altă delegaţie de la Operă se deplasează la Judeţeană, unde are parte de o primire cu ovaţii din partea mulţimii, care continuă să scandeze împotriva regimului şi îl huiduieşte pe Dăscălescu. Se redactează o Proclamaţie, în care se cere demisia lui Ceauşescu şi a guvernului, alegeri libere, anchetarea vinovaţilor pentru victimele de la Timişoara, eliberarea deţinuţilor politici, restituirea morţilor, libertatea presei, a radioului şi televiziunii etc. Revendicările sunt prezentate mulţimii, care scandează în continuare, aprind lumânări în memoria morţilor. Dăscălescu îl informează telefonic pe Ceauşescu doar despre revendicările privitoare la restituirea morţilor şi eliberarea arestaţilor. O parte din aceştia sunt eliberaţi la ora 18:00, după aprobarea lui Ceauşescu. Ei sunt întâmpinaţi cu urale în Piaţa Operei.

Ora 19:00. Teleconferinţa convocată de Ceauşescu (la care participă din Timişoara Dăscălescu, Emil Bobu şi Ilie Matei) este ascultată de manifestanţii de la Judeţeana de Partid. Delegaţia revoluţionarilor (de la Judeţeană şi de la Operă) discută în continuare cu Radu Bălan, prim-secretarul de partid.

Noaptea.  Revoluţionarii de la Comitetul Judeţean sunt evacuaţi cu forţa din clădire şi se îndreaptă către Piaţa Operei.

Ora 23:00. Intră în vigoare decretul de instituire a Stării de Necesitate. Decretul este citit de la balconul Comitetului Judeţean de Partid de către generalul Mihai Chiţac.

Noaptea. În Piaţa Operei mai rămân doar câteva sute de persoane, în ciuda apelurilor revoluţionarilor din balconul Operei. Atmosfera în piaţă este optimistă. Deşi se dăduse ordin de prindere a conducătorilor revoluţionarilor, executarea acestei misiuni a fost tărăgănată.

LUGOJ

Ora 19:20. Un militar deschide foc automat (fără ordin) asupra unei coloane de manifestanţi care se deplasa către platforma industrială. Sunt omorâte două persoane şi rănite alte două.

Ora 21:00. Coloana de manifestanţi revine în centrul oraşului, se îndreaptă către sediul Comitetului Municipal de Partid, unde este forţată uşa şi pătrund în jur de 50 de oameni, producând pagube şi alungând activiştii de partid.

Orele 22:30-2:00. O parte din manifestanţi pleacă spre sediul Miliţiei, unde se trage asupra lor. Mulţimea furioasă trece la spargeri de magazine şi devastări în oraş, vreme de câteva ore. Forţele de ordine intervin şi arestează circa 50 de persoane.

ARAD

Dimineaţa. Generalul Ilie Ceauşescu soseşte la Arad, unde prezintă militarilor de la UM 01380 situaţia din Timişoara şi cere directorilor de întreprinderi „să organizeze adunări de condamnare a huliganilor, iredentiştilor şi fasciştilor din Timişoara”.

Ora 12:30. Arădenii, constituiţi în grupuri, manifestează în tăcere pe străzile oraşului şi în pieţe. Se constituie şi aici Frontul Democratic Român.

Ora 21:50. Detaşamentul UM 01380 din Arad (ce acţionase în Timişoara) porneşte spre garnizoana de reşedinţă.

CLUJ NAPOCA

Se răspândesc fluturaşi cu mesaje revoluţionare: „Jos Ceauşescu!”, „Jos comunismul!”. Se adună în oraş grupuri de oameni, dar sunt dispersate de miliţie.

După-amiază. Sunt răspândite manifeste anti-dictatură, se scrie pe ziduri cu cretă şi vopsea „Jos Ceauşescu!”, „Vrem pâine, carne, căldură!”. În întreprinderi se discută despre manifestaţii în stradă în sprijinul Timişoarei.

21 decembrie 1989

BUCUREŞTI

Ora 2:00. Sunt alarmate Gărzile Patriotice, precum şi personalul întreprinderilor de pe platformele Pipera şi Băneasa.

Ora 8:00. Prim-ministrul Dăscălescu îl informează pe Ceauşescu despre situaţia din Timişoara.

Diverşi conducători de unităţi economice refuză să mobilizeze oameni şi să participe la mitingul convocat de Ceauşescu.

Ora 8:10. Ministrul Apărării Naţionale, gen. Vasile Milea repetă ordinul de a nu se trage decât la ordin şi în situaţii grave (apelul e repetat la orele 10:40, 11:50, 13:40)

Ora 10:30.  Nicolae Ceauşescu aduce la cunoştinţa membrilor CpEx hotărârea sa de a mări salariul minim şi alocaţiile copiilor.

Orele 12:00-12:51. Mitingul din Piaţa Palatului, unde participă zeci de mii de oameni, convocaţi la ordinul lui Ceauşescu. Iau cuvântul reprezentanţi ai „oamenilor muncii”, care condamnă „huliganii” din Timişoara şi se angajează să îndeplinească sarcinile stabilite la Congresul al XIV-lea al PCR. Scandări regizate în favoarea regimului („Stima noastră şi mândria / Ceauşescu-România” etc.). 12:30 – discursul lui Ceauşescu, care îşi arată hotărârea de a restabili „ordinea” în ţară, de a asigura victoria socialismului. Discursul e întrerupt de un vuiet, urmat de panică, mulţimea se împrăştie, apoi se restabileşte o linişte relativă, în cursul căreia Ceauşescu anunţă măririle de salarii şi alte drepturi băneşti. Manifestanţii nu-l mai ascultă, încep să părăsească piaţa.

Ora 13:00. După spargerea mitingului, Ceauşescu se retrage din balconul Comitetului Central şi îi însărcinează cu comanda forţelor de ordine pe generalii Vasile Milea (MApN), Iulian Vlad (Securitate), Tudor Postelnicu (MI), declarând că „suntem în stare de război, şi nu de necesitate. Armata, Internele, Securitatea să-şi facă datoria”. Milea dă ordin trupelor armate din Bucureşti să colaboreze cu trupele Ministerului de Interne pentru apărarea CC şi asigurarea ordinii publice. În centrul Capitalei apar militari şi blindate.

Orele 13:00-14:00. Participanţii la miting se regrupează în centrul Bucureştiului (Piaţa Romană-restaurant Grădiniţa, Piaţa Universităţii-hotel Intercontinental, Sala Dalles, Hotel Bucureşti, Cişmigiu, CCA, Piaţa Unirii etc.). Se scandează lozinci anticeauşiste: „Jos Ceauşescu!”, „Jos cizmarul”, „Nu vă fie frică / Ceauşescu pică!”, „Timişoara, Timişoara!”). La „Grădiniţa”, Gelu Voican Voiculescu, viitorul vice-prim-ministru, se alătură unui grup de 20-30 de tineri ce scandau, înşiraţi în faţa unui lanţ de scutieri. Se zvoneşte că Aradul ar fi intrat în grevă generală. Se scandează „Soldaţi, soldaţi, voi ne sunteţi fraţi”, „Ieri în Timişoara, azi în toată ţara!”, se cântă „Deşteaptă-te, române!”, se dansează „Hora Unirii”. În lungul bulevardului – atmosferă de război, trupe speciale cu scuturi, maşini, militari, miliţieni, o mulţime întunecată în capătul bulevardului.

Ora 14:00.  Începând cu această oră apar în Piaţa Palatului şi în alte zone centrale trupe ale Ministerului Apărării Naţionale, cu tancuri şi TAB-uri. Cordoane ale forţelor de ordine (scutieri, miliţieni, militari cu arme de foc şi muniţie de război) la intersecţia str. 13 Decembrie-Batişte-Sala Dalles. Apar 5 tancuri, numeroase TAB-uri. Situaţie similară în alte zone ale Bucureştiului. Se constituie Comandamentul Militar Unic, condus de Vasile Milea, format din ministrul Apărării, Internelor, şeful Securităţii Statului şi a Bucureştiului, şeful de Stat Major al Gărzilor Patriotice.

Ora 15:00. Ministrul Apărării, Vasile Milea, aprobă scoaterea în stradă a subunităţilor militare în garnizoanele de la Cluj Napoca, Târgu Mureş, Alba Iulia, Cugir, Miercurea Ciuc, Arad, Oradea, Zalău, Baia Mare, Bistriţa.

Ora 15:09. Câteva TAB-uri trec în viteză pe Bd. Magheru

Ora 15:30. Scutierii intervin în forţă la Piaţa Universităţii, resping pe manifestanţi spre Piaţa Romană şi str. Nikos Beloianis, arestând pe unii dintre ei. Până seara degajează Piaţa. La fântâna de la Arhitectură se formează un nucleu de lideri ai revoluţiei, cu rol hotărâtor în menţinerea populaţiei în stradă pentru a se opune forţelor represive. În centrul Bucureştiului sunt şi revoluţionari din Timişoara, care îi îndeamnă pe bucureşteni să reziste. Forţe ale Ministerului de Interne şi Securităţii primesc ordin de blocare a Pieţii Palatului şi de interzicerea pătrunderea către CC, unde fusese depozitat armament. Se fac arestări. Prima victimă împuşcată – la hotel Negoiu.

Ora 16:30.  Un camion al armatei, scăpat de sub control în urma rănirii şoferului de către manifestanţi, ucide 7 persoane şi răneşte alte 5, la Intercontinental. În busculadă, demonstranţii ajung faţă în faţă cu militarii, dintre care unii intră în panică, trăgând fără ordin. Rezultă 8 morţi şi câţiva răniţi. Milea află, ordonă să nu se mai execute foc, dar la scurt timp cere detaşamentelor din centru să împrăştie manifestanţii. Se lansează manifeste anticeauşiste, arestările continuă, pe bulevardele principale circulă TAB-uri în viteză.

Ora 17:00.  La Intercontinental manifestanţii încep să ridice baricada. Printre organizatori: Dan Iosif, Dumitru Dincă, Ionel Pop, Romeo Raicu, Radu Silaghi etc., care se adresează mulţimii, în condiţii de asediu.

Ora 18:00.  Ultima teleconferinţă a lui Ceauşescu, care decretează mobilizarea generală a organelor de partid şi de stat, a forţelor de la Interne – Miliţie şi Securitate – şi a unităţilor militare pentru lichidarea manifestaţiilor: „Nu există decât o cale: lupta”. Ceauşescu acuză lipsa de coordonare dintre forţele MApN şi MI, apreciind că grupul de la Universitate „trebuia de mult lichidat”, preia comanda în calitate de comandant suprem şi constituie un Comandament Unic, al cărui secretar e numit Silviu Curticeanu (din Comandament mai făceau parte Milea, Postelnicu, Vlad şi Corneliu Pârcălăbescu, şeful de stat major al Gărzilor Patriotice). În teleconferinţă, Ioachim Moga solicită instaurarea stării de necesitate şi la Cluj; Anton Lungu raportează că la Brăila adunările oamenilor muncii „au condamnat hotărât manifestările elementelor reacţionare”.

Ora 19:00.  La baricada de la Inter revoluţionarii înfruntă eroic forţele de represiune. Pe străzi se află grupuri de manifestanţi care strigă împotriva lui Ceauşescu. Se trage foc de avertisment, în sus, cu trasoare, apoi se trage în plin. Sunt urcaţi brutal în camioane manifestanţi de către persoane îmbrăcate în civil. Se întâmplă incidente violente similare pe Calea Victoriei.

Ora 20:00. Ilie Verdeţ îi propune lui Ceauşescu un dialog cu demonstranţii de la baricadă.

Ora 21:00. Ceauşescu îi cheamă la el pe Milea, Postelnicu, Vlad, Pârcălăbescu, spre a-i apostrofa asupra modului defectuos de acţiune pentru reprimarea revoluţionarilor de la baricada de la Intercontinental. În Piaţa Romană manifestanţii ard carnete de partid. La Universitate, scutierii încep asaltul asupra revoluţionarilor de la Inter, spre a-i captura; revoluţionarii sunt urcaţi în dube de Miliţie, duşi la Miliţia Capitalei, apoi la Jilava.

Ora 22:45. La sediul CC al PCR ajung două detaşamente de cadre şi ofiţeri-elevi înarmaţi (un efectiv de 784 de militari), din ordinul lui Vasile Milea. Cele două detaşamente sunt amplasate în spatele militarilor, scutierilor, miliţienilor şi securiştilor civili din zona Intercontinental.

Ora 23:30. Gen. Milea se află la Inter. De la balcoane oamenii aruncă cu diverse obiecte asupra militarilor. Milea ordonă maiorului Dorel Amăriucăi ca militarii subordonaţi lui să execute foc în aer. Trăgători nemilitari trag de pe acoperişuri, de la balcoane, de la ferestre. Persoanele arestate sunt dirijate spre „puncte de colectare”, la hotel Negoiu şi Ministerul Comerţului Exterior (staţia de troleibuz), sunt urcate în dubă şi trimise la Miliţia Capitalei, unde vor fi triate, înregistrate, identificate. După ce sunt agresate, bătute de miliţieni, sunt trimise la închisoarea Jilava.

TIMIŞOARA

Ora 3:00. La Opera din Timişoara este finalizată Proclamaţia Frontului Democratic Român.

Ora 9:00.  Proclamaţia este prezentată mulţimii de către Ioan Lorin Fortuna. Proclamaţia va fi citită pe tot parcursul zilei, din oră în oră, în uralele de entuziasm ale mulţimii. Se scandează „Azi în Timişoara, mâine-n toată ţara!”, „Jos Ceauşescu!” etc., se îngenunchează şi se rosteşte Tatăl Nostru, se cântă „Deşteaptă-te, române!”. Proclamaţia este copiată de mână în câteva exemplare, din care unu este trimis la Consulatul Iugoslaviei. Circa 100 de exemplare sunt multiplicate pe calculator (la Facultatea de Electrotehnică” şi trimise la gară, pentru a fi distribuite în ţară. Cu greu ajunge mulţimea şi la Tipografie, din cauza piedicilor grănicerilor şi paraşutiştilor, însă în cele din urmă Proclamaţia este tipărită ca manifest – „A căzut tirania”.

Ora 3:40.  Constantin Dăscălescu pleacă pe ascuns de la Judeţeană către Bucureşti, cu un avion.

Dimineaţa. Sosesc la Timişoara trenuri cu detaşamente ale Gărzilor Patriotice din Olt, Vâlcea, Dolj (cca 16 persoane), înarmate cu bâte în scopul anihilării manifestanţilor. Parte din membrii gărzilor fraternizează cu revoluţionarii din Piaţa Operei, împreună cu care scandează „Libertate!”, „Trăiască Timişoara!”, „Vom învinge!” etc.

Ora 7:00.  Se lansează apelul la grevă generală în toată ţara, se trimit oameni la Bucureşti şi în alte oraşe pentru informarea populaţiei cu privire la evenimentele de la Timişoara.

LUGOJ

Ora 6.00. Grupuri de manifestanţi ajung la întreprinderi lugojene (IUPS, IURT etc.), unde îi cheamă pe muncitori să li se alăture în stradă. Pornesc coloane organizate de muncitori către centrul oraşului, scandând lozinci anticeauşiste şi anticomuniste.

ARAD

Ora 7:00.  Muncitorii de la Întreprinderea de Orologie Industrială intră în grevă, apoi pleacă din fabrică spre centru, cântând „Deşteaptă-te, române!”. Pe drum li se alătură muncitori de la alte întreprinderi (UTA, Tricoul Roşu etc.). Se trag asupra lor focuri de avertisment în dreptul Poştei. Se ţin discursuri, se scandează lozinci anticeauşiste: „Ceauşescu, cine eşti? Un escroc din Scorniceşti!”, „Jos cizmarul!”, lozinci anticomuniste, de solidarizare cu Timişoara. În jurul Judeţenei de Partid se constituie, la cererea Elenei Pugna, prim-secretar al CJ al PCR, un dispozitiv de protecţie în jurul Comitetului Judeţean, alcătuit din trupe USLA, Miliţie, Pompieri, MAN, inclusiv TAB-uri.

Ora 10:00. Continuă manifestaţia anticeauşistă şi anticomunistă, se scandează „Jos dictatura!”, „Jos comunismul!”, „Timişoara-Timişoara!” etc. Elena Pugna încearcă să iniţieze un dialog cu revoluţionarii, care eşuează. Militarii sunt scoşi din dispozitivul de luptă, cu armele în poziţia „la piept”, neîncărcate; tinerii revoluţionari se urcă pe TAB-uri cu steaguri şi aclamă armata.

Ora 10:45. Gen. Topliceanu îi raportează lui Milea că au fost scoşi în centrul Aradului 1.500 de militari, la cererea prim-secretarului. În centrul oraşului manifestează câteva mii de persoane, relativ organizate, cu oameni cu banderole albe desemnaţi pentru a nu lăsa lumea să se apropie de soldaţi. MApN solicită luarea de măsuri pentru evitarea incidentelor cu populaţia.

Ora 13:00. Unii manifestanţi se urcă pe TAB-uri, scandând „Noi suntem poporul!”, „Armata e cu noi!”. Este elaborată o Chemare către Armata ţării.

Seara.  Numărul manifestanţilor scade treptat, militarii preiau controlul unei părţi din Piaţa Centrală, fără a folosi forţa, după cum cereau unele autorităţi civile şi militare. Maiorul Diaconescu refuză să execute ordinul de a lovi manifestanţii cu patul armei şi cu baioneta, motiv pentru care este destituit.  La fel procedează şi maiorul Popescu, comandantul UM din Gai. Elena Pugna cere să se confecţioneze bâte pentru a fi împrăştiaţi manifestanţii.

LIPOVA

Ora 7:00. Muncitorii de la Uzina de strunguri Lipova intră în grevă şi cer mijloace de transport spre a se deplasa la Arad.

CLUJ NAPOCA

Ora 10:00. Nicolae Constantin, membru al Comitetului Politic Executiv, cere generalului Iulian Topliceanu să scoată tancurile şi să acţioneze de la porţile întreprinderilor către centrul oraşului şi la gară. El va repeta cererea de mai multe ori pe parcursul zilei.

Ora 10:45. De la MApN se dă aprobare pentru scoaterea trupelor în centrul oraşului, nu la întreprinderi şi la gară, cum se solicitase. De asemenea, se atrage atenţia asupra apărării frontierei, existând îngrijorare privind o posibilă agresiune, combinată cu acţiuni teroriste din interior.

Orele 12:00-13:00.  Apar primele TAB-uri în jurul Comitetului Judeţean de Partid.

Ora 13:00. La Combinatul de Utilaj greu ies în curte cca 300 de muncitori, cu revendicări economice şi sociale, exprimându-şi nemulţumirea faţă de denaturarea adevărului vizavi de Timişoara. Directorul şi secretarul cu propaganda nu reuşesc să-i convingă să nu iasă în stradă. Ioachim Moga, prim-secretar al Comitetului de partid cere măsuri reprezentanţilor Ministerului de Interne pentru restabilirea ordinii. Sunt trimise la faţa locului efective ale Securităţii şi Miliţiei, dar muncitorii sunt de neoprit, ies în centrul oraşului. La fel procedează şi muncitorii din alte întreprinderi. În centru se scandează împotriva regimului şi în semn de solidaritate cu Timişoara. Sunt instalate dispozitive militare la principalele intersecţii.

Ora 14:00. Ioachim Moga solicită intervenţia armatei. Gen. Topliceanu nu dă curs cererii, neavând acordul lui Milea.

Ora 15:30. Manifestaţia din Piaţa Libertăţii se extinde. Se scandează, se exprimă solidaritatea cu Timişoara, se cântă „Deşteaptă-te, române!”. Actorul Călin Nemeş îşi scoate cămaşa, strigând „Trageţi!”, intră într-o altercaţie cu comandantul subunităţii din zonă, încercând să-i ia acestuia arma. Comandantul ordonă foc, sunt ucişi 8 oameni, sunt răniţi 3. Unii manifestanţi se împrăştie, alţii încearcă un dialog, însă incidentele armate continuă, fiind ucise 26 de persoane şi rănite – 55.

Orele 17:00-24:00.  Un grup de oameni înaintează spre dispozitivul militar, care se retrage în dezordine. În zona Catedralei se execută foc de avertisment, dar este ucisă o persoană iar alte 7 sunt rănite. În jurul orei 18:00 manifestanţii din Piaţa Mărăşti şi oameni din blocurile înconjurătoare aruncă pietre, sticle, borcane asupra militarilor, care execută foc de avertisment, dar mulţimea nu se potoleşte. Se înregistrează din nou morţi şi răniţi. În zona Fabrica de Bere-str. Moţilor, 1000 de persoane cântă „Deşteaptă-te, române!”, scandează pro-Timişoara, încearcă forţarea unui dispozitiv militar, care răspunde cu foc, la ordin. Altercaţii până spre ora 22:00. La ora 22:00, pe treptele Teatrului Naţional Doina Cornea vorbeşte mulţimii. Se scandează anti-Ceauşescu şi anti-comunism. Manifestaţia din centru continuă până în miez de noapte. În zona restaurantului Metropol şi a hotelului Astoria se înregistrează confruntări între manifestanţi şi militari, care trag foc de avertisment în aer şi la picioare; rezultă 3 morţi şi 8 răniţi. Oamenii strigă „Asasinilor!”, „Criminalilor!”.

TURDA

Ora 10:00.  În faţa sediului Miliţiei se adună manifestanţi solidari cu Timişoara, scandând lozinci anti-dictatură.

MEDIAŞ

Ora 10:00.  Manifestanţii din piaţa oraşului devin violenţi când apar maşinile Miliţiei, pe care le incendiază; sunt agresaţi miliţieni

BRAŞOV

Ora 8:00. Mişcări de protest ale muncitorilor împotriva conducerii de partid şi de stat. Prim-secretarul Judeţenei de Partid, Petre Preoteasa, şi secretarul CC al PCR,  Gheorghe Pană, încearcă să-şi subordoneze unităţi ale armatei, dar nu reuşesc datorită ministrului Apărării, care ordonase comandamentelor să execute doar ordinele sale.

Ora 12:40. Generalul Gh. Zagoneanu, şef al Inspectoratului Judeţean al MI, dă ordin pentru dislocarea de subunităţi de Securitate pentru blocarea muncitorilor porniţi de la IA Braşov, Tractorul şi Rulmentul spre centru.

Ora 13:00.  Coloanele de muncitori pornesc spre centrul oraşului, în ciuda dispozitivelor mobilizate pentru a-i bloca.

Ora 13:30. Trupe ale MI şi elevi ai Şcolii militare de ofiţeri de artilerie antiaeriană în jurul Comitetului Judeţean de Partid Braşov.

Ora 14:00. Trupele de Miliţie sunt retrase în sedii (în afară de agenţii de circulaţie). La CJ al PCR rămâne un singur pluton de intervenţie (30 oameni) pentru apărarea sediului, ce va staţiona în faţa acestuia până la 22 decembrie, ora 12:00).

Ora 14:30. Dispozitivul de apărare al CJ este completat cu trei companii de Securitate. Zona centrală este filmată video de Securitate. Incidente între manifestanţi şi scutieri, care lovesc cu bastoanele şi trag foc de avertisment.

Ora 15:30. Coloane de muncitori din Braşov şi Ghimbav ajung la Comitetul Judeţean de Partid, unde se negociază cu militarii să nu se pătrundă în forţă, spre a se evita actele de violenţă. Se ajunge la o înţelegere, manifestanţii organizează propriile cordoane de ordine, însă un grup de tineri îndeamnă populaţia să pătrundă printre scutieri, care intervin cu bastoane de cauciuc. Prim-secretarul CJ al PCR solicită consolidarea dispozitivului de apărare a sediului.

Orele 16:00-24:00.  Se aduc noi forţe de ordine, 5.000-6.000 de persoane manifestează la Comitetul Judeţean. Seara se încearcă dezarmarea militarilor din dispozitivul de pază şi forţarea pătrunderii în sediu. Militarii răspund cu foc în plan vertical. Se scandează „Armata e cu noi!”, „Fără violenţă!”. Primarul primeşte de la manifestanţi o petiţie în 5 puncte, pe care promite să o înmâneze conducerii judeţului, dar până la ora 24:00 oamenii nu primesc nici un răspuns. În acest răstimp, oamenii scandează lozinci anticeauşiste, aprind lumânări şi făclii pentru cei ucişi în toată ţara. După miezul nopţii, se constituie grupuri ce pornesc către întreprinderi, pentru mobilizare la grevă generală şi la continuarea demonstraţiilor.

Ora 17:30. Tineri violenţi forţează cordonul de scutieri în zona Modarom; scutierii reacţionează cu bastoane de cauciuc, pompierii – cu jeturi de apă.

CUGIR

Ora 10:45. La Întreprinderea Mecanică o parte din muncitori pleacă de la locul de muncă şi se îndreaptă, scandând, către Consiliul Popular şi Comitetul Orăşenesc de Partid, unde sparg geamurile şi scot însemnele de partid.

Ora 16:00. Manifestanţii cer eliberarea deţinuţilor din sediul Miliţiei. Unii dintre ei – cunoscuţi infractori – atacă sediul cu pietre şi sticle incendiare, reuşind să-i dea foc; miliţienii răspund cu foc de avertisment, ceea ce îi irită pe manifestanţi mai mult. Pentru a nu arde de vii, unii miliţieni se aruncă de la etajul 1, unde se retrăseseră. Comandantul Miliţiei locale, căp. Valentin Pop şi plutonierul major Ilie Staicu sunt bătuţi bestial şi li se dă foc, decedând după o oră. Clădirea Miliţiei este distrusă în proporţie de 70%, sunt sustrase cantităţi importante de armament.

Ora 20:30. Manifestanţii se îndreaptă către Consiliul Popular, pe care îl incendiază.

Noaptea.  Acţiunile violente continuă.

GHIMBAV

Ora 11:30. Muncitorii de la ICA Ghimbav află că urmează să decoleze spre Caransebeş nişte elicoptere; bănuind că vor fi folosite împotriva revoluţionarilor de la Timişoara, muncitorii se adună pe pista întreprinderii şi forţează turnul de control şi conducerea să retragă elicopterele în hangare. Apoi muncitorii pornesc spre Braşov, pentru a-şi manifesta solidaritatea cu Timişoara. Pe drum, militarii trimişi să-i oprească nu intervin în forţă. La podul de peste Ghimbăşel se trage foc de avertisment în plan vertical, însă muncitorii ghimbăveni îşi continuă drumul spre Braşov.

SFÂNTU GHEORGHE

Ora 8:00.  Se declanşează proteste ale muncitorilor.

Ora 14:00.  În jurul orei 2 P.M. muncitorii din principalele întreprinderi (IMASA, IAIAM) încep să se organizeze, formând detaşamente ce vor demonstra în oraş.

TÂRGU MUREŞ

Ora 8:00.  Proteste ale muncitorilor în întreprinderi, apoi în stradă.

Orele 12:00-13:00. Muncitori de la AMTEX şi METALO TEHNICA se constituie în grupuri spontane şi pleacă spre centru; pe drum li se alătură alte persoane, se scandează lozinci anticeauşiste. La CJ al PCR, apărat de un dispozitiv militar, pompierii îi întâmpină cu jeturi de apă şi substanţă florex.

Orele 15:30-19:30. Trupele Ministerului de Interne intervin în forţă, dispersează manifestanţii, eliberează zona CJ al PCR.

După-amiază.  Unii manifestanţi sparg magazine, fură băuturi, se înarmează cu obiecte de pe un şantier învecinat, devin din ce în ce mai agresivi.

La prânz.  Înainte de ora amiezii, armata din Târgu Mureş primeşte ordin să scoată subunităţi în oraş ca să blocheze coloanele de manifestanţi în deplasarea către Comitetul Judeţean.

Ora 21:00. Dintre manifestanţi se desprind elemente agresive care atacă forţele de ordine cu pietre, sticle, bare de fier, depăşesc cordoanele, rănesc grav un militar, atacă şi deteriorează parţial TAB-urile. Militarii trag foc de avertisment, fără comandă. Dintr-o eroare, o mitralieră de pe un TAB ucide 4 manifestanţi, rănind alţi doi. Cuprinşi de furie, manifestanţii se retrag, devastând în cale magazinul Romarta Tineretului şi cafeneaua Cafe-Lux. Urmează alte focuri, mai sunt ucise două persoane şi rănite 19. Sunt arestate 55 de persoane (din care 52 rănite).

SIBIU

Ora 9:00. Un grup de manifestanţi de 20-30 persoane se adună în faţa magazinului Dumbrava, unde cântă „Deşteaptă-te, române!”, scandează şi se solidarizează cu Timişoara. Grupul creşte în orele următoare. Nicu Ceauşescu află şi trimite în stradă un pluton de intervenţie (Scutul) de 20 de cadre, care va fi huiduit de manifestanţi. Demonstranţii dau foc unui ARO al Miliţiei. Ministrul Apărării e informat de situaţie şi ordonă intervenţia „acolo unde cere primul-secretar” (Nicu Ceauşescu) pentru apărarea obiectivelor dar fără să se tragă în oameni.

Ora 10:25. Sunt scoase în oraş trupe ale armatei, în special de la şcolile militare, întâmpinate agresiv de manifestanţi. La ordinul inspectorului şef al Inspectoratului Judeţean al Ministerului de Interne intră în alertă plutonul de luptă antiterorist (care se îndreaptă spre Piaţa Republicii pentru restabilirea ordinii) şi un pluton din rezerva de intervenţie. Sunt scoşi în stradă şi pompieri şi o grupă de conductori de câini de serviciu de la Centrul de Dresaj. Manifestanţii aruncă cu sticle, borcane etc., iar trupele MApN şi MI execută foc de avertisment, după care atenţionează manifestanţii că nu vor trage dacă sunt lăsate în pace. Se scandează „Armata e cu noi!”. Incidentul se soldează, totuşi, cu doi morţi şi doi răniţi.

Ora 15:00. Numeroşi manifestanţi ajung la Miliţia Judeţeană. Se scandează, se cere eliberarea arestaţilor. Se poartă un dialog, nu se produc incidente.

Ora 16:00. Maşini din faţa sediului Miliţiei sunt răsturnate şi incendiate de un grup de cca 300 de manifestanţi, care apoi atacă cu pietre, sticle etc., pătrund cu forţa în Inspectoratul Judeţean al MI, devastează clădirea Miliţiei. Sunt împrăştiaţi cu gaze lacrimogene şi focuri de avertisment, rezultând 5 răniţi.

CISNĂDIE

Ora 18:00. Oamenii ieşiţi în stradă sunt primiţi cu ostilitate de primăriţă şi recurg la violenţă: incendiază Primăria, atacă sediul Miliţiei. Se răspunde cu foc, sunt ucise două persoane şi rănite 11.

Ora 19:30. Sediul Miliţiei este atacat de un grup de persoane, asupra cărora se deschide foc. Miliţienii se retrag apoi într-o unitate militară apropiată, iar manifestanţii ocupă şi devastează clădirea. Întregul incident lasă în urmă doi morţi şi 11 răniţi.

REŞIŢA

La prânz. Înainte de ora prânzului, în Reşiţa sunt observate maşini sovietice în apropierea unor intersecţii importante.

Ora 16:00. În faţa CJ al PCR, circa 200 de muncitori şi alte persoane care li se alătură strigă anti-dictatură şi pro-Timişoara. Parte dintre demonstranţi rămân la sediul Judeţenei peste noapte.

DEJ

Ora 13:00. Sediul Comitetului Municipal de Partid este ocupat de un grup de manifestanţi.

CARANSEBEŞ

Ora 15:00. Muncitori de la întreprinderile din oraş pornesc către Consiliul Popular, cerând înlăturarea lui Ceauşescu, condiţii mai bune de viaţă, libertate. Printre manifestanţii paşnici se strecoară elemente turbulente. Este ocupat sediul Consiliului, apoi manifestanţii se îndreaptă către cel al Miliţiei, unde încearcă să pătrundă prin forţă, cerând eliberarea celor arestaţi cu câteva zile înainte pentru împrăştierea de manifeste anticomuniste. Miliţienii răspund cu foc, în urma căruia rezultă un mort şi mai mulţi răniţi.

Ora 19:00. Sunt atacate şi incendiate sediile Miliţiei, Tribunalului, Procuraturii. Miliţia răspunde iniţial cu foc de avertisment, apoi, după ce revoluţionarii pătrund în forţă în sediu, deschide foc în plin, ucigând o persoană şi rănind 13. Turbulenţele se extind ulterior, sunt devastate magazine, locuinţe şi alte clădiri.

22 decembrie

BUCUREŞTI

Ora 0:00.  Primele victime împuşcate în piept la baricadă. Se dă şi cu gaze lacrimogene, baricada în flăcări, se ordonă dărâmarea ei.

Ora 0:25. Baricada este dărâmată de tancuri. Revoluţionarii sunt împinşi de forţele de represiune cu brutalitate spre Piaţa Unirii şi pe străzile laterale, unde sunt vânaţi.

Orele 0:25-3:00. Sunt ucişi 48 de oameni (39 prin împuşcare), sunt răniţi prin împuşcare peste 100. Numeroşi alţi revoluţionari sunt bătuţi, maltrataţi, arestaţi şi transportaţi la Miliţia Capitalei.

Ora 1:00. Rezistenţa revoluţionarilor de la Bucureşti este înăbuşită. Ceauşescu este informat despre aceasta de Milea şi Vlad. Revoluţionarii care scapă de la baricadă se îndreaptă către cartierele muncitoreşti, unde povestesc atrocităţile de la Inter, cerând populaţiei să se strângă de dimineaţă în centru, să protesteze.

Ora 3:00. Străzile sunt spălate de sângele revoluţionarilor de Salubritate, sub supravegherea primarului general Barbu Petrescu. Forţele de ordine se restructurează. La CC Iulian Vlad îi propune lui Vasile Milea să facă „ceva împreună” pentru înlăturarea lui Ceauşescu, dar Milea refuză, motivând că nu mai este în stare. El este informat că pe Calea Moşilor mărşăluiesc spre centru circa 500 de muncitori. Ion Dincă cere să fie opriţi de armată.

Ora 6:30. La CC Ilie Ceauşescu îl informează pe Nicolae Ceauşescu că spre centru vin coloane de muncitori, îi sugerează schimbarea guvernului şi îl propune ca prim-ministru pentru noul guvern pe Ion Iliescu. Ulterior alcătuieşte o listă cu noul guvern

Orele 7:00. Coloane de zeci de mii de muncitori din Pantelimon, Militari, Pipera, Berceni, Griviţa, Pajura etc. ies în stradă, mărşăluind către centrul Capitalei, scandând lozinci anticeauşiste şi anticomuniste. Forţele de ordine nu mai intervin.

Ora 8:30. Şedinţă la CC al PCR. Ceauşescu cere folosirea armamentului din dotare pentru împiedicarea manifestanţilor de a intra în Piaţa Palatului. Sunt aduse trupe blindate de la Târgovişte, Mihai Bravu, Slobozia. În centru sunt dislocate tancuri, elicoptere militare aruncă manifeste, îndemnând populaţia să nu răspundă provocărilor. Muncitorii încep discuţii cu militarii din dispozitivul de la Universitate.

Ora 9:20.  Generalul Vasile Milea se sinucide, după ce dăduse ordinul să nu se tragă în populaţie. Nicolae Ceauşescu îl categoriseşte drept trădător, decide Stare de Necesitate în toată ţara, îl convoacă la CC pe Victor Stănculescu (care până acum se eschivase, pe motive medicale).

Ora 9:30. Zeci de mii de bucureşteni ocupă Piaţa Universităţii, scandând „Jos Ceauşescu”. Militarii nu intervin.

Ora 9:45.  Ceauşescu convoacă ultima şedinţă a Comitetului Politic Executiv, pe ai cărui membri îi întreabă dacă sunt hotărâţi să lupte; propune declararea stării de necesitate fără convocarea Consiliului de Stat.

Ora 9:54. Gen. N. Eftimescu, prim locţiitor al şefului Marelui Stat Major ordonă ca armata să asculte doar de ordinele comandantului suprem.

Orele 10:00-10:20.  Gen. Stănculescu primeşte ordin de la Ceauşescu să mobilizeze armata, dar generalul se eschivează, ordonă ca armata să nu tragă, ci să parlamenteze (ora 10:07). Armata fraternizează cu populaţia. Securitatea şi Miliţia adoptă o poziţie asemănătoare: „nu se foloseşte armamentul din dotare şi nici alte forme de violenţă împotriva muncitorilor care demonstrează.

Ora 10:25.  Manifestanţii ocupă Piaţa Palatului, după retragerea armatei.

Ora 10:51:  La radio şi la televiziune este prezentat Decretul prezidenţial privind instituirea Stării de Necesitate în toată ţara. Toate forţele de ordine şi armate sunt puse în stare de alarmă. Apoi este citit un Comunicat în care Milea este declarat trădător, făcându-se apel ca „toţi cei care îşi iubesc ţara şi poporul să acţioneze cu cea mai mare fermitate împotriva oricărui trădător”. Comunicatul este reluat de trei ori pe parcursul zilei. Militarii fraternizează cu populaţia.

Ora 11:00. Şeful Marelui Stat Major al armatei ungare, gen. Broscis îşi exprimă la telefon faţă de gen. Costache Codrescu îngrijorarea, întrebându-l pe acesta dacă există un pericol pentru Ungaria. Ilie Ceauşescu intervine în discuţie, rugându-l ca presa maghiară să nu mai facă propagandă antiromânească, la care generalul Broscis îşi declină competenţa.

Ora 11:15. Revoluţionarii pătrund în curtea Televiziunii, cu permisiunea Securităţii care avea acolo un dispozitiv în pază. Se discută cu directorul instituţiei, Petre Constantin, care acceptă instalarea unei staţii de amplificare în incintă.

Orele 11:30-12:00. Gen. Stănculescu ordonă retragerea tuturor unităţilor în cazărmi şi îi propune lui Ceauşescu să plece cu un elicopter la un centru de comandă din ţară, dar Ceauşescu refuză şi transmite trupelor de securitate din clădirea CC să reziste mulţimii. Stănculescu decide totuşi aducerea a două elicoptere la CC. Înainte să urce într-unul din ele, încearcă să se adreseze mulţimii (70.000-80.000 de oameni), care îl huiduie şi scandează „Jos Ceauşescu” şi „Milea nu e trădător!”. Înainte de a urca la elicopter, Elena Ceauşescu cere să se tragă, Postelnicu ordonă cadrelor de pază să tragă cu gloanţe de război în caz că „huliganii vor pătrunde în sediu”. După unele surse, Iulian Vlad ar fi anulat ordinul, iar în momentul în care manifestanţii forţează uşile ordonă din nou să nu se folosească armamentul.

Între timp, Ilie Ceauşescu transmite o notă telefonică prin care ordonă unităţilor militare „să se considere în stare de luptă şi să acţioneze conform condiţiilor stării de necesitate”. Apoi îl convoacă la MApN pe ataşatul militar sovietic, contraamiralul Mihailov şi pe gen. Bogaciev, comandant şef al Forţelor Armate Unite la Bucureşti, pe care îi anunţă că se va constitui în cursul zilei un nou guvern, solicitând ca URSS „să dea dovadă de multă reţinere… de multă înţelegere”, să nu „întroneze modul de viaţă imperialist”, dând asigurări că România va rămâne fidelă Tratatului de la Varşovia.

Ora 12:06.  Nicolae şi Elena Ceauşescu părăsesc sediul CC în elicopter. Entuziasm în toată ţara. Manifestanţii din Piaţa Palatului jubilează, cântă „Ole, ole, Ceauşescu nu mai e!”. Clădirea e ocupată apoi de manifestanţi. Cea mai mare parte dintre securiştii din sediu abandonează armamentul şi fug; unii se amestecă printre revoluţionari. Parte dintre conducătorii de partid şi de stat sunt reţinuţi de revoluţionari (Postelnicu, Dincă, Dăscălescu etc.). Revoluţionarii încep să ţină discursuri din balconul CC. Gelu Voican Voiculescu se întâlneşte, pe Dorobanţi cu un prieten, căruia îi cere să-l aducă pe Iliescu de la Casa Scânteii.

Ora 12:21.  Elicopterul lui Ceauşescu aterizează la Palatul prezidenţial din Snagov. Ceauşescu îi contactează telefonic pe câţiva prim-secretari de partid (din Olt, Constanţa, Târgovişte, Dolj etc.), interesându-se de situaţia din ţară. Cheamă în ajutor câteva elicoptere cu militari, dar comandanţii aviaţiei nu-l mai ascultă. Vorbeşte cu Ilie Ceauşescu despre rezolvarea situaţiei, dar când află de convorbirea acestuia cu ataşatul militar sovietic îi închide telefonul.

Ora 12:30.  Din balconul CC vorbeşte Petre Roman, care fusese la baricadă în seara de 21. Generalul Voinea, comandantul Armatei 1 aduce mulţimii la cunoştinţă că armata „şi-a încheiat misiunea”.

Ora 12:47. Nicolae şi Elena Ceauşescu fug cu acelaşi elicopter de la Snagov. Sub pretextul că au fost localizaţi prin radiolocaţie, sunt abandonaţi lângă Boteni la ora 13:09.

Orele 12:55-13:25. Apare la televizor primul grup de revoluţionari, printre care Ion Caramitru şi Mircea Dinescu, care face cunoscut ţării că „dictatorul a fugit”. La radio ştirea e anunţată de Alexandru Mironov.

Ora 13:00. Discursul Anei Blandiana la Radio Bucureşti.

Ora 13:25. La televiziune, căpitanul Mihai Lupoi face apel la ordine, asigurând populaţia că „armata este alături de popor” şi că „nu a tras în nimeni”. Dezinformează afirmând că Ministerul Apărării Naţionale nu mai are conducere, solicită ajutorul Gărzilor Patriotice pentru apărarea revoluţiei şi face apel la securişti „să nu mai acţioneze împotriva populaţiei”.

În curtea Televiziunii se difuzează cântece patriotice: „Deşteaptă-te, române!”, „Hora Unirii” etc.

Ora 13:30.  Gen. Victor Stănculescu ajunge la sediul MApN, unde semnează două note telefonice deosebit de importante pentru armată: Nota nr. 38 (privind retragerea unităţilor militare din toată ţara în cazărmi) şi Nota nr. 39 („Se vor asculta numai ordinele primite de la ministrul Apărării Naţionale”; se va asigura paza obiectivelor civile importante cu subunităţi înarmate; armata să nu tragă decât dacă va fi atacată de „grupuri înarmate cu arme de foc”; „militarii care asigură paza obiectivelor să poarte pe braţul stâng banderolă tricoloră”).

La Televiziune, Răzvan Theodorescu face apel la conservarea patrimoniului naţional.

Orele 13:30-14:26  Drumul Ceauşeştilor cu autoturismul până la Târgovişte.

Ora 13:45.  Ion Iliescu vorbeşte la telefon cu Victor Stănculescu, se interesează de starea armatei, despre întâmplările din ţară.

Orele 14:00-14:15. Petre Roman prezintă la televiziune Declaraţia Poporului, în care se declară victoria revoluţiei şi se face apel la calm şi ordine publică. Generalul Voinea.

Orele 14:00-14:35.  Televiziunea începe să transmită „Revoluţia în direct”, concomitent din studiourile 4 şi 5 şi din curtea Televiziunii Române, unde se hotărăşte constituirea unui Comitet Cetăţenesc, cu largă reprezentare socio-profesională. Se cer alegeri libere şi libertăţi cetăţeneşti.

Din studioul 4, Sergiu Nicolaescu face apel către muncitori să vină în ajutorul revoluţionarilor din stradă şi de la Televiziune. De asemenea, face apel la armată şi Ministerul de Interne să fie alături de popor. Apoi Mircea Dinescu prezintă un Comunicat către ţară, făcând apel la calm şi ordine şi cerând MApN şi MI să fie alături de revoluţionari şi să trimită reprezentanţi la Televiziune.

În Piaţa Palatului se fac şi se resping guverne (prim-miniştri propuşi: Ctin. Dăscălescu, Ilie Verdeţ, Corneliu Mănescu – care  e propus şi ca secretar general al PCR), se iniţiază structuri politice ce nu existaseră până atunci, nici nu aveau să funcţioneze.

În acest răstimp vorbesc la televizor: generalul Voinea, comandantul Armatei 1, cu apel la armată să respecte „ordinele comandanţilor direcţi”, pe care îi roagă „să nu ordone represalii împotriva populaţiei”; Caramitru, despre localizarea lui Ceauşescu; Dinescu, care cere să se facă apel la armată; gen. Mihai Chiţac, cu un apel către unităţile militare din zonă, „să răspundă la chemarea noii orientări politice”; Petre Popescu, care anunţă lupte la Sibiu între Securitate, Miliţie şi Armată; Belu Zingher, care citeşte apelul Mişcării Democratice Române ca populaţia să nu înceteze a demonstra „până la căderea guvernului Ceauşescu”, propune o grevă generală; Voican Voiculescu, care cere amnistierea celor arestaţi de curând; gen. (r) Nicolae Militaru, făcând apel la generalii armatei să oprească „măcelul”; Sergiu Nicolaescu, cerând armatei să trimită un delegat la Televiziune, care să comunice „cine a preluat comanda Ministerului Apărării Naţionale” etc.

Ora 14:25.  Generalul Stănculescu ordonă trimiterea de unităţi de infanterie şi paraşutişti la Televiziune pentru pază. Ulterior sunt instalate gărzi militare la unele obiective din Capitală.

La ora 14:35 îşi face apariţia la Televiziune Ion Iliescu, „disident”, perceput ca înlocuitor al lui Ceauşescu.

ALBA IULIA

Dimineaţa.  Muncitorii se adună în faţa Consiliului Municipal şi a Consiliului Judeţean de Partid, scandând lozinci.

BRAŞOV

Dimineaţa.  În centrul oraşului se adună mii de manifestanţi, care fraternizează cu armata. Un grup de revoluţionari prezintă o petiţie, cerând demisia lui Ceauşescu, alegeri libere, libertate de exprimare etc. Şcoala Militară de Ofiţeri de Artilerie Antiaeriană îşi retrage, la ordin, efectivele aflate în contact cu manifestanţii.

Ora 12:00. Miliţia primeşte ordinul de a nu mai folosi armamentul din dotare. Militarii sunt retraşi în cazărmi. Manifestanţii ocupă sediul CJ al PCR şi discută noua componenţă a conducerii municipale şi judeţene.

Ora 14:00. În jurul acestei ore, o delegaţie a manifestanţilor din faţa sediului Miliţiei (circa 1000 de persoane) intră în clădire şi constată că nu există în arest deţinuţi din rândul revoluţionarilor.

Ora 12:45. Luptătorilor din Gărzile Patriotice (care fuseseră înarmaţi pe 19 decembrie) li se ordonă să predea armamentul şi muniţia.

Ora 13:30. Sediul Securităţii este ocupat de revoluţionari, fără rezistenţă. O parte din manifestanţi (majoritatea foarte tineri) sparg depozitul de armament şi muniţie şi se înarmează.

Ora 14:30. Trupele armate şi ale Ministerului de Interne se retrag în cazărmi.

CRAIOVA.

Dimineaţa.  Manifestări paşnice de protest.

Ora 12:00. Sediul CJ al PCR este părăsit de bunăvoie de prim-secretarul de partid, manifestanţii pătrund paşnic în sediu.

Ora 14:00. În rândul manifestanţilor se creează panică, oamenii se îmbrâncesc, se lovesc reciproc.

CUGIR

Dimineaţa.  Manifestări paşnice de protest.

REŞIŢA

Dimineaţa.  Muncitori din întreprinderile oraşului se adună în centrul oraşului, cu revendicări sociale şi economice.

După-amiaza. Continuă manifestaţiile paşnice.

TURDA

Dimineaţa.  Muncitorii de pe platforma industrială se deplasează spre centrul oraşului. O delegaţie a manifestanţilor poartă un dialog cu comandantul subunităţii militare din zona IREC. Subunităţile militare din zona podurilor de peste Arieş sunt retrase în cazărmi.

Ora 14:00.  Sunt retraşi şi restul militarilor din stradă.

TÂRGU MUREŞ

Dimineaţa.  Manifestaţii paşnice ale muncitorilor, lozinci anti-dictatură.

Ora 12:30.  Armata fraternizează cu populaţia. Se scandează „Armata e cu noi!”. Sediul Judeţenei de partid e ocupat de manifestanţi. Alţi manifestanţi intră în sediile Miliţiei şi Securităţii, de unde sustrag armament şi muniţie.

CLUJ NAPOCA

Dimineaţa. În centru se adună coloane de muncitori, care se grupează la Catedrală. Gen. Topliceanu ordonă să nu se facă uz de armă la apărarea obiectivelor. Se ordonă regruparea trupelor în cazărmi.

Oamenii ies din nou în stradă. Urmele represiunii din ziua precedentă se văd încă. Se vorbeşte de grevă. Se strigă împotriva dictaturii şi a lui Ceauşescu.

Orele 9:00-12:00.  Clujenii se îndreaptă către Piaţa Mihai Viteazul, unde se ţin discursuri. La Catedrală se ţine o slujbă în memoria victimelor. La Episcopie se constituie un Comitet de conducere. Se intenţionează redactarea unei liste de revendicări.

Ora 12:00. Sediul CJ al PCR este luat cu asalt de manifestanţi, care constituie un Comitet de conducere (actorul Dorel Vişan – preşedinte, Doina Cornea – preşedinte de onoare). Se iau măsuri pentru buna desfăşurare a activităţilor în oraş. Doina Cornea, Matei Boilă şi alţii ajung la comandamentul Armatei 4, fiind primiţi de gen. Topliceanu. Acesta dă asigurări mulţimii că armata nu va mai trage şi solicită manifestanţilor să se retragă spre case.

Între timp, mulţimea revoluţionarilor asaltează clădirea Securităţii şi eliberează deţinuţii. Se scandează anti-Ceauşescu, se cântă „Deşteaptă-te, române!”.

Ora 12:00. Comandantul Miliţiei Municipale îi asigură pe manifestanţi că Miliţia a trecut de partea revoluţiei.

Ora 13:00.  Manifestanţii se regrupează la Primărie, pe care o ocupă şi o devastează.

Ora 14:00. După ce părăsesc Primăria, o parte din manifestanţi se îndreaptă către sediile Securităţii şi Miliţiei. Armata intervine paşnic, preluând armamentul şi muniţia. Personalul MI e reţinut în sedii. Sunt eliberate persoanele închise în arestul Inspectoratului General al MI.

ARAD

Ora 2:30. Inspectorul şef al IJ al MI ordonă împrăştierea cu gaze lacrimogene a celor aprox. 1000 manifestanţi din Piaţa Centrală şi reţinerea liderilor. Ordinul nu este executat, forţele de ordine permit manifestanţilor să acţioneze în cursul zilei următoare.

Dimineaţa. Liderul revoluţionarilor arădeni, Valentin Voicilă, actor, le mulţumeşte militarilor pentru atitudine.

Piaţa Centrală e invadată de 20.000 de manifestanţi. Militarii refuză să execute ordinul de folosire a gazelor lacrimogene asupra manifestanţilor, cu care fraternizează.

Ora 12:45. Armata mobilizată la CJ al PCR Arad începe să se retragă în cazărmi.

Ora 13:50. După ce armata îşi retrage trupele din Piaţă şi de la Comitetul Judeţean de Partid, aproape toată populaţia Aradului iese în stradă, într-un entuziasm general. Liderii pătrund în Judeţeană, Valentin Voicilă Aradul oraş liber, face apel la ordine şi calm. Se lărgeşte componenţa Comitetului Frontului Democratic Român, în care sunt cooptaţi muncitori şi militari. Preşedinte este ales Valentin Voicilă; vicepreşedinţi: Dănilă Onofrei, Mircea Crişan. Comitetul solicită armata pentru paza obiectivelor principale ale oraşului. Câţiva activişti PCR se alătură revoluţiei, unii sunt acceptaţi.

CARANSEBEŞ

Ora 2:50. Indivizi necunoscuţi încearcă incendierea Poştei Centrale.

Orele 3:15-5:55. Sunt scoase TAB-uri pentru restabilirea ordinii. Un foc de armă este tras asupra unui ofiţer.

Orele 9:00-12:00.  Muncitorii se adună în centru, ocupă sediul Consiliului Popular.

SIBIU

Ora 3:30. Din ordinul lui Ilie Ceauşescu sunt mobilizate în oraş trupe militare din Râmnicu-Vâlcea.

Ora 6:00. Ajung în oraş, tot din ordinul lui Ilie Ceauşescu, trupe de vânători de munte.

Dimineaţa. Sibienii se adună în centrul oraşului.

Orele 9:00-12:00. În faţa IJ al MI se reiau manifestaţiile, se cere eliberarea deţinuţilor, se forţează intrarea în clădire. Se aruncă cu grenade lacrimogene, se creează agitaţie.

Ora 12:00. Deşi Miliţia permite unei delegaţii intrarea în sediu pentru a se convinge că nu mai sunt arestaţi, situaţia se tensionează, unii manifestanţi pătrund în clădire cu forţa. Se trag focuri de armă ce provoacă victime. Unii martori atestă că s-a tras şi din alte clădiri. Printre victime se află elevi şi cadre militare de la Şcoala Militară Nicolae Bălcescu, de vizavi, de unde elevii din dispozitivul de apărare încep să tragă. Are loc un schimb violent de focuri.

Ora 12:15. Din sediul Securităţii şi din cel al Miliţiei ies 25-30 de bărbaţi în fugă; ei sunt în ţinute civile şi militare (uniforme tip militar în termen, uniforme USLA etc.), care trag cu pistoale şi pistoale-mitralieră. O parte sar gardul Şcolii militare de ofiţeri activi Nicolae Bălcescu, îndreptându-se către clădirea principală şi către centrala telefonică, continuând să tragă. Militarii, surprinşi, deschid foc asupra lor.

Ora 12:30.  Şeful Securităţii Judeţene cere subordonaţilor din incintă să depună armamentul şi să intre în legătură cu demonstranţii. Se ia legătura cu unităţile militare locale şi centrale, se solicită încetarea focului, se arborează pe clădire cearşafuri albe.

Orele 12:30-24:00. Schimb de focuri. Clădirea MI e aproape complet distrusă. Rezultă morţi şi răniţi, inclusiv printre civilii aflaţi în locuinţe. În total, în zonă au fost ucise 49 de persoane şi 47 au fost rănite în ziua de 22 decembrie.

MEDIAŞ

12:30.  Sediul Securităţii municipale e ocupat paşnic de manifestanţi, securiştii depun armele şi muniţia în mâinile reprezentanţilor revoluţionarilor.

TIMIŞOARA

Orele 9:00-12:00. Oamenii sunt adunaţi din nou în Piaţa Operei. Autorităţile renunţă la planul de capturare a liderilor revoluţionari, ce urma a avea loc în noaptea de 22/23 decembrie 1989.

Ora 12:45. În faţa a peste 100.000 de manifestanţi, comandantul garnizoanei declară că „Armata este a poporului şi […] salută victoria revoluţiei în întreaga ţară”. Consiliul FDR cooptează în rândurile sale 11 ofiţeri.

LUGOJ

Orele 9:00-12:00.  Piaţa din faţa Primăriei e arhiplină. Se porneşte către unităţile militare pentru a determina armata să fraternizeze cu manifestanţii.

Ora 12:00. Militarii de la UM 01428 plasează boxe la poarta unităţii pentru ca oamenii să afle în direct despre fuga lui Ceauşescu din Comitetul Central.

BUZĂU

Ora 12:00.  Sediul CJ al PCR este ocupat paşnic de manifestanţi. Tot paşnic sunt ocupate şi sediile Ministerului de Interne.

După-amiază.  Se constituie noile organe ale puterii locale.

CONSTANŢA

Ora 12:00.  Populaţia iese în stradă, deplasându-se către centru, unde au loc manifestări de bucurie.

Ora 14:30. Manifestanţi intră în clădirile Miliţiei judeţene, eliberează 113 deţinuţi şi se dedau la distrugeri. De asemenea, intră în sediul Securităţii.

Ora 15:00. Manifestanţii intră şi în clădirea Miliţiei municipale, unde molestează o parte din cadre, cărora apoi le asigură paza până la predarea lor către Comandamentul Marinei Militare (ora 18:00).

JUDEŢUL HUNEDOARA

Dimineaţa:  Manifestaţii paşnice în Deva, Hunedoara, Petroşani.

Ora 12:00.  Grupuri de manifestanţi intră în sediile Miliţiilor judeţene din Deva şi ale miliţiilor municipale din Hunedoara şi Petroşani şi eliberează arestaţii.

TÂRGOVIŞTE

Ora 13:00. Manifestanţii scandează lozinci anti-dictatură în faţa Judeţenei de partid.

Ora 14:26. Ceauşeştii ajung la Centrul de Protecţie a Plantelor. Nicolae Ceauşescu ascultă ştirile la radio şi exclamă: „E lovitură de stat! S-au vândut pentru un pumn de dolari!”.

Miliţia din Târgovişte este înştiinţată telefonic (de către fiica şefului Centrului) de locul unde se află Ceauşeştii,d ar apelul nu e luat în serios.

După-amiază. Parte din manifestanţi pătrund în sediul IJ al MI şi Miliţiei municipiului, aruncă portretele lui Ceauşescu, ocupă clădirea.

DEJ

Ora 13:00. Manifestanţii ocupă sediul Comitetului Municipal de Partid.

BRĂILA

Ora 14:00.  Comandantul Securităţii locale ordonă retragerea lucrătorilor operativi către domicilii.

JUDEŢUL CARAŞ SEVERIN

După-amiază.  Manifestaţii paşnice continuă la Moldova Nouă, Oraviţa, Oţelul Roşu, Băile Herculane, Bocşa.

_____________________

(Bibliografie: Alesandru Duţu, Revoluţia din decembrie 1989. Cronologie)

Lasă un mesaj

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

geaba, uhitto... blogdaproste...

un alt blog al lui Dan Iancu

Microgreens România

Ferma Fresh Microgreens - microplante pentru gastronomie și alimentație sănătoasă

Arheologie Radio📻Tv📺

Istoria programelor radio-tv din România.🇷🇴 Şi alte delicatese culturale. Dacă doriți să revedeți...

România Străveche - Ancient Romania

"În tot ceea ce sunt, în faptă sau în cuvânt, trăiesc, aşa cum pot, moştenirea străbunilor. Cei care au construit o cultură, o istorie şi o lume astăzi aproape uitată: România Străveche." "In all that I am, through my deeds and my words, I live, the best I can, the heritage of our forefathers - those who built a culture, a history, and a world that is nearly forgotten today: Ancient Romania." Mihai-Andrei Aldea

Lupul Dacic

Blog nationalist GETO-DAC !

11iunie.ro

Democrația sună bine!

JURNAℓ SCOȚIAN

IOAN-FLORIN FLORESCU, preot misionar la Edinburgh etc.

Dreptul la gândire, blog by Victor Potra

Fără idoli! Oricât ar fi de frumoşi...

Maieutică provincială.

Cineva trebuie să rămînă pînă la sfîrșit.

valeriu dg barbu

©valeriu barbu

SAMEWHITEBLUE

Ne-a mai rămas să schimbăm într-o zi o vorbă cu Pământ...

Ligia Rizea

gânduri care vin și pleacă :)

Istoria Banatului

Blogul lui Mircea Rusnac

Insula Indoielii

Un loc pentru raţiune, argumente şi dovezi.

Tipărituri vechi

românești sau despre români

Alex Imreh

Virtual Identity

tudorvisanmiu

”Primeşte deci darul meu, care ţi-a fost adus, fiindcă Dumnezeu m-a umplut de bunătăţi şi am de toate” (Geneza, 33:11)

No Justice

Fiat justitia, ruat caelum!

Programul National DMS

managementul documentelor, arhivare electronica, solutii IT de business.

CRONICA [R]

If you're walking through hell, keep walking.

ALIANTA DREPTEI

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

Despre demnitate

Povestea unor oameni (aproape) necunoscuți

Coffeebooksong Studios(TM)

Inspiring ideas to create amazing things

Cabal in Kabul

Cabal in Kabul

Aurica A. Badea

Aventuri prin România cancerului și a demenței

Alexandru Herlea

Seule la vérité vous rendra libre

Cutia cu vechituri a lu' Potra

Istorie, imagini vechi, povești despre timpuri trecute, oameni care au fost.

DementiAwareness

A medical journalist/daughter writes about Frontotemporal Dementia, Alzheimer's and other memory diseases

http://madalinagramatoma.blogspot.com

CARTEA CU POZE ȘI POVEȘTI

Radu

http://www.raduc.eu/

sick*tired

give me a beer, a laptop and a nice chick and you can keep the beer and the laptop

Izbucniri

“Cu câte iluzii trebuie să mă fi născut ca să pot pierde câte una în fiecare zi!…” – Emil Cioran

The WordPress.com Blog

The latest news on WordPress.com and the WordPress community.

%d blogeri au apreciat: