Distribuie:

Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu, când mă gândesc la februarie 2017, mă gândesc la #Rezist, la #Insist, la #Împreună #Rezistăm #Nucedăm, la „Jos Tăriceanu, Dragnea şi Grindeanu”. Astfel că mă lasă rece jocul de-a „Good cop-bad cop” din PSD şi analizele banaliştilor politici care îl creditează pe Grindeanu cu nu-ş’ ce chestii bune, doar pentru că a intrat în conflict cu Dragnea.

În februarie anul acesta începuseră deja disensiunile în PSD (care azi s-au acutizat şi sunt pe cale de a-l destrăma). Evident, acest lucru m-a bucurat şi am reacţionat pe Facebook astfel:

Distribuie:

Distribuie:

Alexandru HERLEA

Hotărârea luată de către AG a PPE din 8 iunie 2017 de a elimina PNŢCD oficial din rândurile sale a provocat o serie de reacţii şi comentarii, mergând de la o trecere neutră în revistă a cauzelor excluderii până la indignare violentă. Puţini au fost cei care au relevat şi aspectele pozitive ale acestei decizii.

Încă odată se pune accentul pe un aspect formal: numele partidului, ignorându-se esenţialul: valorile pe care acesta le promovează cu adevărat, conţinutul acţiunilor întreprinse, valoarea etică şi morală a membrilor partidului, începând cu preşedintele său.

Consider că excluderea PNŢCD oficial din PPE este benefică; impostura primeşte o puternică lovitură şi PNTCD-ul oficial, pretins urmaş al marelui PNŢ şi PNTCD-ului din anii ‘90, pierde o cauţiune importantă.

Să nu fiu greşit înţeles; nu consider în nici un caz dă PPE-ul de astăzi este purtătorul infaibil al valorilor care ar trebui să stea la baza construcţiei UE…

Vezi articol original 1.083 de cuvinte mai mult

Distribuie:

#Ţărănista

N-aş putea spune că sunt un fan al PPE, nici că PPE a „murit” vreodată de grija PNŢCD-ului. Politica e… politică: „arta compromisului”, pragmatism, niscaiva lichelism pe ici-pe acolo… evident că Partidul Popular European, cât e el de european, nu este scutit de toate acestea, că doar e format din tot soiul de oameni politici (dar mai ales din politicieni…). Adeseori, membrii (şi în special preşedinţii) săi au ales sau au fost nevoiţi să joace la două capete, fie ca să împace pe toată lumea, fie ca să iasă „cum trebuie” jocurile făcute de „cine trebuie” – de unde şi criticile şi disputele aferente.

N-ar fi de mirare, deci, ca în culisele PPE să se nască o „monstruoasă coaliţie” împotriva PNŢCD, aşa cum insinuează preşedintele juridic al acestuia, Aurelian Pavelescu inflamându-se pe Facebook   în privinţa execuţiei „de tip bolşevic a singurului partid creştin-democrat din România: PNŢCD!”

Însă, dincolo de toate acestea, lucrurile sunt mult mai banale şi mai pragmatice: Partidul Popular European are un Statut şi regulamente, pe baza cărora funcţionează. Iar PNŢCD-ul condus de Pavelescu se încadrează perfect în condiţiile de excludere, aşa cum sunt prevăzute acestea la Art. 9 din Statutul PPE:

Distribuie:

#Ţărănista #ratiu100

Anul 2017 este unul cu o deosebită încărcătură emoţională pentru ţărănişti, care celebrează (sau ar trebui să celebreze) 100 de ani de la naşterea lui Ion Raţiu (6 iunie) şi a lui Ion Diaconescu (25 august).

Astăzi se împlinesc 100 de ani de la naşterea Gentlemanului politicii româneşti, Ion Raţiu.

Ultimul congres al „PNŢCD oficial” condus de preşedintele etern Pavelescu s-a desfăşurat sub semnul lui Raţiu şi al celebrei definiţii a democraţiei pe care acesta a enunţat-o cândva, într-o dezbatere televizată.

Astăzi, la Centenarul Raţiu, site-ul „PNŢCD oficial” se deschide cu un anunţ public din 29 mai a.c. privind mandatarii financiari desemnați la nivel național care participă la alegerile locale din 11 Iunie 2017.

În grupul PNŢCD oficial de pe Facebook  ne întâmpină, ca de obicei, invitaţia de aderare la partid, urmată de un gând în Ziua Sfintei Treimi a alteţei sale Nick Teodoreanu, vicepreşedinte al PNŢCD, şi de o recapitulare a măreţelor fapte politice ale preşedintelui etern mai sus menţionat. De altfel, şi pagina acestuia de Facebook se deschide cu această recapitulare, în vreme ce pagina PNŢCD România publică o poză de la dezvelirea plăcii comemorative dedicate lui Ion Raţiu (4 iunie a.c., Turda), cu următorul text însoţitor: „…DOMNUL Ignat Alexandru, președintele PNTCD TURDA, intr-o companie super selecta la festivitatea de dezvelire a plăcii comemorative Ion Rațiu !” În fotografie: DOMNUL (sic!) Ignat Alexandru în compania „superselectă”, desigur. Nimic despre Raţiu…

Paginile dedicate lui Ion Raţiu pe Facebook nu se prea înghesuie nici ele cu vreo postare dedicată centenarului. Una dintre ele, denumită Ion Ratiu a postat ultima oară pe 29 martie ceva legat de Brexit. O alta, omonimă  nu are decât o postare, datând din 2010 – n-o luăm în calcul, pentru că, evident, e inactivă. Ca şi o alta, cu acelaşi nume,  care n-a mai publicat nimic de un an de zile.

Doar Centrul Raţiu pentru Democraţie organizează cu prilejul Centenarului Ion Raţiu o serie de evenimente, promovate şi pe Facebook , sub meta-eticheta (hashtag-ul) #ratiu100 – cum era, de altfel, de aşteptat.

Neaşteptată (şi oarecum surprinzătoare) se dovedeşte tăcerea din PNŢ Maniu-Mihalache, partidul purtător al speranţelor vechilor ţărănişti, plecaţi din „PNŢCD” pentru a face o politică onestă, curată, în spiritul martirilor naţional-ţărănişti, într-un nou partid. Ei bine, nici noul partid, PNŢMM nu pomeneşte, azi, nimic despre Raţiu…

Distribuie:

Semnaţi petiţia pentru cercetarea lui Cătălin Rădulescu aici

Aţi auzit de un nene care zice că noi avem nevoie de autorizaţie pentru protestele din Piaţă, altfel trebuie să ne „măture” autorităţile cu tunurile de apă, dar el are „dreptul” să-şi folosească arma din dotare „oriunde vrea el, dacă îl apucă o nebunie”, inclusiv în Piaţă?
Îl cheamă Cătălin Rădulescu, e deputat PSD de Argeş şi pentru mitingul pro-PSD pe care l-a organizat a avut autorizaţie . Pentru mitraliera aia o fi având?
Apropo, nu-l cercetează nimeni pentru arma din dotare, cu care a tras la Revoluţie? Că parcă să zic că armele alea de au fost date la populaţie (Bunicuţa ştie de ce) ar fi trebuit predate?
Sau AKM-ul lui n-o fi o armă d-aia primită atunci, o fi avut-o în dotare mai de mult? Dacă o fi avut-o dinainte, io bănuiesc că nenea Rădulescu n-a fost cu noi „16-22”. Sau, dacă o fi a armatei (că am înţeles că AKM este mitralieră şi cine naiba avea atunci mitralieră?), nu se cheamă că a plecat acasă cu arma din dotare?

Aflaţi mai multe despre tovarăşul parlamentar pesedist pe vice.com: „Cătălin Rădulescu e cavaler de Malta, crede că Cioloș e extraterestru și a fost acuzat de viol”. Este condamnat penal pentru dare de mită, crede că extratereştrii controlează lumea, că anticorupţia e genocid şi a fost cercetat într-un caz de viol. (articolul aici).

Mai mult decât atât: tovarăşul AKM de la (FSN-)PSD a participat activ la reprimarea demonstranţilor din Piaţa Universităţii, în 13-15 iunie 1990, conform comunicatului Asociaţiei 21 Decembrie:

Asociaţia 21 Decembrie1989 consideră că ameninţările criminale prin folosirea unei arme de război, la care a recurs deputatul de Argeş Cătălin Rădulescu, a fost generată de cererea Asociaţiei adresată Procurorului General al României, în urmă cu o luna, pentru audierea şi punerea sub acuzare a acestuia în dosarul privind evenimentele din 13-15 Iunie 1990.

În urmă audierii mai multor martori din Piteşti, inclusiv ofiţeri de poliţie, Rădulescu a fost identificat în calitatea să de organizator din partea FSN Argeş, al deplasărilor de forţe politice şi paramilitare care au participat la Bucureşti la represiunea din acele zile asupra manifestanţilor din Piaţă Universităţii – represiune ordonată de Ion Iliescu şi complicii săi din conducerea centrală a Frontului Salvării Naţionale, din Serviciul Român de Informaţii şi din fosta securitate a municipiului Bucureşti reorganizată că serviciu secret al Ministerului de Interne (UM 0215).

Asociaţia 21 Decembrie 1989 nu este surprinsă de starea depresivă a celor care au organizat represiunea criminală atunci când, în sfârşit, procurorii ajung să-i cheme pentru a răspunde în faţă legii şi aşteaptă că un asemenea pericol public să fie tratat corespunzător de Parchet potrivit faptelor, declaraţiilor şi ameninţărilor lor teroriste, pentru care în alte cazuri s-a dispus arestarea preventivă şi ridicarea armelor şi muniţiei.

Departamentul de presă

(Sursa: Pagina de Facebook a Asociaţiei)

Semnaţi petiţia pentru cercetarea lui Cătălin Rădulescu aici

Distribuie:

Istoricul Mihai Dorin

Nu discut despre cei care nu gândesc pentru că nu au fost înzestraţi. Nu e problema mea, ci a Creatorului. Nu discut nici despre cei care nu gândesc pentru că nu au fost învăţaţi să o facă. Nu e problema mea, ci a celor care au avut datoria să o facă: părinţi şi dascăli.

Sunt destui care cred că a gândi la problemele comunităţii locale, a ţării ori a lumii în care trăiesc e fie nestimulativ – să o facă cei investiţi, de pildă aleşii locului ori ai neamului -, fie riscant – te pune în contradicţie cu cei care deţin puterea -, fie e pierdere de vreme, întrucât oricum nu poţi înţelege totul, ca într-un experiment de chimie, spre exemplu, problemele fiind atât de obscure, încât nu merită să investeşti gândire pentru a desluşi înţelesuri neinteligibile. E mult mai simplu să reduci totul la o explicaţie universală din specia misterioasă a teoriilor conspiraţiei, gen: lumea e oricum dirijată prin pârghii invizibile de către forţe oculte. Există şi o specie care-şi refuză sistematic exerciţiul gândirii, înlocuindu-l cu privitul la televizor, de unde preiau pe nemestecate informaţii care le satisfac lipsa de gândire, le alimentează prejudecăţile şi le întăresc ideile puţine şi rudimentare, dar ferme. De regulă sunt atât de siguri de ceea ce le-a servit RTV, în doze bine calculate şi cu efect sigur, încât tot universul lor se învârte, asemenea unei muşte atrasă irezistibil de mirosuri otrăvitoare, în jurul unui set de prejudecăţi stupide, ce trec drept certitudini. Pe fond, ei nu caută informaţii care să-i lumineze, ci surogate care să le întărească aşteptările.

Recentul fenomen al protestelor tinerei generaţii împotriva năravurilor fanariote ale guvernanţilor şi pentru trezirea din somnul raţiunii a majorităţii tăcute a funcţionat ca un developator: am constatat pe viu cât de devastatoare poate să fie lipsa gândirii. Ceea ce voi relata este rezultatul unor dialoguri întâmplătoare purtate în aceste zile minunate de exerciţiu civic. Reţin trei cazuri semnificative. Nu inventez nimic.