NOTĂ: Am oprit această cronologie la data de 22 decembrie, ora 14:35, când intră în scenă Ion Iliescu, cu un discurs la Televiziunea Română „Liberă”, pentru că eu consider că de la acel moment nu mai vorbim de Revoluţie, care a fost reală, precum se vede din desfăşurarea evenimentelor, şi care se încheiase deja în toată ţara, ci despre o lovitură de stat, în legătură cu care avem multe lucruri de lămurit. În acest sens aştept – sper că nu degeaba – verdictul cât mai curând în Dosarul Revoluţiei.
Moto: Jos comunismul!
18 decembrie 1989
ÎN TOATĂ ŢARA
Comandanţii marilor unităţi ale MApN ordonă folosirea forţei în situaţii similare celei de la Timişoara.
BUCUREŞTI
Orele 8:00-8:30
Şedinţă a lui Ceauşescu cu Vasile Milea, Tudor Postelnicu, Emil Bobu şi Iulian Vlad, înainte de plecarea în Iran. Bobu îl asigură pe Ceauşescu că situaţia este sub control la Timişoara. La 8:30 Ceauşescu pleacă, cu convingerea că a pacificat Timişoara, lăsând conducerea ţării pe mâna Elenei Ceauşescu şi a lui Manea Mănescu. Citește restul acestei intrări »
Sunteţi fraţii, taţii, copii şi iubiţii noştri ! Sunteţi din sângele nostru şi din carnea noastră!
Sunteţi cu noi ! Sunteţi singurii în stare să opriţi vărsarea de sânge frăţesc!
Odiosul dictator vă foloseşte ca scut, ca pe o simplă unealtă! NU are încredere în voi, de aceea în timpul Congresului, majoritatea ofiţerilor superiori ai Marelui Stat Major nu au avut voie să părăsească domiciliul! Din acest motiv, trupele de grăniceri au fost trecute sub comanda M.I.!
Întoarceţi armele, sub ameninţarea lor va păli şi va cădea laşul criminal, care vrea să vă murdărească mâinile cu sângele poporului, cu propriul vostru sânge!
Citită la 21 decembrie 1989, ora 9:00, în Piaţa Operei din Timişoara
I. Frontul Democratic Român este o organizaţie politică, constituită la Timişoara, pentru a realiza un dialog cu Guvernul Român, în scopul democratizării ţării. Frontul Democratic Român condiţionează începerea acestui dialog de demisionarea preşedintelui Nicolae Ceauşescu.
II. Propunem Guvernului Român ca bază de discuţie următoarele revendicări:
1. Organizarea de alegeri libere.
2. Libertatea cuvântului, a presei, a radioului şi a televiziunii.
3. Deschiderea imediată a graniţelor de stat.
4. Integrarea României în rândul statelor care garantează şi respectă drepturile fundamentale ale omului.
În data de 16 decembrie 2019 a avut loc o şedinţă plenară a Parlamentului European, care a inclus, printre altele, dezbateri pe tema Revoluţiei Române din 1989. În urma acestei plenare, s-a adoptat, la 19 decembrie, o Rezoluţie a Parlamentului European, care, considerând că „autorităţile naţionale nu au dat dovadă de diligenţa necesară impusă de normele internaţionale privind drepturile omului”, […] „invită statul român să îşi intensifice eforturile de aflare a adevărului în legătură cu evenimentele din timpul revoluţiei, o necesitate absolută pentru ţară, poporul român, Europa şi Uniunea Europeană, având în vedere dreptul poporului român de a cunoaşte adevărul, la 30 de ani de la revoluţia din decembrie 1989„. Vă prezint mai jos textul acestei Rezoluţii.
Rezoluţia Parlamentului European din 19 decembrie 2019 referitoare la comemorarea celei de a 30-a aniversări a revoluţiei din România din decembrie 1989 (2019/2989(RSP))
Parlamentul European,
– având în vedere principiile universale ale drepturilor omului şi principiile fundamentale ale Uniunii Europene, care este o comunitate bazată pe valori comune,
– având în vedere Declaraţia universală a drepturilor omului, adoptată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite la 10 decembrie 1948,
La 16 decembrie 2019, Parlamentul European s-a reunit într-o şedinţă plenară în cadrul căreia, printre altele, au avut loc dezbateri pe tema Revoluţiei Române din 1989. Plenara se deschide chiar cu aceste dezbateri, care durează în jur de o oră şi 10 minute:
ACTUALIZARE 20 decembrie 2019: Parlamentul European a adoptat, pe 19 decembrie a.c., o Rezoluţie în care recomandă statului român să grăbească aflarea adevărului despre evenimentele din decembrie 1989. Citiţi rezoluţia aici.
Luni, 11 noiembrie 2019, în cadrul Galei Corneliu Coposu, desfăşurată la Ateneul Român la 24 de ani de la decesul Seniorului, s-a dat citire unui Apel pentru un “Nürnberg” al comunismului, lansat în Italia la 7 noiembrie 2019, cu prilejul aniversării a 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului.
Apelul s-a bucurat de o largă susţinere internaţională, fiind semnat, până la 7 noiembrie, de peste 200 de persoane, printre care numeroase personalităţi de renume: Antonio Tajani (fost preşedinte şi membru actual al Parlamentului European, Italia), Prof. Stéphane Courtois (istoric, autor al Cărţii Negre a Comunismului, Franţa), Robert R. Reilly (director al Institutului Westminster, fost director al Vocii Americii, fost membru al Biroului Secretariatului de Apărare, SUA), Mart Laar (fost prim-ministru şi preşedinte al Colegiului de supraveghere al Băncii Estoniei), Erhard Busek ( fost vice-cancelar al Republicii Austria, Austria), Vladimir Kara-Murza (Preşedinte, Fundaţia pentru Libertate „Boris Nemtsov”, Russia), Ana Blandiana (președinte al Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței), Florian Mihalcea (președinte al Societății Timișoara), Rodica Coposu (președinte al Fundaţiei Corneliu Coposu) și Ion Andrei Gherasim (președinte executiv al Fundației Corneliu Coposu). Platforma Memoriei şi Conştiinţei Europene s-a pronunţat, de asemenea, în sprijinul acestui apel, pe care vi-l prezint mai jos:
La 30 de ani de la Revoluţia Română, suntem încă în căutarea adevărului privitor la evenimentele din 1989, iar vinovaţii pentru crimele comunismului, ce a făcut ravagii în societatea românească vreme de zeci de ani, nu doar că nu au plătit penal pentru faptele lor, dar au avut parte de toate beneficiile posibile, atât în vremea dictaturii comuniste, cât şi după 1989, unii dintre ei ajungând chiar în fruntea ţării.
La 19 septembrie 2019, Parlamentul European a adoptat o Rezoluţie privind condamnarea penală a regimurilor totalitare din Europa. Dacă în privinţa nazismului procesele de la Nürnberg au condamnat vinovaţii şi au facilitat denazificarea, în ceea ce priveşte comunismul astfel de procese nu au avut loc cu adevărat, iar vinovaţii nu au fost pedepsiţi pentru crimele regimului totalitar comunist. Parlamentul European s-a pronunţat, în această rezoluţie, pentru „o evaluare clară şi principială a crimelor şi actelor de agresiune comise de regimurile totalitare comuniste şi de regimul nazist”, ca şi pentru nevoia de „evaluări morale și de a realiza anchete juridice ale crimelor stalinismului și altor Dictaturi„.
Rezoluţia Parlamentului European
din 19 septembrie 2019
referitoare la importanţamemoriei istorice europene pentru viitorul Europei (2019/2819(RSP))
Parlamentul European,
având în vedere principiile universale ale drepturilor omului şi principiile fundamentale ale Uniunii Europene, care este o comunitate bazată pe valori comune,
având în vedere declaraţia prim-vicepreşedintelui Timmermans şi a comisarei Jourová din 22 august 2019, făcută înaintea Zilei europene a comemorării victimelor tuturor regimurilor totalitare şi autoritare,
având în vedere Declaraţia universală a drepturilor omului a Naţiunilor Unite adoptată la 10 decembrie 1948,
"În tot ceea ce sunt, în faptă sau în cuvânt, trăiesc, aşa cum pot, moştenirea străbunilor. Cei care au construit o cultură, o istorie şi o lume astăzi aproape uitată: România Străveche." "In all that I am, through my deeds and my words, I live, the best I can, the heritage of our forefathers - those who built a culture, a history, and a world that is nearly forgotten today: Ancient Romania." Mihai-Andrei Aldea
