2023. Două proiecte noi pe blogul Țărănista


Anul acesta, la aniversarea a 150 de ani de la nașterea lui Iuliu Maniu și 70 de ani de la trecerea sa în Nemurire, am lansat pe blog două proiecte:

  1. ”2023 – Anul Iuliu Maniu: 150 de ani de la  naștere, 70 de ani de la trecerea în Nemurire” (vezi proiectul aici)
  2. Școala Virtuală de Național Țărănism (vezi proiectul aici)

Continuă lectura „2023. Două proiecte noi pe blogul Țărănista”

Rezoluţia Parlamentului European privitoare la Revoluţia Română din 1989


Revoluţia Română la 30 de ani

În data de 16 decembrie 2019 a avut loc o şedinţă plenară a Parlamentului European, care a inclus, printre altele, dezbateri pe tema Revoluţiei Române din 1989. În urma acestei plenare, s-a adoptat, la 19 decembrie, o Rezoluţie a Parlamentului European, care, considerând că „autorităţile naţionale nu au dat dovadă de diligenţa necesară impusă de normele internaţionale privind drepturile omului”, […] „invită statul român să îşi intensifice eforturile de aflare a adevărului în legătură cu evenimentele din timpul revoluţiei, o necesitate absolută pentru ţară, poporul român, Europa şi Uniunea Europeană, având în vedere dreptul poporului român de a cunoaşte adevărul, la 30 de ani de la revoluţia din decembrie 1989„. Vă prezint mai jos textul acestei Rezoluţii.

Rezoluţia Parlamentului European din 19 decembrie 2019 referitoare la comemorarea celei de a 30-a aniversări a revoluţiei din România din decembrie 1989 (2019/2989(RSP))

Parlamentul European,

–        având în vedere principiile universale ale drepturilor omului şi principiile fundamentale ale Uniunii Europene, care este o comunitate bazată pe valori comune,

–        având în vedere Declaraţia universală a drepturilor omului, adoptată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite la 10 decembrie 1948,

–        având în vedere rezoluţia sa din 19 septembrie 2019 referitoare la importanţa memoriei istorice europene pentru viitorul Europei,

Continuă lectura „Rezoluţia Parlamentului European privitoare la Revoluţia Română din 1989”

Şedinţa Plenară a Parlamentului European. Dezbateri pe tema Revoluţiei Române din 1989


Revoluţia Română la 30 de ani

La 16 decembrie 2019, Parlamentul European s-a reunit într-o şedinţă plenară în cadrul căreia, printre altele, au avut loc dezbateri pe tema Revoluţiei Române din 1989. Plenara se deschide chiar cu aceste dezbateri, care durează în jur de o oră şi 10 minute:

ACTUALIZARE 20 decembrie 2019: Parlamentul European a adoptat, pe 19 decembrie a.c., o Rezoluţie în care recomandă statului român să grăbească aflarea adevărului despre evenimentele din decembrie 1989.  Citiţi rezoluţia aici.

11 noiembrie 2019. Gala Corneliu Coposu. Apel pentru un “Nürnberg” al comunismului


Revoluţia Română la 30 de ani

Luni, 11 noiembrie 2019, în cadrul Galei Corneliu Coposu, desfăşurată la Ateneul Român la 24 de ani de la decesul Seniorului, s-a dat citire unui Apel pentru un “Nürnberg” al comunismului, lansat în Italia la 7 noiembrie 2019, cu prilejul aniversării a 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului.

Apelul s-a bucurat de o largă susţinere internaţională, fiind semnat, până la 7 noiembrie, de peste 200 de persoane, printre care numeroase personalităţi de renume: Antonio Tajani (fost preşedinte şi membru actual al Parlamentului European, Italia), Prof. Stéphane Courtois (istoric, autor al Cărţii Negre a Comunismului, Franţa), Robert R. Reilly (director al Institutului Westminster, fost director al Vocii Americii, fost membru al Biroului Secretariatului de Apărare, SUA), Mart Laar (fost prim-ministru şi preşedinte al Colegiului de supraveghere al Băncii Estoniei), Erhard Busek ( fost vice-cancelar al Republicii Austria, Austria), Vladimir Kara-Murza (Preşedinte, Fundaţia pentru Libertate „Boris Nemtsov”, Russia), Ana Blandiana (președinte al Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței), Florian Mihalcea (președinte al Societății Timișoara), Rodica Coposu (președinte al Fundaţiei Corneliu Coposu) și Ion Andrei Gherasim (președinte executiv al Fundației Corneliu Coposu). Platforma Memoriei şi Conştiinţei Europene s-a pronunţat, de asemenea, în sprijinul acestui apel, pe care vi-l prezint mai jos:

Apel pentru un “Nürnberg” al comunismului

Continuă lectura „11 noiembrie 2019. Gala Corneliu Coposu. Apel pentru un “Nürnberg” al comunismului”

Rezoluţia Parlamentului European privind Importanța memoriei istorice europene pentru viitorul Europei


Revoluţia Română la 30 de ani

La 30 de ani de la Revoluţia Română, suntem încă în căutarea adevărului privitor la evenimentele din 1989, iar vinovaţii pentru crimele comunismului, ce a făcut ravagii în societatea românească vreme de zeci de ani, nu doar că nu au plătit penal pentru faptele lor, dar au avut parte de toate beneficiile posibile, atât în vremea dictaturii comuniste, cât şi după 1989, unii dintre ei ajungând chiar în fruntea ţării. 

La 19 septembrie 2019, Parlamentul European a adoptat o Rezoluţie privind condamnarea penală a regimurilor totalitare din Europa. Dacă în privinţa nazismului procesele de la Nürnberg au condamnat vinovaţii şi au facilitat denazificarea, în ceea ce priveşte comunismul astfel de procese nu au avut loc cu adevărat, iar vinovaţii nu au fost pedepsiţi pentru crimele regimului totalitar comunist. Parlamentul European s-a pronunţat, în această rezoluţie, pentru „o evaluare clară şi principială a crimelor şi actelor de agresiune comise de regimurile totalitare comuniste şi de regimul nazist”, ca şi pentru nevoia de „evaluări morale și de a realiza anchete juridice ale crimelor stalinismului și altor Dictaturi„.

Rezoluţia Parlamentului European

din 19 septembrie 2019

referitoare la importanţa memoriei istorice europene pentru viitorul Europei (2019/2819(RSP))

 

Parlamentul European,

  • având în vedere principiile universale ale drepturilor omului şi principiile fundamentale ale Uniunii Europene, care este o comunitate bazată pe valori comune,
  • având în vedere declaraţia prim-vicepreşedintelui Timmermans şi a comisarei Jourová din 22 august 2019, făcută înaintea Zilei europene a comemorării victimelor tuturor regimurilor totalitare şi autoritare,
  • având în vedere Declaraţia universală a drepturilor omului a Naţiunilor Unite adoptată la 10 decembrie 1948,

Continuă lectura „Rezoluţia Parlamentului European privind Importanța memoriei istorice europene pentru viitorul Europei”

Protest mâine, la sediul central al PNŢCD, faţă de alianţa Pavelescu-Dragnea


PNŢCD NU E PSD!

Mâine, 4 aprilie 2019, între orele 12:00 şi 14:00, va avea loc un protest al ţărăniştilor la sediul PNŢCD din Piaţa Rosetti (Bd. Carol I nr. 24).

Vă rog să distribuiţi şi să invitaţi lume cât mai multă. Frumos ar fi să se organizeze astfel de proteste (de preferat simultane) la toate sediile din ţară. Sau măcar să se afişeze la sedii mesaje de protest, astfel încât să ştie lumea care trece pe lângă PNŢCD că acesta nu este reprezentat de Pavelescu, care s-a aliat cu Dragnea pentru europarlamentarele din 26 mai 2019.

Mulţumesc!

Evenimentul pe Facebook aici.

Marius Andrei (fost vicepreşedinte PNŢCD): Protocolul Pavelescu-PSD: Numele trandafirului


În urma ultimei isprăvi a impostorului Pavelescu – alianţa cu #PSDragnea la europarlamentare –, fostul vicepreşedinte al PNŢCD, Marius Andrei, vine cu o largă analiză  a situaţiei partidului, incluzând şi luări de poziţie ale lui Pavelescu de-a lungul timpului, din 2014 – când o sprijinea pe Udrea pe baza „proiectului comun” cu PMP, ca „singura alternativă la alianţa PNL-PSD (USL), care îi manipulează pe români, de fapt partidul unic” – până în decembrie 2018, când îi ridica osanale Vioricăi Dăncilă.

Articolul este amplu, dar merită citit de toţi aceia pe care îi interesează situaţia PNŢCD. Îl găsiţi pe blogul lui Marius Andrei, aici.

Claudiu Remus Minea (PNŢCD Mizil): Ce este şi ce nu (mai) este azi PNŢCD


V-am promis zilele astea pe Facebook că în curând voi realiza aici o altă analiză a situaţiei ţărăniştilor şi a partidelor lor. Întrucât un astfel de material îmi va lua ceva vreme – pentru că vreau să includ şi o sinteză a celor mai importante aspecte şi luări de poziţie –, voi publica între timp o serie de materiale pe care le primesc sau le găsesc, urmând ca în cele din urmă să revin cu analiza promisă.

Deschid această serie cu punctul de vedere al domnului Claudiu Remus Minea, preşedintele PNŢCD Mizil şi consilier local din partea PNŢCD, care, pe scurt, propune un plan de revitalizare a partidului pe 20 de ani, pe baza câtorva criterii solide (cu observaţia că eu însămi  am propus cândva un plan pe 10 ani, la care nu a „achiesat” nimeni, deci nu cred că se vor înhăma ţărăniştii la o astfel de muncă, deşi este evident că PNŢCD nu se poate revigora decât pe baza unui plan pe termen lung şi foarte lung): Continuă lectura „Claudiu Remus Minea (PNŢCD Mizil): Ce este şi ce nu (mai) este azi PNŢCD”

Pozitia PNTCD Mizil pentru alegerile europarlamentarele din mai 2019


Peste 150 de ani de istorie au fost aruncati la cosul de gunoi, intr-o dupa-amiaza, de Aurelian Pavelescu, aflat temporar pe scaunul pe care s-au aflat Iuliu Maniu, Ion Mihalache sau Corneliu Coposu, pentru a aminti doar o parte din liderii legendari national-taranisti.

Zeci sau sute de mii de lideri ai PNT si-au dedicat timpul si averea, iar deseori au platit cu libertatea sau cu viata, pentru valorile si principiile in care au crezut. Nici macar unul dintre acestia nu s-ar fi vandut pentru un pumn de arginti.

Noi, membrii PNTCD Mizil, am ramas in acest partid in pofida faptului ca partidul a intrat intr-un con de umbra. Ceea ce ne tine aici sunt valorile si principiile in care credem, care sunt mai presus de un scaun sau de un pumn de arginti pe care ni le-ar putea oferi alta apartenenta politica.

Am aflat astazi, cu oroare, ca Aurelian Pavelescu, nevrednicul presedinte al PNTCD, a decis sa spijine PSD in alegerile europarlamentare din mai 2019.

Ne delimitam fara echivoc de decizia lui Aurelian Pavelescu. Pentru alegerile europarlamentare din mai 2019 am hotarat urmatoarele:

1. Nu vom sustine PSD, sub nici o forma.

2. Recomandam membrilor si simpatizantilor PNTCD Mizil sa sustina si sa voteze, in conformitate cu propria constiinta, una din cele doua forte politice care impartasesc principiile si valorile democratiei: Alianta 2020 (USR PLUS) sau PNL.

Minea Claudiu-Remus
Presedinte PNTCD Mizil

UDMR şi simbolurile „naţionale” ale minorităţilor. Ce spune legea?


#Ţărănista

(Toate sublinierile îmi aparţin)

În urmă cu câteva zile, UDMR a decis să adopte steagul şi imnul Ungariei, alături de steagul şi imnul Ţinutului Secuiesc, ca simboluri naţionale ale comunităţii maghiare din România, „având în vedere faptul că legislația românească permite comunităților minorităților naționale să utilizeze propriile simboluri naționale”. UDMR se referă, probabil, la HG 1.157/2001 pentru aprobarea normelor privind arborarea drapelului României şi folosirea sigiliilor cu însemnul României, modificată prin HG 223/2002, care introduce art. 23.1: „Minorităţile etnice – constituite în organizaţii, uniuni sau asociaţii la nivel naţional – pot folosi la acţiunile specifice şi însemnele proprii” (nu naţionale, dar, evident, despre asta va fi vorba în continuare).

Continuă lectura „UDMR şi simbolurile „naţionale” ale minorităţilor. Ce spune legea?”