27 martie 2018: Mesajul preşedintelui Iohannis la aniversarea unui secol de la Unirea Basarabiei cu România

Klaus Iohannis (Sursă foto: Wikipedia)

Aniversăm astăzi 100 de ani de la Declaraţia de unire a Basarabiei cu Regatul României. Decizia adoptată de Sfatul Ţării de la Chişinău a fost un gest politic şi patriotic care face cinste elitelor vremii şi tuturor celor care 1-au visat şi au lucrat pentru înfăptuirea lui. Este unul dintre acele momente care definesc pentru totdeauna istoria, încălzesc sufletele  şi ţin treze conştiinţele, generaţie după generaţie.

România primăverii anului 1918 era marcată de o situaţie militară gravă şi se afla expusă unui context internaţional dificil. Cu toate acestea, în clipe de cumpănă, în fata ameninţărilor şi pericolelor din imediata sa vecinătate, fără a pune condiţii ori a aştepta vreo compensaţie, Românía a asigurat protecţia Basarabiei. Prin proiectele de democratizare şi de reformă economică promise de Guvernul României în 1917, unirea de la 27 martie 1918 a constituit pentru Basarabia nu doar atingerea idealului naţional al românilor de pe cele două maluri ale Prutului, ci şi un atractiv proiect de viitor, o alternativă viabilă la perspectiva sumbră a bolşevizării.

 

Politicienii anului 1918 au demonstrat înţelegerea oportunităţilor pe care istoria şi contextul intemational le-au oferit pentru împlinirea aspiraţiilor românilor. Un lucru este comun tuturor marilor înfăptuiri ale României din ultimul secol şi jumătate:  ele  s-au realizat prin asocierea proiectelor noastre cu marile procese europene, prin asimilarea de către societate a valorilor umanismului occidental. Aşa a fost  şi în anii Marelui Război, aşa a fost  şi în anul Marii Uniri, care a debutat cu unirea Basarabiei cu România.

Actul de acum o sută de ani ne este nu doar un izvor al rememorării şi al recunoştintei pentru înaintaşi, ci şi o permanentă sursă de inspiraţie pentru necesitatea dezvoltării şi aprofundării continue a Parteneriatului Strategic dintre Românía şi Republica Moldova pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.

În prezent, cursul nostru de convergenţă se numeşte parcursul european al Republicii Moldova, pentru succesul căruia ţara noastră acordă un sprijin consistent şi permanent, diplomatic, financiar şi tehnic. Românía are însă şi datoria de a fi pentru Republica Moldova, pe mai departe, un exemplu de naţiune angajată în proiectul european, un model de economie competitivă, de societate care ştie să pretuiască şi să valorifice potenţialul său uman. În acest proiect, sunt convins că putem să ne ridicăm la înălţimea faptelor pe care astăzi le aniversăm!

 

Lasă un mesaj