Agricultura şi Dezvoltarea Rurală – Renaşterea satului românesc   Leave a comment


1. Starea actuală a agriculturii şi satului

1.1. Problemele generale ale satului românesc

  1. economia rurală se reduce numai la agricultură (culturi de câmp, legumicultură, pomicultură, viticultură, creşterea animalelor), la sate nedezvoltându-se prelucrarea produselor agricole primare şi nici activităţi/servicii neagricole, care să ofere surse alternative pentru un trai decent;
  2. sărăcia extremă (în majoritate, venit echivalent cu 15-30% din salariul minim garantat) şi educaţia, în general redusă, a populaţiei rurale nu permit iniţiative de dezvoltare a unor activităţi agricole sau neagricole (ţăranii nu ştiu să elaboreze proiecte, nu au cu ce să plătească elaborarea acestora şi nu au vocaţie la credite, neavând mijloace de a asigura garanţii acceptabile de către bănci) – şi – în consecinţă – ţăranii sunt total dependenţi de ocupaţia agricolă actuală;
  3. nivelul de dezvoltare a tuturor infrastructurilor (educaţie, sănătate, drumuri, apă, canalizare, internet etc.) este extrem de scăzut, blocând, de asemenea, iniţiativele de dezvoltare;
  4. există o tendinţă evidentă în ultimii 20 de ani de adâncire a discrepanţei dintre sate (mai ales cele periferice) şi oraşe, respectiv de creştere a sărăciei şi scădere a gradului de civilizaţie la sate, la un nivel inadmisibil (ex: mai puţin de 10% dintre absolvenţii de gimnaziu urmează liceul şi mai puţin de2% din studenţii de astăzi din România provin din mediul rural, adică din aproape jumătate din populaţia ţării!);
  5. există o tendinţă evidentă de depopulare a satelor, de degradare a mediului înconjurător rural (consecinţă a lăsării în paragină a proprietăţilor), precum şi de pierdere ireparabilă a tradiţiilor şi moştenirilor culturale (nu mai are cine să le înveţe, să le păstreze şi să le perpetueze);
  6. migraţia tinerilor la oraş şi mai ales în străinătate determină ca la sate să crească de la an la an vârsta medie, situaţie care blochează şi mai mult iniţiativele de dezvoltare.

1.2. Problemele generale ale agriculturii României

  1. agricultura României este fărâmiţată într-un număr extrem de mare de exploataţii (cca. 3,9 milioane) de dimensiuni extrem de mici (în medie 3,5 ha/exploataţie, cca. 42% exploatând mai puţin de un hectar de teren şi cca. 55% exploatând 1-10 hectare), ceea ce o face ineficientă (totuşi, există şi un număr extrem de mic de exploataţii foarte mari, care exploatează mii sau zeci de mii de hectare de teren arabil şi care sunt performante);
  2. nefinalizarea aplicării legilor fondului funciar şi taxele prohibitive de notariat, cadastru şi întabulare determină ca proprietatea asupra celei mai mari părţi din terenurile agricole şi forestiere să nu fie definitivată, fapt ce inhibă circulaţia acestora, respectiv iniţiativele de dezvoltare a fermelor agricole sau a altor activităţi;
  3. programele de sprijinire a investiţiilor în agricultură sunt de mică anvergură (ex: programul „Fermierul” îşi propunea înfiinţarea a două ferme/comună/an!), iar subvenţiile sunt foarte reduse în comparaţie cu alţi competitori din piaţa europeană comună (cca. 30-50%);
  4. pieţele agricole sunt neevoluate, uneori nefuncţionale, manifestându-se în multe cazuri fenomene de tip monopolist (ex: depozitarea produselor agricole şi prelucrarea unor produse agricole);
  5. între sectoarele agricole există anumite dezechilibre defavorabile sistemului agro-alimentar românesc: există un exces de producţie vegetală nevalorificată în producţia animală, iar unităţile de prelucrare a producţiei animaliere şi vegetale sunt insuficiente, multe având dotări ce nu asigură conformitatea cu standardele Uniunii Europene;
  6. pierderea din circuitul agricol a unei părţi tot mai mari din terenurile agricole de foarte bună şi bună calitate, datorită unui circuit juridic al acestora prea permisiv, face ca România să piardă un avantaj comparativ important pentru viitorul său (resurse de teren agricol suficiente şi de calitate), iar lipsa punerii în aplicare a unui regim silvic mai ferm face ca România să piardă o parte tot mai importantă din pădurile sale, respectiv să piardă posibilitatea de a asigura un mediu sănătos şi funcţional pentru locuitorii săi viitori;
  7. alunecarea agriculturii României spre un sistem bazat preponderent pe munca salarizată, atipic pentru Uniunea Europeană, poate avea urmări impredictibile privind adaptabilitatea la perturbaţii a sistemului, durabilitatea acestuia şi stabilitatea socială (un ţăran nu-şi poate abandona gospodăria, dar un investitor poate abandona o afacere devenită nerentabilă, cu urmări dezastruoase pentru salariaţii rurali, care nu au alternative de muncă în zona rurală), fenomene ce constituie în acelaşi timp factori de risc şi pentru securitatea alimentară a României, care presupune producerea internă a produselor alimentare de primă necesitate pentru populaţia ţării în cazul unor evenimente nedorite majore.

1.3. Probleme specifice ale gospodăriei ţărăneşti

  1. dimensiunile gospodăriilor ţărăneşti (cu excepţia celor legumicole/horticole) sunt mult prea mici în raport cu cele din Uniunea Europeană, cu care se află în competiţie, ceea ce determină un venit departe de a fi suficient unei familii pentru un trai decent şi nici vorbă pentru dezvoltarea unei ferme comerciale;
  2. fărâmiţarea proprietăţilor într-un număr relativ mare de parcele de mici dimensiuni face să crească semnificativ cheltuielile de producţie;
  3. nivelul de dotare şi tehnologic este extrem de redus (utilajele nerestituindu-se o dată cu pământul), ţăranii fiind nevoiţi să plătească preţuri anormal de mari (de monopol) pentru serviciile de mecanizare;
  4. nivelul de instruire şi de informare este extrem de redus, serviciile de consultanţă fiind foarte slab dezvoltate (un consultant la 3-4 comune, iar unităţile de învăţământ şi cercetare nu sunt implicate în această activitate);
  5. valorificarea producţiei gospodăriilor ţărăneşti se desfăşoară într-un mod dezorganizat, acestea nefiind organizate în cooperative, care ar putea să asigure în mod optim acest serviciu;
  6. nu există o organizare profesională-sindicală a gospodăriilor ţărăneşti, care ar putea să le susţină interesele şi să negocieze avantajos în relaţiile cu administraţia şi cu alte grupuri de interese;
  7. productivitatea gospodăriilor ţărăneşti este foarte redusă (ca rezultat al celor arătate mai sus, inclusiv al sărăciei şi lipsei vocaţiei la creditare), ceea ce determină lipsa profitului, respectiv lipsa sursei de dezvoltare;
  8. lipsa investiţiilor în activităţi de prelucrare a produselor agricole sau în activităţi neagricole nu oferă unor ţărani posibilitatea de a renunţa la ocupaţia agricolă astfel ca restul să-şi poată mări dimensiunile fermelor/exploataţiilor lor cu ajutorul terenurilor celor dintâi.

 

2. Program sintetic de măsuri pentru dezvoltarea agriculturii şi renaşterea satului

2.1.  Obiectivele generale

  1. renaşterea satului românesc prin atingerea unui nivel de trai şi de civilizaţie în zona rurală comparabil cu cel din zona urbană;
  2. asigurarea siguranţei şi securităţii alimentare a României;
  3. păstrarea patrimoniului natural şi cultural al zonelor rurale pentru generaţiile viitoare.

Societatea românească are datoria morală să sprijine reducerea decalajului actual dintre sat şi oraş, având în vedere că timp de mai multe decenii satul a subvenţionat industrializarea şi urbanizarea României.

2.2. Soluţia strategică

i.            transformarea gospodăriilor ţărăneşti în ferme familiale comerciale moderne;
ii.          dezvoltarea de ocupaţii neagricole în zona rurală;
iii.        modernizarea cât mai rapidă a satelor sub toate aspectele.

       Obiective principale urmărite de soluţia strategică:

i.             promovarea „neo-ruralismului” şi stabilizarea tinerilor la sate, în contextul creşterii calităţii vieţii, păstrării culturii tradiţionale şi protecţiei mediului înconjurător în zona rurală;
ii.           creşterea dimensiunilor şi competitivităţii gospodăriilor ţărăneşti ca ferme agricole familiale comerciale moderne;
iii.          îmbunătăţirea desfacerii şi creşterea nivelului de valorificare a produselor agricole;
iv.         valorificarea avantajelor comparative din România pe piaţa comună europeană;
v.           dezvoltarea unei agriculturi durabile şi asigurarea conformităţii cu standardele de calitate şi de mediu ale Uniunii Europene din domeniul agricol;
vi.         dezvoltarea în zona rurală a prelucrărilor produselor agricole, a serviciilor şi a IMM-urilor neagricole;
vii.        dezvoltarea infrastructurilor rurale (în educaţie, construcţii, sănătate, cultură).

 

2.3. Direcţii principale de acţiune

1) Promovarea neo-ruralismului

  1. alocarea pentru agricultură şi dezvoltarerurală în Bugetul de Stat al României (separat de alocările din Bugetul Uniunii Europene) a minimum 3% din PIB;
  2. protejarea terenurilorde primă importanţă agricolă şi forestieră împotriva trecerii definitive în alte categorii de folosinţe;
  3. stimularea dezvoltăriiîn zona rurală (mai ales periurbană) a unor spaţii de locuit şi recreere şi a altor servicii destinate urbanului, integrate cu perimetre agricole care să asigure urbanului produse agro-alimentare specifice/tradiţionale proaspete şi sănătoase, servicii de mediu şi altele;
  4. sprijinirea stabilirii tinerilor în zona rurală, inclusiv a celor care au emigrat şi doresc să se reîntoarcă acasă;
  5. susţinerea dezvoltării vieţii socio-culturale în zona rurală(sprijinirea păstrării şi dezvoltării culturii tradiţionale şi a vieţii sociale), stimularea dezvoltării valorilor morale şi spirituale tradiţionale la sate, inclusiv sprijinirea bisericii.

2) Asigurarea instruirii profesionale şi elaborării proiectelor de dezvoltare agricolă şi rurală

  1. programe sectoriale de cercetare-dezvoltare-extensie, pentru elaborare de proiecte model de ferme agricole (pe tipuri de activităţi, dimensiuni şi zone agro-geografice) şi de IMM-uri pentru zona rurală, precum şi pentru asigurarea de unităţi model demonstrative;
  2. extinderea reţelei de consultanţă agricolăla cel puţin 7.000 de consultanţi agricoli şi de dezvoltare rurală, inclusiv pentru fundamentarea planurilor de afaceri, adaptarea proiectelormodel şi monitorizarea derulării proiectelor;
  3. retribuirea consultanţilorpe bază de contracte de servicii gratuite încheiate individual cu ţăranii, în sistem stimulativ în funcţie de confirmarea periodică de către aceştia a serviciilor executate;
  4. programe intensive de instruireprofesională, economică şi managerială;
  5. sistem funcţional permanent şi extensiv de informare agricolă şi de dezvoltare rurală.

3) Urgentarea organizării cooperatiste şi profesional-sindicale a producătorilor agricoli

  1. instituirea pentru consultanţii agricoli a atribuţiilor de iniţiatori ai înfiinţării cooperativelor moderne şi a grupurilor de producători, care să asigure servicii comune gratuite pentru membrii lor – în primul rând vânzarea produselor, precum şi a organizaţiilor profesional-sindicale capabile să susţină interesele ţăranilor;
  2. eliminarea fiscalităţilor prohibitive(termen de graţie de la înfiinţare, reducerea TVA-ului) şi acordarea de facilităţi cooperativelor şi grupurilor de producători pentru construirea sau dobândirea de capacităţi proprii de depozitare, prelucrare, transport şi desfacere  a produselor agricole.

4) Stimularea consolidării proprietăţii funciare şi a fermelor familiale:

  1. accelerarea finalizării retrocedărilorterenurilor agricole şi a soluţionării proceselor aferente;
  2. stimularea vânzării şi arendării de terenuri agricolede către proprietarii în vârstă, prin transformarea rentei viagere agricole în pensie viageră de valoare decentă, respectiv prin dublarea rentei viagere agricole corespunzătoare arendării, stimularea cumpărării de terenuri agricole (prin credite pe termen lung avantajoase), dacă acestea sunt efectuate pentru consolidarea dimensională a unor ferme familiale comerciale, precum şi susţinerea pensionării timpurii (anticipate) a agricultorilor vârstnici;
  3. subordonarea serviciului de cadastru agricol Ministerului Agriculturii şisubvenţionarea taxelor privind operaţiunile notariale, de cadastru şi de întabulare a terenurilor agricole efectuate pentru consolidarea dimensională a fermelor agricole;
  4. program de regrupare (comasare) consimţită a parcelelor pe proprietăţi (reunirea parcelelor de teren agricol ale unui proprietar în parcele mai mari şi reorganizarea teritoriului agricol, în condiţii de consens al comunităţii locale);
  5. cumpărarea de terenuri agricole de către Agenţia Domeniilor Statului, comasarea lor în loturi corespunzătoare unor ferme familiale comerciale şi vânzarea acestor loturi către tineri fermieri;
  6. perfecţionarea reglementărilor privind raporturile dintre proprietar şi arendaş;
  7. măsuri reparatoriipentru proprietarii deposedaţi de inventarul agricol şi de terenuri agricole şi forestiere în perioada 1945 – 1989, prin care să se acorde despăgubiri preponderent prin achitarea directă a unor credite de investiţii agricole/rurale angajate de beneficiarii măsurilor.

5) Creşterea susţinerii investiţiilor agricole şi neagricole

  1. acordarea de credite avantajoase (perioade de graţie mărite şi subvenţionarea dobânzii şi a unei părţi din credit) pentru dezvoltarea gospodăriilor ţărăneşti în ferme familiale comerciale, pentru obiectivele de investiţii ale cooperativelor şi grupurilor de producători, pentru IMM-urile din zona rurală şi pentru eliminarea dezechilibrelor existente între sectoarele agro-alimentare;
  2. sistem funcţional de garantare a creditelor rurale, utilizând suplinirea garanţiilor materiale insuficiente prin garanţii morale susţinute de comunităţile/asociaţiile locale şi teritoriale;
  3. înfiinţarea de case de credit rural şi transformarea CEC în Bancă pentru Credit Rural;
  4. program pentru reabilitarea şi eficientizarea amenajărilor de irigaţii şi a altor lucrări de îmbunătăţiri funciare, inclusiv pentru păşuni şi fâneţe;
  5. subvenţionarea apei de irigaţii în condiţii echitabile şi de eficienţă.

6) Creşterea susţinerii activităţilor agricole/rurale

  1. asigurarea funcţionalităţii şi stabilităţii pieţelor agricole şi eliminarea concurenţei neloiale şi a practicilor de tip monopolist (burse de mărfuri, pieţe de gros, pieţe ţărăneşti, certificate de depozit, intervenţii de piaţă, consilii de produs, reducere TVA);
  2. asigurarea de condiţii de susţinere (subvenţii pentru producţie, reducerea accizei la motorină) apropiate de cele ale celorlalţi competitori din piaţa agricolă comună europeană;
  3. introducerea unei legi organice de asigurare a stabilităţii şi predictibilităţii multianuale a finanţării politicii agricole-rurale (conformă cu Politica Agricolă Comună multianuală a UE);
  4. alocarea unor subvenţii stimulative pentruactivităţile care valorifică avantajele şi tradiţiilelocale în raport cu cererile pieţei;
  5. perfecţionarea reglementărilor privind asigurarea conformităţii cu standardele de calitate şi de mediu din domeniul agricol şi elaborarea şi difuzarea unor ghiduri de bune practici.

7) Sprijinirea silviculturii şi a protecţiei mediului înconjurător

  1. program pentru împădurirea (reîmpădurirea) terenurilor neproductive şi a terenurilor agricole slab productive;
  2. organizarea eficientă a ocoalelor silvice private şi mixte şi întărirea sistemului de pază silvică; înfiinţarea jandarmeriei silvice, în scopul reducerii actelor infracţionale din domeniul silvic;
  3. evaluarea serviciilor de mediu şi compensarea furnizorilor pentru serviciile de mediu furnizate.

8) Creşterea susţinerii dezvoltării infrastructurilor rurale

  1. asigurarea transportului şcolar gratuit pentru copii din zona rurală;
  2. dezvoltarea unităţilor de învăţământ profesional şi mediu agricol şi subordonarea acestora Ministerului Agriculturii;
  3. dezvoltarea la sate a învăţământului preuniversitar (inclusiv profesional neagricol) şi sprijinirea accesului absolvenţilor din zona rurală la învăţământul liceal şi universitar, în scopul asigurării egalităţii de şanse a acestor absolvenţi cu cele ale absolvenţilor din zona urbană;
  4. program naţional transparent de dezvoltare/modernizare a sistemului sanitar la sate şi asigurarea unui medic de familie şi a unui dispensar în fiecare comună;
  5. asigurarea stabilităţii intelectualităţii satelor (educatori/învăţători/profesori, medici, consultanţi, preoţi etc.) prin sprijinirea ridicării prestigiului şi îmbunătăţirea condiţiilor materiale şi de viaţă ale acesteia (sporuri, facilităţi de instalare, sisteme de premiere pentru activităţi şi rezultate deosebite şi altele);
  6. program naţional transparent de dezvoltare a infrastructurii de bază la sate – prioritar drumuri, dar şi alimentare cu apă, canalizare, internet, construcţii socio-culturale şi altele.

9) Dezvoltarea asistenţei sociale în zona rurală

  1. sprijinirea familiilor aflate în dificultateprintr-un sistem de asistenţă socială în zona rurală nediscriminatoriu faţă de cel din zona urbană (ex: determinarea veniturilor reale);
  2. susţinerea unui sistem de pensii coerent şi echitabil în agricultură (cuprinderea tuturor producătorilor, asigurarea echivalenţei juste cu pensiile din alte domenii etc.);
  3. perfecţionarea definirii zonelor defavorizate (montane, deluroase, cu alte handicapuri naturale) şi alocarea de fonduri bugetare mărite pe bază de program naţional transparent.

10) Perfecţionarea organizării administrative

  1. înfiinţarea camerelor agricole la nivel naţional, judeţean şi comunal, cu asigurarea reprezentării echitabile la toate nivelurile a organizaţiilor profesionale, sindicale, patronale şi civice din domeniile agriculturii şi dezvoltării rurale;
  2. descentralizarea deciziilor, restructurarea direcţiilor agricole şi de dezvoltare rurală judeţene şi asigurarea parteneriatului cu camerele agricole, acestea având rolul determinant în luarea deciziilor din domeniu la nivel local, teritorial şi naţional.
Anunțuri

Posted 15/08/2013 by Cris A.

Lasă un mesaj

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

11iunie.ro

Democrația sună bine!

Dreptul la gândire, blog by Victor Potra

Fără idoli! Oricât ar fi de frumoşi...

Filozoful anarhist din colțul străzii.

De ce să lași lucrurile simple cînd pot fi complicate?

valeriu dg barbu

©valeriu barbu

SAMEWHITEBLUE

Ne-a mai rămas să schimbăm într-o zi o vorbă cu Pământ...

Ligia Rizea

gânduri, poezie, fotografii,patrimoniu cultural

Blogul lui Laivindur

Filme româneşti, melodii româneşti, istorie românească

Istoria Banatului

Blogul lui Mircea Rusnac

Insula Indoielii

Un loc pentru raţiune, argumente şi dovezi.

Tipărituri vechi

românești sau despre români

Alex Imreh

Virtual Identity

tudorvisanmiu

”Primeşte deci darul meu, care ţi-a fost adus, fiindcă Dumnezeu m-a umplut de bunătăţi şi am de toate” (Geneza, 33:11)

No Justice

Fiat justitia, ruat caelum!

Programul National DMS

managementul documentelor, arhivare electronica, solutii IT de business.

CRONICA [R]

If you're walking through hell, keep walking.

D&D: "Enjoy the silence!"

D&D: "Să trăim cât suntem în viaţă!”

ALIANTA DREPTEI

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

Tița Blog

Blog cu braşoave de Cluj

Despre demnitate

Povestea unor oameni (aproape) necunoscuți

Coffeebooksong Studios(TM)

Inspiring ideas to create amazing things

Aurica A. Badea

Aventuri prin România cancerului și a demenței

Cutia cu vechituri a lu' Potra

Istorie, imagini vechi, povești despre timpuri trecute, oameni care au fost.

DementiAwareness

A medical journalist/daughter writes about Frontotemporal Dementia, Alzheimer's and other memory diseases

Living With Dementia

reflections and prayers about how dementia affects my life and relationships

http://madalinagramatoma.blogspot.com

CARTEA CU POZE ȘI POVEȘTI

Radu

http://www.raduc.eu/

sick*tired

give me a beer, a laptop and a nice chick and you can keep the beer and the laptop

Izbucniri

“Cu câte iluzii trebuie să mă fi născut ca să pot pierde câte una în fiecare zi!…” – Emil Cioran

The WordPress.com Blog

The latest news on WordPress.com and the WordPress community.

%d blogeri au apreciat asta: