PROGRAMUL POLITIC AL PNȚCD   1 comment


sigla PNTCDProgramul Politic al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat

1. PREAMBUL

1.1. Circumstanţe europene

Europa trece printr-o perioadă de schimbare instituţională la care, în sfârşit, România este parte. Pentru a putea participa pe deplin, în acord cu poziţia de al şaptelea stat ca mărime şi pentru a deveni al şaptelea stat şi ca importanţă în cadrul Uniunii Europene, România trebuie să devină ea însăşi un stat responsabil, cu cetăţeni liberi şi încrezători în viitorul lor personal şi al naţiunii.

Societăţile europene se confruntă cu evoluţii contradictorii, care le subminează coeziunea. Din punct de vedere demografic, au loc evoluţii migratorii cauzate de suprapopularea unor zone sărace ale lumii şi de atracţia pe care o exercită ţările stabile şi dezvoltate. Societăţile europene sunt confruntate şi cu problema îmbătrânirii populaţiei, cu implicaţii profunde în privinţa organizării societăţii şi nevoii de solidaritate şi atenţie faţă de aproape. În plan economic, globalizarea a dus la creşterea interdependenţei, fără însă să existe şi un sistem coerent de organizare a noilor relaţii complexe. Ecologic, catastrofa pândeşte din spatele exploatării iresponsabile a resurselor naturale. Cunoaşterea ştiinţifică este o sursă potenţială de bunăstare şi prosperitate, dar dezvoltările ştiinţifice şi tehnologice nu trebuie să ne facă să ne pierdem respectul faţă de natura umană şi să nu îi înţelegem limitele.

Problemele cu care se confruntă Europa şi lumea în ansamblu vor ajunge şi la noi, mai devreme sau mai târziu. Din neputinţă sau voit, clasa politică menţine societatea românească în afara istoriei europene şi internaţionale.

În aceste circumstanţe, PNŢCD consideră că este nevoie de societăţi europene responsabile, conştiente de posibilităţile şi de limitele lor, capabile să coopereze la nivel continental, în spiritul interesului şi binelui comun. Societatea românească poate fi o parte activă a acestui proces, cu condiţia să devină conştientă de rolul pe care îl are de jucat. Altfel, vom rămâne o ţară şi un popor care suportă o istorie ce vine să ne asuprească nu se ştie de unde şi de ce.

1.2. România trebuie să se schimbe

Pentru a face faţă acestor provocări, România trebuie să se schimbe. Aderarea la NATO şi la Uniunea Europeană nu reprezintă – aşa cum a înţeles o bună parte a clasei politice – un punct terminus al evoluţiei către democraţie şi Statul de drept în România. Aderarea la UE nu este doar o cale pentru a încasa bani europeni. Aderarea trebuie urmată de integrare şi reprezintă o bună oportunitate de a asimila valorile comune tuturor europenilor. De la bun început UE a fost un proiect bazat pe valori comune, căci numai împărtăşind valori comune putem progresa împreună în spiritul libertăţii şi unităţii în diversitate.

PNŢCD crede că România are nevoie de o nouă Constituţie pentru că trebuie regândită ca sistem instituţional. Evoluţia instituţională de după decembrie 1989 confirmă, dacă mai era nevoie, că o societate sănătoasă nu se poate dezvolta într-un mediu instituţional pervertit. PNŢCD susţine că Statul de drept nu poate fi realizat decât printr-o necesară revenire la ultimul moment democratic al României, anume regimul Constituţiei din 1923. Statul de drept în România înseamnă restabilirea monarhiei constituţionale, justiţie independentă, obligativitatea Statului de a restitui proprietăţile confiscate pe vremea comunismului şi o fermă orientare euroatlantică a ţării. Numai pornind de aici se va putea începe adevărata modernizare a României.

PNŢCD crede că valorile fundamentale ale politicii creştin-democrate pot servi de ghid intr-o lume supusă schimbării continue.

1.3. Nevoia de democraţie creştină

Criza economică mondială demonstrează unde poate duce liberalismul excesiv, respectiv dorinţa de câştig cât mai mare, obţinut cu preţul unor riscuri uriaşe, asumate în contextul dereglementării pieţei financiare. În mod evident, liberalismul şi-a atins limitele, iar guvernele par să se reorienteze către politici de tip socialist. PNŢCD consideră că în criza actuală se întrevăd limitele celorlalte ideologii.

Liberalismul pur ignoră dimensiunea socială a economiei libere de piaţă, accentuând în mod unilateral efortul individual al fiecărui cetăţean, ceea ce duce la o societate conflictuală, de confruntare permanentă, care funcţionează împotriva membrilor săi mai slabi. Este afectată tocmai solidaritatea atât de necesară unei societăţi sănătoase.

Social-democraţia modernă europeană nu promovează suficient corpurile intermediare ale societăţii civile şi dă prea multă prioritate acţiunii Statului, cu efectul invadării societăţii şi al introducerii de distorsiuni la nivelul evoluţiei normale si naturale a ţesuturilor societale.

La rândul lui ecologismul conţine tentaţia ca societatea să se opună progresului tehnologic şi economic, în numele unor valori absolutizate ale naturii, ducând astfel la limitarea libertăţii şi împlinirii omenirii.

Cu atât mai mult este necesar să afirmăm în acţiunea politică un pragmatism ghidat de valori fundamentale, care să ne conducă pe calea cea dreaptă. Noi, membrii PNŢCD, dorim să împărtăşim tuturor românilor o viziune politică menită să aducă răspunsuri valide celor care doresc o societate mai bună, mai umană, căci societatea nu poate fi restrânsă doar la satisfacerea unor nevoi strict materiale. Fiinţa umană trebuie să se poată dezvolta și împlini în cadrul unei societăţi libere şi responsabile.

2. VALORILE PNŢCD

2.1. Concepţia noastră despre om

PNŢCD plasează în centrul proiectului său politic persoana umană. Fiecare om este prin sine însuşi unic. Demnitatea şi viaţa fiinţei umane, chiar şi a celei nenăscute, sunt aceleaşi pentru fiecare, indiferent de sex, rasă, naţionalitate, vârstă, convingeri religioase şi politice, sănătate şi integralitate a capacităţilor fizice şi psihice, reuşita personală sau opinia altora. Respectarea ei înseamnă respectarea dreptului fiecărei persoane la libera dezvoltare a personalităţii sale. Omul trăieşte şi îşi dezvoltă personalitatea în familie, în comunitate şi în mijlocul naţiunii.

Libertatea îi dă persoanei posibilitatea deciziei morale. Fiecare poartă răspunderea propriilor hotărâri în faţa conştiinţei sale şi în faţa lui Dumnezeu.

Omul este supus greşelii. Imperfecţiunea şi mărginirea vieţii omeneşti, limitele capacităţii sale de planificare şi modelare impun limite acţiunii politice. Înţelegerea faptului că o societate perfectă nu poate fi realizată ne fereşte de ideologia şi de concepţia totalitară. Ca orice partid creştin-democrat, PNŢCD îl înţelege pe om ca parte a Creaţiei. Natura nu este numai premisa şi instrumentul vieţii noastre, ci creaţia lui Dumnezeu. Omul nu are căderea de a dispune de Creaţie după bunul plac, aceasta fiind încredinţată omului spre modelare şi păstrare.

2.2. Libertatea

Libertatea este valoarea fundamentală care permite fiecăruia să îşi planifice viaţa aşa cum crede de cuviinţă să acţioneze şi să creeze. Sursa libertăţii este în morală, pentru că doar aceasta vorbeşte nu numai despre drepturile noastre, ci şi despre obligaţii. Temeiul ei este tocmai respectarea libertăţii celuilalt. Morala este cadrul în care se manifestă libertatea astfel încât fiecare să poată să îşi realizeze vocaţia şi să facă uz de drepturile sale.

Libertatea se exprimă la toate nivelurile societăţii. În domeniul muncii ne dorim să fie recompensaţi toţi aceia care se implică activ şi caută să inoveze. Credem că trebuie restabilită demnitatea muncii şi sensul efortului, căci meritul şi ascensiunea socială sunt semnele unei societăţi care progresează. Libertatea nu trebuie să ne facă însă să uităm respectul pe care îl datorăm fiecăruia dintre concetăţenii noştri. Libertatea nu este sinonimă cu egoismul şi cu izolarea de ceilalţi. Libertatea invită la responsabilitate şi deschide calea generozităţii. Respingem orice sistem politic sau economic care încearcă să restrângă libertatea prin intervenţie în oricare domeniu al vieţii.

2.3. Responsabilitatea

În viața socială libertatea trebuie să fie dublată de responsabilitate. Libertatea este maximă atunci când responsabilitatea este maximă. Responsabilitatea se exercită în primul rând faţă de sine. Dincolo de respectul faţă de lege şi reguli, responsabilitatea reprezintă conştiinţa drepturilor, dar mai ales a obligaţiilor faţă de comunitate. Viaţa în cadrul comunităţii poate fi plăcută sau, dimpotrivă, insuportabilă, în funcţie de gradul de responsabilitate a membrilor ei. Responsabilitatea permite construcţia unei societăţi bazate pe încredere, în care fiecare să se poată împlini. Trebuie să răspunzi în privinţa propriilor fapte, mai ales atunci când încalci regulile sau contractele care asigură convieţuirea în cadrul societăţii. Violenţa şi nerespectarea legii distrug legăturile sociale şi solidaritatea în societate. Autoritatea Statului şi justiţia trebuie să vegheze ca fiecare cetăţean să răspundă pentru faptele sale.

Responsabilitatea înseamnă totodata să nu aştepţi de la societate sau de la Stat să îţi rezolve problemele. Obiectivul politicii creştin-democrate este să ajute cetăţenii să devină independenţi.

Responsabilitatea priveşte şi viitorul comun. Modul nostru de viaţă ameninţă integritatea şi viaţa planetei. Ştiinţa permite astăzi manipularea vieţii. Ştiinţa este sursa progresului, dar trebuie să fie şi stăpânită. Suntem responsabili faţă de generaţiile viitoare. Dezvoltarea durabilă, cooperarea internaţională şi punerea în aplicarea a bunelor măsuri de reglementare a lumii sunt formele moderne ale responsabilităţii la nivelul planetei.

Oamenii de Stat trebuie să accepte că sunt responsabili pentru toată comunitatea şi pentru binele public, nu doar pentru interesele unui grup sau ale unei elite. A fi om de Stat este un angajament de a lucra pentru binele comun.

2.4. Egalitatea în drepturi şi şanse

Dreptatea înseamnă aceleaşi drepturi pentru toţi. Fundamentul dreptăţii este egalitatea tuturor oamenilor în demnitatea şi libertatea conferite lor de Dumnezeu. Legea trebuie să îi protejeze pe cetăţeni de arbitrariul şi abuzul puterii şi – conform principiului egalităţii şanselor – să asigure libertatea fiecăruia de afirmare a personalităţii sale, inclusiv a celor mai neajutoraţi membri ai societăţii. Dreptatea presupune preluarea de îndatoriri corespunzătoare capacităţii fiecăruia de a contribui la binele comun. Fiecare cetăţean trebuie să poată să se bucure de drepturi, să profite de şanse pe care să le poată optimiza, să dobândească proprietate şi cultură şi să contribuie cu propriile forţe la dreptatea compensatoare.

Dreptatea presupune recunoaşterea performanţei şi efortului individual, precum şi echilibrul social compensator. Ceea ce este egal să fie tratat în mod egal, iar ceea ce este inegal să fie tratat inegal. Egalitatea şanselor este completarea necesară a egalităţii în faţa legii. Ea dă fiecăruia posibilitatea de a se dezvolta în condiţii egale de libertate. Promovăm ideea ca fiecare om să îşi poată asuma şansele sale în viaţă în mod liber şi responsabil. De aceea ne pronunţăm pentru o politică a dreptăţii compensatoare. Egalitatea şanselor se întemeiază pe fundamentul şanselor în viaţă, distribuite cât mai echitabil. Aceasta implică accesul liber la instituţiile de formare, în condiţiile compensării premiselor dezavantajoase, posibilitatea de a a-şi expune punctul de vedere şi de a împărtăşi răspunderea, folosirea bunurilor vitale şi dobândirea de proprietate personală.

2.5. Solidaritatea şi generozitatea

Solidaritatea este baza coeziunii sociale. Ea este o expresie a naturii sociale a omului. Fiecare depinde de ceilalţi şi toţi ceilalţi de fiecare dintre noi. Solidaritatea permite fiecăruia să se protejeze contra vicisitudinilor vieţii: boală, handicap, dependenţă, şomaj.Dimensiunea etică a solidarităţii derivă din asigurarea pentru fiecare a posibilităţii de a duce o existenţă în spiritul respectului demnităţii umane. Aproapele nostru este măsura existenţei şi libertăţii noastre. Dar solidaritatea respectă persoana umană şi tocmai de aceea nu trebuie să se transforme în asistenţă permanentă din partea instituţiilor Statului. Sensul solidarităţii este să dai fiecăruia o nouă şansă. Susţinând solidaritatea şi generozitatea, construim o societate în care fiecare dintre noi să îşi poată găsi locul.

Solidaritatea este prezentă în toate sferele societăţii: servicii publice cu acces garantat pentru toţi, solidaritatea între oraş şi sat, solidaritatea între familii. Solidaritatea asigura şi egalitatea şanselor. Şcoala de stat trebuie să permită fiecărui copil să se dezvolte liber şi să se împlinească creator.

Formele diverse de solidaritate de vecinătate dezvoltă soliditatea legăturii sociale şi generozitatea indispensabilă vieţii în societate. În cadrul familiei, solidaritatea între generaţii este vitală. Ea înseamnă ca persoanele în vârstă să îi susţină pe tineri, precum şi ca cei tineri să aibă grijă de cei în vârstă. Întreprinderile mici sau mari, cu participarea salariaţilor şi dialogul social, asociaţiile, comunităţile cele mai diverse sunt locuri privilegiate în care se dezvoltă solidaritatea.

2.6. Subsidiaritatea

Acolo şi atunci când este posibil, oamenii trebuie lăsaţi să se autoguverneze.Principiul subsidiarităţii presupune ca iniţiativele să vină de jos în sus, de la cetăţean la comunitatea locală şi de la comunitatea locală la nivelul central. Cetăţeanul trebuie lăsat, atât de Stat, cât şi de comunitatea locală, să îşi asume singur – sau în asociere cu alţii – sarcinile pe care este în stare să le îndeplinească şi să ia deciziile care să ii dea mai multă putere asupra propriei vieţi. Tot astfel, Statul trebuie să cedeze puterea sa de decizie comunităţilor, iar comunităţile mai mari, către celor mai mici, pentru ca acestea să îşi decidă viitorul pe baza resurselor şi nevoilor locale. Statul sau comunităţile de nivel superior nu trebuie să se manifeste decât în ariile în care comunităţile de nivel inferior nu pot acţiona singure.

Subsidiaritatea presupune ca Statul să se abţină de la a acţiona în sensul restrângerii spaţiului vital al entităţilor sociale mai mici, dar esenţiale ale societăţii. Astfel, acestea din urmă îşi pot manifesta iniţiativa, libertatea şi responsabilitatea. Orice persoană, familie sau corp intermediar are de oferit ceva original comunităţii. Negarea subsidiarităţii sau limitarea ei în numele egalităţii şi democratizării a dus iremediabil la anularea spiritului de liberă iniţiativă.

Societăţile de ordin superior sunt datoare să ajute, să promoveze şi să permită dezvoltarea liberă a societăţilor de ordin inferior, „intermediare”, prin măsuri economice, instituţionale, legislative. Astfel, corpurile sociale intermediare pot să îşi îndeplinească în mod adecvat funcţiile care le revin, fără să fie obligate să le cedeze grupurilor sociale de la nivelul superior. Cedarea injustă a acestor funcţii nu ar duce decât la absorbţia, înlocuirea şi – în cele din urmă – negarea demnităţii şi spaţiului vital al societăţilor intermediare. Este principiul subsidiarităţii în sens pozitiv.

3. POLITICILE PNŢCD

3.1. Preambul

3.1.1. Binele comun şi omul de Stat

Din demnitatea şi egalitatea fundamentală a fiinţelor umane în faţa lui Dumnezeu decurge principiul binelui comun la care trebuie să se refere întreaga viaţă socială pentru a-şi găsi sensul. Binele comun reprezintă ansamblul condiţiilor sociale care permit atât grupurilor sociale, cât şi membrilor lor să ajungă la împlinirea personalităţii cât mai complet şi mai uşor.

Binele comun nu este înţeles în accepţiunea liberală, de sumă a binelui fiecărui individ din cadrul unei societăţi date. Dimpotrivă, el aparţine atât fiecărei persoane, cât şi societăţii în ansamblu, fiind indivizibil. Numai societatea, în ansamblul ei, poate să îl atingă şi să îl conserve. Binele comun poate fi înţeles ca dimensiune socială şi comunitară a binelui în accepţiunea sa morală. Binele comun nu poate fi subordonat intereselor partizane sau de grup. Binele comun decurge din înclinaţiile morale ale persoanei, iar atingerea sa este dificilă, pentru că presupune urmărirea asiduă a binelui celuilalt (al aproapelui) ca fiind propriul său bine. Condiţiile sociale care decurg din realizarea binelui comun trebuie să fie în beneficiul tuturor membrilor societăţii.

Societatea care îşi doreşte să fie în serviciul fiinţei umane este societatea care stabileşte binele comun ca obiectivul său prioritar. Persoana nu se poate realiza independent de ceilalţi, ea trebuie să acţioneze împreună cu şi pentru ceilalţi membri ai societăţii. Fiecare trebuie să contribuie la binele comun, dezvoltându-şi calităţile individuale în spiritul libertăţii, responsabilităţii şi solidarităţii. Urmărirea binelui comun este responsabilitatea tuturor formelor de expresie a socialităţii, de la cea mai simplă la cele complexe: familia, asociaţia, întreprinderea economică, oraşul, regiunea, grupurile sociale intermediare, comunitatea naţională, Statul. Statul este dator să urmărească realizarea binelui comun, care este raţiunea de a fi a autorităţii politice.

Binele comun diferă în funcţie de condiţiile sociale specifice fiecărei epoci şi societăţi. Binele comun înseamnă înainte de toate pace, organizarea puterilor Statului, ordine juridică stabilă, protecţia mediului înconjurător, prestarea serviciilor esenţiale membrilor societăţii, dintre care unele sunt chiar drepturi ale omului (alimentaţie, asigurarea unei locuinţe decente, munca, accesul la educaţie şi cultură, transportul, sănătatea, libera circulaţie a informaţiilor şi libertatea religioasă). În plus, fiecare naţiune este datoare să participe la o cooperare internaţională autentică în vederea asigurării binelui comun al întregii umanităţi.

PNŢCD susţine că omul de Stat trebuie să înţeleagă şi să îşi asume responsabilitatea pentru realizarea binelui public, nu doar faţă de interesele unui anumit grup. Omul de Stat trebuie să sesizeze marile direcţii de dezvoltare ale societăţii, să le sprijine şi să le canalizeze în interesul întregii comunităţi. Omul de Stat ştie că este răspunzător pentru propriile fapte şi acţiuni politice nu numai în faţa electoratului şi a propriei conştiinţe, ci, mai ales, în faţa lui Dumnezeu. Instituţiile Statului de drept şi ale democraţiei parlamentare nu sunt eficiente pentru o societate care urmăreşte binele comun fără raportarea la valorile morale izvorâte din religie, care sunt ultimul bastion în faţa eşuării societăţii şi Statului în dezordine şi haos.

3.1.2. Rolul fundamental al familiei, al comunităţii şi al religiei

Familia este esenţială pentru persoană. Persoana este recunoscută şi responsabilizată în integralitatea ei numai în climatul de afecţiune naturală care leagă membrii comunităţii familiale. Astfel, familia, comunitate naturală în care se experimentează socialitatea umană, contribuie în mod determinant şi unic la binele societăţii. O societate constituită după modelul familiei este cea mai bună garanţie împotriva derivelor de tip individualist sau colectivist, dat fiind că persoana este astfel întotdeauna în centrul atenţiei, ca scop şi nu ca mijloc pentru atingerea unor aşa-zise ţeluri superioare stabilite ideologic. Orice societate care înţelege să servească binele persoanei nu poate ignora caracterul central şi responsabilitatea socială a familiei. Societatea şi Statul sunt obligate să aplice principiul subsidiarităţii în raporturile lor cu familia. Familia este cea care transmite valori culturale, etice, sociale, spirituale şi religioase. Familia constituie prima şcoală pentru virtuţile sociale de care societatea are atâta nevoie.

Prin urmare, PNŢCD va promova politici care apără familia şi se opune oricăror încercări de preluare a funcţiilor familiei de către Stat. PNŢCD sprijină căsătoria şi va promova susţinerea familiilor cu copii, atât în scopul încurajării natalităţii, cât şi pentru asigurarea egalităţii de şanse. PNŢCD va susţine implicarea cât mai mare a părinţilor în exercitarea actului educativ în şcoli.

Comunităţile intermediare sunt vitale în crearea identităţilor sociale şi în definirea intereselor acestora. Ele asigură funcţionarea ţesutului social, fiind plasate între persoană şi Stat. Un popor este caracterizat de împărtăşirea unor valori comune, sursă de comuniune spirituală şi morală. Comunitatea politică urmăreşte realizarea binelui comun prin crearea unui mediu în care cetăţenii să aibă posibilitatea exercitării reale a drepturilor şi libertăţilor lor, precum şi a îndeplinirii responsabilităţilor corespondente. Rolul autorităţii politice este de garant al unei vieţi ordonate şi juste a comunităţii, fără însă să se substituie liberei iniţiative a individului şi a grupurilor intermediare, ci doar disciplinându-i şi orientându-i, în spiritul interdependenţei, către realizarea binelui comun. Pentru aceasta autoritatea trebuie să recunoască, să respecte şi să promoveze valorile umane şi morale.

PNŢCD recunoaşte şi respectă religiile şi rolul acestora în formarea şi susţinerea structurii morale a persoanei şi a grupurilor, susţinând tocmai de aceea o reală separaţie a Statului de Biserică, prin recunoaşterea reciprocă a funcţiilor diferite, dar complementare pe care le au de îndeplinit în societate.

3.2. POLITICI INSTITUŢIONALE

3.2.1. Metoda de acţiune politică

PNŢCD urmăreşte recâştigarea încrederii cetăţenilor în acţiunea publică. În acest sens, PNŢCD îşi propune să acţioneze împreună cu cetăţenii şi pentru cetăţeni. Oamenii sunt subiect, nu obiect al politicilor publice. PNŢCD urmăreşte ca cetăţenii să fie responsabili şi stăpâni pe destinele lor, nu suporteri pasivi ai unor grupări politice. Omul de Stat trebuie să îşi regăsească funcţia de mediator în societate.

PNŢCD refuză categoric lupta de clasă şi dogmatismul de orice natură, autocraţia şi totalitarismul. El militează pentru o formă de moralitate civică bazată pe morala creştină.

PNŢCD îşi propune să asculte. Angajamentul politic nu are sens şi nu este durabil decât dacă sunt ascultaţi cetăţenii.

PNŢCD îşi propune să înţeleagă, să fie alături de cetăţeni, să urmărească dificultăţile prin care trec şi aspiraţiile lor.

PNŢCD îşi propune să promoveze instituţii în care cetăţeanul să participe. Fiecare are dreptul la decizie, ceea ce presupune apropiere între cetăţean şi nivelul decizional, proximitate, dialog social, democraţie directă.

PNŢCD urmăreşte să respecte în acţiunea politică punctele de vedere ale cetăţenilor, pentru că niciun punct de vedere pertinent nu trebuie neglijat.

PNŢCD consideră că acţiunea politică nu trebuie programată pe termen scurt şi nu trebuie să fie doar reactivă. Sarcina omului de Stat este să discearnă problemele de mâine, pentru a acţiona la timp. El trebuie să ştie să anticipeze.

Dincolo de interesele individuale, acţiunea politică trebuie să pornească dintr-o viziune a interesului general, fără de care ţesutul social se destramă. PNŢCD consideră că omul de Stat trebuie să aibă curajul să înfrunte interesele particulare şi să ştie să hotărască la momentul oportun. În continuare, hotărârile trebuie respectate şi implementate, altfel acţiunea politică rămâne fără urmări. Acţiunea politică trebuie să îşi recâştige sensul şi prestigiul pierdute din cauza anilor de comunism şi «democraţie originală». Ea presupune instituirea de obiective, definirea de mijloace potrivite pentru a le atinge, un control adecvat al implementării acestora şi evaluarea rezultatelor.

PNŢCD este un partid democratic, cu organizare şi funcţii care se conformează criteriilor democraţiei. PNŢCD urmăreşte o cât mai mare participare a membrilor şi simpatizanţilor săi în cadrul organizaţiei şi activităţilor partidului.

3.2.2. Cetăţeanul şi democraţia

PNŢCD crede în democraţie. Puterea provine de la popor, care este suveran în determinarea voinţei sale şi judecă acţiunile reprezentanţilor săi. Democraţia adevărată se bazează pe drepturile şi libertăţile cetăţeanului: libertatea religioasă, inviolabilitatea libertăţii personale, dreptul la viaţa privată, dreptul de adunare şi de a forma asociaţii, dreptul de a alege şi de a fi ales, libertatea presei şi dreptul la o informaţie necenzurată. Manifestarea esenţială a suveranităţii poporului rezidă în dreptul de a-şi alege liber reprezentanţii şi de a le urmări activităţile.

PNŢCD crede în democraţia parlamentară. Credem într-o democraţie vie, capabilă să protejeze eficient libertatea şi progresul societăţii, într-o democraţie care îmbină libertatea cu responsabilitatea, ordinea şi dreptatea socială, pentru că libertatea nu există fără ordine, iar ordinea nu există fără dreptate socială.

Abuzul de libertate duce la subminarea şi erodarea sistemului democratic; democraţia presupune, în viziunea PNŢCD, Statul de drept şi garantarea drepturilor minorităţii faţă de puterea majorităţii.

Autorităţile locale şi asociaţiile cetăţenilor sunt instrumente pentru asigurarea prosperităţii, a progresului şi pentru participarea activă a cetăţenilor în cadrul instituţiilor democratice. Autorităţile locale răspund nevoii de a lua decizii politice la un nivel plasat cât mai aproape de cetăţean. Autorităţi locale puternice şi independente înseamnă, în viziunea PNŢCD, mai multă democraţie, mai putină birocraţie, mai mult progres şi mai multă implicare activă a cetăţeanului. Puterea politică locală trebuie să fie independentă, activă şi să se autosusţină, ea fiind celula de bază a democraţiei.

3.2.3. Justiţia

Separaţia puterilor, independenţa puterii judecătoreşti

PNŢCD crede în separaţia autentică a puterilor în Stat. Intervenţia partidelor politice şi a politicienilor aleşi trebuie eliminată din procesul de numire a judecătorilor, deoarece orice încercare a politicului de a se amesteca în justiţie duce la subminarea funcţionării democratice a Statului.

În viziunea PNŢCD, condiţiile fundamentale ale unei societăţi bine guvernate includ: independenţa puterii judecătoreşti, modernizarea şi simplificarea legislaţiei, integritatea şi corectitudinea judecătorilor, termene rapide în procese.

Separaţia puterilor Statului va fi restabilită pentru a diminua riscul concentrării excesive de putere. PNŢCD propune în acest sens suprimarea Curţii Constituţionale şi preluarea atribuţiilor ei de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Judecătorii de la Înalta Curte vor fi magistraţi în adevăratul sens al cuvântului, iar numirile se vor face prin intermediul Consiliului Superior al Magistraturii, fără intervenţia celorlalte puteri ale Statului. Se va garanta astfel o reală separaţie între puterile Statului, iar puterea executivă şi cea legislativă nu vor mai putea influenţa puterea judecătorească.

Respectul pentru drepturile omului

Orice modificare a Dreptului trebuie să respecte drepturile fundamentale şi inalienabile ale omului, definite în Declaraţia pentru drepturi şi libertăţi fundamentale a Convenţiei europene a drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale. PNŢCD susţine completarea declaraţiei cu prevederi referitoare la protejarea mediului înconjurător şi respectarea individualităţii genetice a fiinţei umane. Este necesară, de asemenea, introducerea în Constituţia ţării a unui text actualizat pentru o nouă cartă a libertăţilor individuale, sociale şi civile ale românilor. Această cartă a drepturilor şi libertăţilor va trebui să apere cetăţenii de formele contemporane de despotism al Statului sau al eşaloanelor puterii de Stat. Totodată, Constituţia astfel modificată va urmări mărirea capacităţii cetăţeanului de a participa activ în cadrul procesului democratic.

3.2.4. Justiţia socială într-o societate liberă

Egalitatea şi justiţia socială

PNŢCD consideră că toţi cetăţenii, ca şi grupurile sociale, profesionale, culturale, etnice şi religioase trebuie să respecte principiul egalităţii în faţa legii, fără discriminare de sex, etnie, rasă, religie sau funcţie. Fiecare cetăţean trebuie să participe la distribuirea bogăţiei naţionale în funcţie de contribuţia pe care a adus-o la aceasta. O societate dreaptă va permite dezvoltarea liberă a fiecăruia pe baza meritelor, ca şi eliberarea sa, pe cât posibil, de incertitudinile viitorului, prin asigurarea unui salariu corecte pentru munca depusă şi un sistem de securitate socială eficient. Imposibilitatea atingerii justiţiei sociale duce la subminarea încrederii în democraţie. Justiţia socială este un principiu moral şi politic care asigură stabilitatea socială şi măreşte productivitatea. În schimb, egalizarea cetăţenilor la cel mai mic numitor comun duce – prin scăderea standardelor sociale – la injustiţie şi la subminarea democraţiei.

O societate liberă şi deschisă

PNŢCD militează pentru coeziune socială şi libertatea iniţiativei personale. Acestea sunt două principii complementare care stau la baza unei societăţi libere şi deschise. Competiţia liberă este utilă atâta vreme cât ajută societatea să progreseze. PNŢCD respinge însă competiţia care duce la nedreptate, tot aşa cum respinge şi anarhia.

Cerinţe egale pentru dezvoltarea libertăţii individuale

Libertatea individuală îşi pierde raţiunea de a fi atunci când nedreptatea socială privează cetăţenii de şanse egale de dezvoltare a iniţiativei şi activităţii individuale. Libertăţile individuale sunt subminate atât de acţiuni şi practici nedemocratice instituţionale, cât şi de condiţii de inegalitate între egali şi abandonarea socială a cetăţenilor mai slabi.

3.2.5. Restabilirea Statului de drept în România

Restabilirea ordinii constituţionale

Confiscarea revoluţiei din decembrie 1989 de către eşalonul doi al partidului comunist a negat practic românilor dreptul de a restabili bazele Statului pe un fundament sănătos, prin considerarea implicită a continuităţii republicii comuniste, ale cărei instituţii fuseseră însă ceremonios desfiinţate prin primul act instituţional, Comunicatul CFSN din 22 decembrie 1989, care nici nu pomeneşte Republica.

Aşa cum este definită de dreptul constituţional şi cum o consfinţeşte practica democraţiilor occidentale, Constituţia este un contract social între naţiune şi putere, prin care naţiunea îşi determină drepturile pe care şi le rezervă, precum şi prerogativele cu care mandatează limitativ puterea să le exercite în numele ei şi pentru ea, precum şi modalităţile de exercitare, anume separaţia puterilor în Stat. Din păcate, nimic din acestea nu a intrat într-o discuţie publică în decembrie 1989 şi – de aici – ilegitimitatea Statului şi neîncrederea în instituţiile sale politice, cei mai mulţi români percepand Statul ca fiind străin naţiunii.

Restabilirea Dreptului în România presupune recunoaşterea:

1. loviturii de Stat care a iniţiat şirul de ilegalităţi ale guvernului comunist impus de Uniunea Sovietică;

2. ilegitimităţii actului de abdicare a Regelui Mihai, act care nu a exprimat o voinţă liberă;

3. ilegitimităţii Republicii, proclamată prin fraudă, Marea Adunare Naţională neavând cvorumul necesar.

Consecvent principiilor sale, PNŢCD consideră că revenirea la legalitate şi constituţionalitate presupune recunoaşterea vechii Constituţii şi a monarhiei constituţionale ca formă de guvernământ, orice discuţie de natură constituţională neputând porni decât prin modalităţile prevăzute în Constituţia din 29 martie 1923, a cărei aplicare a fost doar abuziv suspendată până în prezent. Numai astfel cetăţeanul va putea fi eliberat şi apărat de Statul gigantic şi organizaţiile publice proliferante, care îi suprimă personalitatea şi potenţialul creativ.

Restabilirea proprietăţii private

PNŢCD consideră că proprietatea privată este atât motorul dezvoltării economice, cât şi garanţia contra abuzurilor de orice natură ale Statului. Garantarea reală a proprietăţii presupune aşezarea acesteia pe o bază morală. Din punctul de vedere al PNŢCD, restituirea integrală a proprietăţilor este obligatorie, după cum este obligatorie şi justa reparaţie pentru abuzurile din timpul regimului comunist. Restituirea integrală a proprietăţilor presupune atât restituirea integrală, pe vechiul amplasament, a proprietăţilor cetăţenilor, cât şi a proprietăţilor comunităţilor religioase şi a asociaţiilor cetăţeneşti sau ale minorităţilor naţionale. In privinţa restituirii proprietăţilor comunităţilor religioase, PNŢCD are în vedere atât restituirea terenurilor, cât şi a imobilelor şi a lăcaşelor de cult. PNŢCD consideră că bisericile trebuie să dispună de o bază materială solidă, pentru a putea să fie independente de puterea politică şi pentru a putea să îşi îndeplinească rolul social.

PNŢCD susţine formarea şi dezvoltarea proprietăţii fiecărui cetăţean, dar consideră că avuţia nu trebuie să devină un scop în sine şi să ducă la ignorarea celor care sunt în nevoie. Dimpotrivă, ea trebuie contribuie la dezvoltarea şi bunăstarea întregii comunităţi.

3.3. POLITICI ECONOMICE ŞI SOCIALE

3.3.1. Preambul

Dezvoltare economică şi calitatea vieţii

PNŢCD militează pentru o societate care să creeze condiţii pentru ca fiinţa umană să poată fi fericită. Fericirea omului depinde de calitatea vieţii şi de standardul de viaţă. Economia este legată inseparabil de dimensiunea socială şi de calitatea vieţii. Dezvoltarea economiei nu este un scop în sine, ea neavand sens atâta vreme cât nu duce la îmbunătăţirea calităţii vieţii tuturor românilor. Creşterea sustenabilă trebuie realizată prin armonizarea economiei cu ecologia şi prin încorporarea protecţiei mediului în deciziile economice. Cadrul dezvoltării economice îl reprezintă economia de piaţă socială şi ecologică, ale cărei tehnici şi mecanisme trebuie să funcţioneze fără obstrucţionări şi distorsionări introduse prin intervenţia politică sau prin manifestări monopoliste, care duc la lipsirea de drepturi specifice atât a angajaţilor, cât şi a consumatorilor. Reglarea economiei de piaţă nu trebuie şi nu poate să fie făcută decât în spiritul libertăţii, responsabilităţii şi solidarităţii.

Dezvoltare economică şi justiţie socială

PNŢCD se opune capitalismului sălbatic care produce nedreptate socială. PNŢCD se opune în egală măsură economiei controlate de Stat, care pe lângă nedreptate socială produce şi subdezvoltare şi regres. Ne opunem atât liberalismului dogmatic, cât şi socialismului.

PNŢCD consideră că iniţiativa privată şi creativitatea sunt forţele care creează dezvoltare economică. Progresul economic nu poate fi realizat fără libertate politică şi financiară. Dezvoltarea economică trebuie să meargă în paralel cu justiţia socială. Dezvoltarea economică care ia în considerare dimensiunea socială şi cea ecologică este o extensie a credinţei în fiinţa umană şi în libertatea ei.

PNŢCD recunoaşte rolul pieţei libere ca instrument de neînlocuit, cu funcţie de reglare în cadrul sistemului economic, dar consideră că piaţa liberă nu trebuie să devină un scop în sine, ea trebuind să fie subordonată scopurilor morale care asigură în mod adecvat cadrul sau de autonomie. Libertatea economică trebuie să fie înţeleasă ca element al libertăţii umane, deoarece omul poduce şi consumă pentru a-şi asigura viaţa.

Responsabilitate faţă de mediul înconjurător

PNŢCD crede cu tărie că libertatea fiinţei umane presupune responsabilitate faţă de Creaţie, ceea ce ne ghidează către protecţia mediului înconjurător, pentru protecţia naturii şi a semenilor noştri. Pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii trebuie recurs la politici care să încurajeze educarea cetăţenilor, în special a tineretului, în spiritul ataşamentului faţă de mediul înconjurător şi protecţiei naturii.

Bunăstarea societăţii

PNŢCD crede că avem nevoie de o nouă formă de bunăstare a societăţii, care să promoveze şanse egale de dezvoltare şi protecţie egală a celor care au nevoie de ea într-un anumit moment al vieţii, precum şi condiţii pentru asigurarea unei vieţi demne cetăţenilor în vârstă. O societate nu merită să existe dacă nu îndeplineşte aceste condiţii de bază.

Privatizare și reglementare spre binele societăţii

Statul trebuie să fie o instanţă de reglementare şi control al cadrului general şi al regulilor activităţii economice, iar nu un întreprinzător şi/sau proprietar al mijloacelor de producţie.PNŢCD crede că privatizarea sectoarelor economice este un mijloc de a mări eficienţa, spre beneficiul întregii societăţii. Privatizarea trebuie însă să aibă în vedere asigurarea unei competiţii libere, altfel nefiind justificată. Privatizarea trebuie însoţită de instituirea unei autentice pieţe libere în sectorul economic vizat. În acelaşi timp, PNŢCD urmăreşte crearea unor instituţii de reglementare şi control eficiente, ale căror decizii să poată fi impuse agenţilor economici, deoarece Statul trebuie să intervină ori de câte ori este necesar să fie restabilite regulile competiţiei libere sau să fie îndepărtate deficienţele pieţei. Această intervenţie are ca scop stabilirea de principii directoare, care să genereze ajustările cantitative şi calitative necesare.

Statul trebuie să îşi stabilească activităţile necesare în vederea creării unui cadru economic simplu şi stabil: încurajarea activităţii economice şi productive a individului, dezvoltarea infrastructurii şi a capitalului social, intervenţia în scopul rezolvării conflictelor sociale şi economice, intervenţia pentru rezolvarea echitabilă a inegalităţilor în materie de redistribuţie a veniturilor şi completarea iniţiativei private numai acolo unde este cazul.

PNŢCD respinge categoric Statul care domină economia şi societatea. PNŢCD umăreşte stabilirea unui Stat în slujba cetăţenilor săi. PNŢCD consideră că administraţia publică trebuie să fie restrânsă şi eficientă. O administraţie mai bună înseamnă o administraţie mai mică, în cadrul unui Stat mai restrâns ca implicare în economie şi societate, dar eficient şi cu autoritate fermă şi acceptată în domeniile în care acţionează. Statul trebuie să fie caracterizat de integritate, justiţie şi descentralizare, să evite cheltuielile nejustificate şi deficitul. Administraţia publică trebuie umanizată, nu depersonalizată. Administraţia impersonală nu garantează reducerea corupţiei. Administraţia va trebui să implementeze eficient sisteme de management al calităţii, în scopul orientării clare către nevoile cetăţeanului. Societatea trebuie să fie în alertă permanentă faţă de abuzul de putere economică, fie ea publică sau privată, precum şi faţă orice utilizare a Statului ca mijloc de coerciţie sau nedreptate. Justiţia socială şi solidaritatea sunt elemente esenţiale ale unei economii sociale de piaţă. PNŢCD crede cu tărie în forţa creatoare a capitalului privat, însă respinge categoric capitalul privat care domină puterea politică şi alunecă în oligarhie.

3.4. Relaţii internaţionale

Pentru PNŢCD o misiune importantă a naţiunii moderne este să contribuie cu toate mijloacele care îi stau la îndemână la cooperarea internaţională. PNŢCD crede într-o Europă Unită în care naţiunile trăiesc împreună în pace. PNŢCD consideră că integrarea României în zona euro, prin politici care să sincronizeze economia românească cu cea europeană, este un obiectiv urgent, mai ales în contextul actualei crize financiare şi economice mondiale.

3.4.1. Principii

Respectarea dreptului internaţional

PNŢCD condamnă utilizarea forţei, acţiunile arbitrare şi orice tip de amestec în afacerile interne ale altor state. PNŢCD susţine participarea României în cadrul organizaţiilor internaţionale al căror rol este consolidarea păcii şi a stabilităţii şi consideră că aceste organizaţii trebuie să aibă mijloace adecvate pentru impunerea eficientă a dreptului internaţional. PNŢCD crede că într-o lume tot mai interdependentă dezvoltarea cooperării internaţionale şi a entităţilor supranaţionale este o necesitate, atâta vreme cât aceste procese au loc pe baza respectului mutual ca precondiţie pentru progresul naţiunilor şi prosperitatea cetăţenilor.

Libertatea, condiţie pentru pacea mondială

PNŢCD crede că toţi oamenii doresc pacea. Libertatea – personală, naţională şi politică – este o condiţie fundamentală pentru consolidarea păcii. Oamenii nu pot influenţa acţiunea politică şi nu îşi pot exprima dorinţele decât într-o lume cu adevărat liberă.

3.4.2. România în cadrul Uniunii Europene

Încă din 1990 PNŢCD a urmărit integrarea euroatlantică a României, considerând-o soluţia pentru instaurarea şi stabilizarea unei democraţii autentice, de tip occidental. PNŢCD consideră că locul României este între naţiunile membre ale Europei Unite, de care a fost multă vreme legată politic, economic şi cultural, înainte de a fi separată brutal prin instaurarea regimului comunist. Integrarea europeană şi euroatlantică a României este rezultatul acţiunilor consecvente ale PNŢCD din timpul guvernării 1996-2000.

Prin aderarea la Uniunea Europeană, România a intrat în clubul select al democraţiilor parlamentare de tip occidental bazate pe Statul de drept. Integrarea este însă, inerent, în întârziere faţă de momentul efectiv al aderării, iar recunoaşterea îndeplinirii criteriilor minimale nu înseamnă decât acceptarea unei oportunităţi politice şi strategice. PNŢCD consideră că România trebuie să devină în cele din urmă un adevărat Stat de drept, bazat pe domnia legii juste. Angajamentul european şi atlantist al ţării noastre este un punct nodal al dezvoltării României. Aderarea la UE nu este suficientă pentru îndeplinirea tuturor condiţiilor, iar calitatea de membru al Uniunii presupune o adaptare continuă la noile evoluţii. Orizontul acţiunii noastre politice este o Românie care să ocupe cel puţin locul al şaptelea ca importanţă între statele membre ale UE. Ne dorim o Românie puternică într-o Europă puternică.

România are idealuri europene autentice pe care le împărtăşeşte cu celelalte state membre. Prioritatea PNŢCD este întărirea instituţiilor europene pentru realizarea unei Uniuni politice în adevăratul sens al cuvântului, capabilă de acţiune internaţională comună şi eficientă. O astfel de Uniune va trebui să respecte identităţile naţionale şi culturale ale statelor membre, conform cu principiul subsidiarităţii şi al unităţii în diversitate. Totodată, Uniunea va trebui să promoveze dezvoltarea economică şi convergenţa economiilor statelor membre. Credem într-o Europă care respectă diferenţele şi diversitatea popoarelor sale, printr-o sinteză creativă.

PNŢCD este adeptul instituirii unei Constituţii Europene inspirate de principiile subsidiarităţii şi democraţiei. Subsidiaritatea aplicată în cadrul UE presupune ca deciziile să fie luate cât mai aproape de cetăţeni. Deciziile în care suntem mai puternici împreună trebuie luate la nivel european, iar cele care pot fi luate cel mai bine la bază trebuie adoptate la nivelul cel mai apropiat de cetăţean. PNŢCD refuză o Uniune birocratică şi tehnocratică. Birocratizarea fără control democratic nu poate duce decât la punerea în pericol a identităţii culturale a statelor membre şi la uniformizare.

PNŢCD crede cu tărie într-o Europă a valorilor şi refuză o Uniune redusă la dimensiunea cooperării economice. Europa Unită a apărut ca urmare a idealurilor de pace şi stabilitate într-un continent sfâşiat de al doilea război mondial şi a folosit cooperarea economică ca mijloc de împiedicare a războiului şi de apropiere între popoare, iar nu ca scop în sine. Naţiunile europene nu pot fi loiale unei Europe doar economice, ci unei Europe care să le reprezinte şi să le ajute să îşi îndeplinească dezideratele

Posted 10/08/2013 by Cris A.

One response to “PROGRAMUL POLITIC AL PNȚCD

Subscribe to comments with RSS.

  1. Pingback: Programul PNȚCD: Restaurația monarhiei | Ţărănista

Lasă un mesaj

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Dreptul la gândire, blog by Victor Potra

Fără idoli! Oricât ar fi de frumoşi...

Filozoful anarhist din colțul străzii.

De ce să lași lucrurile simple cînd pot fi complicate?

valeriu dg barbu

© valeriu barbu

SAMEWHITEBLUE

Ne-a mai rămas să schimbăm într-o zi o vorbă cu Pământ...

Ligia Rizea

gânduri, poezie, fotografii,patrimoniu cultural

Blogul lui Laivindur

Filme româneşti, melodii româneşti, istorie românească

Istoria Banatului

Blogul lui Mircea Rusnac

Insula Indoielii

Un loc pentru raţiune, argumente şi dovezi.

Tipărituri vechi

românești sau despre români

Alex Imreh

Virtual Identity

tudorvisanmiu

”Primeşte deci darul meu, care ţi-a fost adus, fiindcă Dumnezeu m-a umplut de bunătăţi şi am de toate” (Geneza, 33:11)

No Justice

Fiat justitia, ruat caelum!

Programul National DMS

managementul documentelor, arhivare electronica, solutii IT de business.

CRONICA [R]

If you're walking through hell, keep walking.

D&D: "Enjoy the silence!"

D&D: "Să trăim cât suntem în viaţă!”

ALIANTA DREPTEI

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

Tița Blog

Blog cu braşoave de Cluj

Despre demnitate

Povestea unor oameni (aproape) necunoscuți

Coffeebooksong Studios(TM)

Inspiring ideas to create amazing things

Aurica A. Badea

Aventuri prin România cancerului și a demenței

Cutia cu vechituri a lu' Potra

Istorie, imagini vechi, povești despre timpuri trecute, oameni care au fost.

DementiAwareness

A medical journalist/daughter writes about Frontotemporal Dementia, Alzheimer's and other memory diseases

Living With Dementia

reflections and prayers about how dementia affects my life and relationships

http://madalinagramatoma.blogspot.com

CARTEA CU POZE ȘI POVEȘTI

Radu

http://www.raduc.eu/

sick*tired

give me a beer, a laptop and a nice chick and you can keep the beer and the laptop

Izbucniri

“Cu câte iluzii trebuie să mă fi născut ca să pot pierde câte una în fiecare zi!…” – Emil Cioran

The WordPress.com Blog

The latest news on WordPress.com and the WordPress community.

%d blogeri au apreciat asta: