18 decembrie 2018: 100 de ani de la înfiinţarea Partidului Ţărănesc

Ion Mihalache: 1882-1963 (foto: istorieuzelevi.blogspot.com)

În urmă cu 100 de ani, pe 18 decembrie 1918, la Bucureşti, peste 160 de delegaţi – învăţători, preoţi şi săteni din 8 judeţe ale ţării – reuniţi într-o consfătuire de Ion Mihalache, au decis înfiinţarea Partidului Ţărănesc (care ulterior avea să fuzioneze cu Partidul Naţional Român al lui Iuliu Maniu, formând Partidul Naţional-Ţărănesc, la 10 octombrie 1926).

Noul partid răspundea unei necesităţi  ce se manifesta din ce în ce mai acut, de pe la sfârşitul secolului XIX, fiind rezultatul unei munci asidue a intelectualităţii rurale (preoţi şi învăţători, între care se distingea de departe figura lui Mihalache); o muncă civică, de sprijin şi educare a truditorilor pământului, pe toate planurile: financiar, civic, igieno-sanitar, economic, cultural, politic.

Expoziţia itinerantă Ion Mihalache la Focşani, din 17 iunie

Casa lui Mihalache – vândută discret, casa lui Maniu se dărâmă încet…

De veţi întreba un elev de liceu dacă a auzit de Iuliu Maniu, Ion Mihalache sau Corneliu Coposu, probabilitatea cea mai mare este să răspundă: „Da, e un bulevard!”. Vorbesc dintr-o tristă experienţă şi sunt sigură că un sondaj pe stradă, pe această temă, ar vorbi şi mai crunt despre acest adevăr: copiii noştri sunt în mod sistematic îndepărtaţi de valorile neamului lor, de personalităţile ce au făcut Istoria Ţării.

Mă tot întreb de ceva vreme dacă e vorba de neglijenţă, prostie, rea-voinţă, dezinteres sau manipulare voită, întru îndobitocirea acestei generaţii, întru spolierea ei de o identitate cu adevărat demnă de o istorie mare. Ca de obicei, răspunsul este: „câte puţin din fiecare” – dar înclin să cred că manipularea este, totuşi, prevalentă.

O înţelegere tacită – sau, poate, dictată de undeva, de „cineva” – în presa mainstream şi printre politicienii români, face ca uitarea să se aştearnă, încet-încet, peste numele acestor făuritori de istorie. Nu vă faceţi iluzii: aceste nume nu sunt cunoscute şi celebrate decât printre urmaşii lor direcţi, printre cei – din ce în ce mai puţini – care s-au implicat mai mult sau mai puţin activ în politica acestor Oameni, printre (destul de puţini) istorici sau oameni simpli pasionaţi de istorie. Iar din când în când – nu prea des, ca să nu bată la ochi – mai aflăm de la TV despre vreo comemorare, în ştiri scurte sau pe burtieră. Ştiri în care nu vor încăpea niciodată adevărul despre aceşti Oameni şi întreaga lor contribuţie la istoria ţării. De manuale nu mai zic. Cei care aveţi copii ştiţi despre ce vorbesc.

Ei bine, în aceste condiţii nu este nicidecum de mirare că nişte Neica Nimeni de prin ministere sau alte instituţii ale statului habar nu au de importanţa primordială, crucială a unor personalităţi precum Iuliu Maniu sau Ion Mihalache în istoria noastră şi ezită (evită?) să aloce fonduri unor proiecte menite să ţină în viaţă memoria lor. Aşa că, pe alocuri, români simpli, dar patrioţi, s-au apucat să pună mână de la mână pentru a salva ce se mai poate salva din patrimoniul naţional legat de numele acestor oameni, de viaţa şi activitatea lor întreţesută în istoria României.

Spiru Haret despre Partidul Ţărănesc sau cum, când şi de ce să faci un partid politic?

NOTĂ: Orice asemănare cu situaţii actuale nu este deloc întâmplătoare

La sfârşitul secolului al XIX-lea, prin eforturile intelectualilor de la sate, ţărănimea română începea să se emancipeze politic. Începea să prindă contur ideea înfiinţării unui partid care să reprezinte această clasă ce reprezenta circa 80% din populaţia României.

În 1918 avea să prindă viaţă Partidul Ţărănesc al lui Ion Mihalache, care a constituit încununarea acestor eforturi, întinse pe ani de zile; înfiinţarea PŢ nu a fost rodul unor revelaţii de peste noapte, nici al unor negocieri pe genunchi, în scopuri politicianiste, ci s-a petrecut firesc, după ani de zile de pregătire şi de militantism – în special din partea învăţătorilor şi preoţilor din mediul rural.

Procesul Verbal de constituire a Partidului Ţărănesc

Ion Mihalache: 1882-1963 (foto: istorieuzelevi.blogspot.com)

La 5/18 decembrie 1918 Ion Mihalache convoacă la Bucureşti o consfătuire ce hotărăşte înfiinţarea Partidului Ţărănesc. Au participat la această întrunire peste 160 de delegaţi – învăţători, preoţi şi săteni din 8 judeţe ale ţării. La sfârşitul manifestării se încheie Procesul Verbal de constituire a Partidului Ţărănesc (ce va fi publicat în anul următor, în 4/17 august, în Ţara nouă, anul I, nr. 9), pe care vi-l prezint mai jos:

1. Declarăm că faţă de începuturile făcute în unele judeţe din ţară ne constituim în partid ţărănesc.

Înţelegem prin partid ţărănesc un partid nou cu structură socială ţărănească, ţărănimea organizată politiceşte.

Cu program care să fie expresia nevoilor ei văzute în lumina timpului şi potrivit cerinţelor neamului românesc unit. Partid nou, cu moravuri noi politice, care nu exclude, ci, din contră, solicită colaborarea cu muncitorimea oraşelor şi cheamă la conducere pe intelectualii neînregimentaţi în vechile partide oligarhice.

Numele definitiv al partidului se va da la congresul alcătuit din toate aceste elemente.

Despre actualitatea şi actualizarea programului naţional-ţărănesc de guvernare de la 1928

#Țărănista

PREAMBUL

La 11 noiembrie 1928 Partidul Naţional Ţărănesc venea pentru prima dată la cârma ţării, după doi ani de la înfiinţarea sa, prin fuziunea Partidului Naţional Român al lui Iuliu Maniu cu Partidul Ţărănesc al lui Mihalache. Primul guvern PNŢ avea să dureze mai puţin de un an, însă în acest răstimp a reuşit să îndeplinească câteva puncte din programul său de guvernare, bazat pe programul politic al partidului de la 1926: desfiinţarea cenzurii, intervenţii pentru ameliorarea efectelor crizei economice, măsuri pentru reforma agrară, refacerea administraţiei, reorganizarea serviciilor centrale şi a Capitalei.

Răsfoind Testamentul moral-politic al lui Maniu, am găsit cuvântarea acestuia la inaugurarea primei guvernări PNŢ, în care prezintă programul partidului pentru Ţară.

Este, cumva, surprinzător (deşi nu întru totul, având în vedere inerţia generală a politicii româneşti dintotdeauna) să regăsim în acest program o serie de puncte (de fapt, majoritatea) care, în esenţă, sunt valabile, actuale şi necesare în România secolului XXI. Dacă s-ar urmări şi aplica măsurile preconizate de PNŢ în 1928 la România zilelor noastre, fără îndoială că viaţa noastră, a tuturor, s-ar schimba în bine…

Multe dintre punctele acestui program sunt încă de actualitate ca atare, altele, fireşte, ar trebui actualizate, conform noilor împrejurări şi realităţi sociale şi instituţionale. Dar în esenţă acest program de guvernare este extrem de actual şi necesar României.

Am să încerc, în rândurile următoare, o analiză a programului PNŢ de la 1928, confruntând realităţile de atunci cu cele de azi. Veţi fi uimiţi (sau poate nu?), dragi cititori, să constataţi acuta actualitate a obiectivelor ţărăniste interbelice…

1. Desfiinţarea cenzurii. 2. Alegeri legale, libere, cinstite. 3. Neatârnarea faţă de puterea politică a instituţiilor fundamentale ale statului: administraţia, armata, justiţia. 4. Emanciparea morală şi intelectuală a naţiunii, regenerarea ei morală şi culturală. 5. Grijă specială a guvernului pentru invalizii, văduvele şi orfanii de război.  6. Dezvoltarea clasei micilor meseriaşi pentru realizarea echilibrului social şi dezvoltarea economică. 7. Desăvârşirea reformei agrare. 8. Raţionala exploatare a pădurilor. 9. Refacerea şi reorganizarea CFR, a Poştei, Telegrafului şi serviciilor telefonice. 10. Introducerea controlului preventiv al cheltuielilor publice şi reforma contabilităţii publice. 11. Asigurarea şi impunerea legalităţii, în vederea consolidării materiale şi morale a statului. 12. Toleranţă faţă de minorităţi. 13. Politica externă aparţine nu partidelor, ci ţării. CONCLUZII

Câmpulung Muscel: Expoziția itineranta – “Ion Mihalache –Personalitatea, Omul politic, Martirul pentru neam”

În cadrul comemorarii, in Orasul CAMPULUNG MUSCEL, a marelui om politic Ion Mihalache (n. 3 martie 1882, Topoloveni—d. 5 februarie 1963, Râmnicu Sărat, în închisoarea cu regim de exterminare fizică a deținuților politici), va fi prezentată expozitia itinerantă„Ion Mihalache – Personalitatea, Omul politic, Martirul pentru neam” în perioada 18-22 aprilie 2016, în cadrul programului „Școala altfel. Să știi mai multe, să fii mai bun”.

         Expoziția itineranta – “Ion Mihalache –Personalitatea, Omul politic, Martirul pentru neam”, expoziție modulară , realizată de catre Asociația Creștin Democrată România de Mâine  va fi expusă în spatiul pus la dispozitie de catre Colegiul National „Dinicu Golescu”din Câmpulung Muscel, Jud Argeș, condus de catre de Domnul Director prof. dr. Petre Parghel.

Expoziţia itinerantă dedicată lui Ion Mihalache ajunge la Satu Mare

COMUNICAT

Ion Mihalache

În cadrul comemorarii marelui om politic Ion Mihalache (n. 3 martie 1882, Topoloveni — d. 5 februarie 1963, Râmnicu Sărat, în închisoarea cu regim de exterminare fizică a deținuților politici)  va fi  organizat in Municipiul Satu Mare  un eveniment care sa aduca in atentia opiniei publice personalitatea marelui om politic Ion Mihalache .

În acest context in parteneriat cu Organizatia PNTCD Satu Mare și Muzeul Judetean Satu Mare va fi  expusa in Municipiul Satu Mare  expozitia realizată de catre Asociația Creștin Democrată România de Mâine  –Expoziție itineranta – “Ion Mihalache –Personalitatea, Omul politic, Martirul pentru neam”, expozitie modulară, formată din roll-upuri, ceea ce permite aranjarea ei in funcție de spațiul de expunere.

Expoziţie itinerantă: Ion Mihalache – Personalitatea, Omul politic, Martirul pentru neam

Vă prezint mai jos Comunicatul Asociaţiei Creştin Democrate România de Mâine, care organizează în luna martie a.c. o expoziţie itinerantă dedicată lui Ion Mihalache, de la a cărui naştere aniversăm pe 3 martie 134 de ani. În legătură cu decesul martirului ţărănist, însă, ţin să precizez că regimul comunist a propagat informaţii false despre data la care Mihalache a decedat, pentru a nu alimenta „legendele ţărăniste”. Ion Mihalache a murit exact în aceeaşi zi ca şi Iuliu Maniu, la 5 februarie, la 10 ani distanţă în timp (1963). (Detalii aici: Ion Mihalache: amănunte uitate).

Vă reamintesc cu această ocazie că Asociaţia România de Mâine a organizat, cu ocazia Centenarului Coposu, o expoziţie itinerantă asemănătoare, dedicată Seniorului, care a fost prezentată publicului românesc din mai multe oraşe (Amănunte aici: Centenar Coposu – Expoziţie itinerantă)

Ilie Lazăr – un erou

Ilie Lazăr (12 dec. 1895-6 nov.1976) Foto: Ion-Andrei Gherasim

La 6 noiembrie 1976 se stingea din viaţă Ilie Lazăr, martir anticomunist, fost deţinut – vreme de 17 ani – în puşcăriile comuniste de exterminare de la Sighet, Râmnicu Sărat, Galaţi, Periprava.

Membru al Delegaţiei Permanente a PNŢ, Ilie Lazăr a suferit prigoana regimului comunist, laolaltă cu toţi membrii partidului – ce s-au situat întotdeauna pe poziţii antitotalitare, deci periculoase pentru nou-instauratul regim.