Archive for the ‘istoria PNTCD’ Tag

10 octombrie 2015: 89 de ani de la înfiinţarea PNŢ. Istoria partidului de la începuturi până în vara lui 2015   Leave a comment


Calendar-istoric-PNTCD-2015-p42

Calendar istoric PNŢCD 2015: Săptămâna 5 -11 octombrie

Pe 10 octombrie 1926, congresele paralele ale Partidului Naţional şi Partidului Ţărănesc decid fuziunea într-un nou partid: Partidul Naţional Ţărănesc (PNŢ).

PNŢ – în prezent Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat – a cunoscut o istorie învolburată, marcată de scindări, trădări, căderi şi ridicări. Dar a reuşit să supravieţuiască, chiar dacă azi de abia mai respiră, sufocat fiind de excrescenţele oportuniste care îl parazitează.

Am adunat pe acest blog o serie de materiale legate de istoria PNŢCD, pe care vă invit să le parcurgeţi cu această ocazie. Printre acestea se numără:

Citește restul acestei intrări »

Gărzile Iuliu Maniu – o istorie   5 comments


În contextul românesc interbelic, marcat de ascensiunea mişcărilor extremiste –  unele dintre ele paramilitare – care agitau „la drumul mare problema naţională cu pistolul şi ciomagul”  (Cicerone Ioniţoiu), într-o perioadă în care asasinatul se prefigura ca metodă de luptă „politică” (prim-ministrul I.G. Duca fusese asasinat în 1933 de Nicadorii legionari), apar informaţii din „surse de încredere” ale apropiaţilor lui Iuliu Maniu, conform cărora liderul ţărănist avea să fie, la rândul său, ţinta unui asasinat. Confirmarea zvonurilor avea să vină ulterior printr-o ştire de la Radio Budapesta, citat de ziarul România Nouă, la 23 iunie 1934.

În aceste condiţii, fruntaşul naţional-ţărănist Cornel Bianu convoacă tineretul partidului la o consfătuire, cu privire la „unele intențiuni infame ale unor anumite cercuri și cari privesc persoana dlui Iuliu Maniu„. Astfel începe istoria Gărzilor lui Iuliu Maniu, de la a căror înfiinţare se împlinesc anul acesta 80 de ani:

Citește restul acestei intrări »

PNŢCD – o cronologie post-decembristă   4 comments


 sigla pntcd ochi albastru fond galben

1990

8 ianuarie 1990 – înscrierea PNŢCD în registrul partidelor politice. Preşedinte provizoriu: Corneliu Coposu.

20 mai 1990 – alegeri generale: PNŢCD obţine 2,50% din total voturi pentru Senat (= 1 senator), 2,56% în Camera Deputaţilor (=12 de deputaţi).

15 decembrie 1990 – PNŢCD constituie Convenţia Naţională pentru Instaurarea Democraţiei (CNID), alcătuită din PNŢ-CD, PNL, PSDR, PER, Partidul Alianţei Civice şi UDMR)

1991

26 noiembrie 1991– constituirea CDR (= CNID + Forumul Democratic Antitotalitar, alcătuit din Partidul Unităţii Democratice, Uniunea Democrat-Creştină, Alianţa Civică, Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România, Solidaritatea Universală, Asociaţia ’21 Decembrie’, Mişcarea România Viitoare, Sindicatul Politic ‘Fraternitatea’, Uniunea Mondială a Românilor Liberi)

27-29 septembrie 1991 – primul congres PNŢCD post-decembrist. Preşedinte ales: Corneliu Coposu, prim-vicepreşedinte  Ion Diaconescu; Valentin Gabrielescu, Ion Raţiu, Gabriel Ţepelea, Cicerone Ioaniţiu, Ioan Bărbuş, Ilie Păunescu, Şerban Ghica – vicepreşedinţi.

1996-1999

19-21 ianuarie 1996 – Congres PNŢCD. Preşedinte ales: Ion Diaconescu. În componenţa BNC se mai regăsesc: Gabriel Ţepelea – prim-vicepreşedinte, Radu Vasile – secretar general, Nicolae Ionescu-Galbeni, Ion Raţiu, Mircea Ciumara, Vasile Lupu, Ulm Spineanu, Remus Opriş, Mircea Popa Zlata şi Sorin Lepşa – vicepreşedinţi.

3 noiembrie 1996 – alegeri generale câştigate de CDR (PNŢ-CD, PNL, PNL-CD, PER, PAR, FER) obţine 30,17% la Camera Deputaţilor (83 deputaţi PNŢCD), 30,70% la Senat (27 senatori PNŢCD)

17 noiembrie 1996 – alegeri prezidenţiale. Emil Constantinescu (CDR) câştigă în turul 2 cu 54,41%.

12 decembrie 1996-30 martie 1998: prim-ministru Victor Ciorbea

17 aprilie 1998-13 decembrie 1999: prim-ministru Radu Vasile

1999:

17 aprilie 1999: V. Ciorbea părăseşte PNŢCD şi înfiinţează Asociaţia Naţională Creştin Democrată (ANCD)

14 decembrie 1999: după revocarea din funcţie de către E. Constantinescu, Radu Vasile înfiinţează Grupul Popular de Reflecţie, în cadrul PNŢCD

21 decembrie 1999: PNŢCD renunţă la portofoliul de prim-ministru în favoarea independentului Mugur Isărescu

27 decembrie 1999: BCCC al PNŢCD decide excluderea lui Radu Vasile din partid.
Citește restul acestei intrări »

La Mulţi Ani, România!   3 comments


La Mulţi Ani, România! Nu îi uita în aceste clipe pe artizanii Marii Uniri!

Romania mare stema regala

  • În decembrie 1917, Comitetul Executiv al PNR a hotărât să-şi reia activitatea şi a stabilit Aradul, ca centru de decizie, şi „Drapelul” din Lugoj, ca organ de presă.
    În ianuarie 1918, acelaşi Comitet, întrunit la Budapesta, a decis să se pronunţe în Parlamentul maghiar pentru autodeterminare, pe baza celor 14 puncte enunţate de preşedintele SUA, Thomas Woodrow Wilson, la 18 ianuarie 1918.În februarie 1918 urmează un val de represiune, cu arestări şi condamnări în faţa curţilor marţiale de la Viena şi Szegedin.

    La 24 septembrie 1918, Comitetul Executiv al PNR a hotărât reluarea activităţii politice militante.

    Un episod istoric semnificativ pentru acţiunea românilor transilvăneni, şi în special a lui Iuliu Maniu, s-a petrecut către sfârşitul primului război mondial, când armata austro-ungară intrase în descompunere. În întregul imperiu, naţiunile subjugate îşi cereau dreptul la o existenţă liberă şi civilizată. Ofiţerul (de rezervă) de artilerie Iuliu Maniu s-a hotărât să întreprindă un act temerar pentru a marca un pas spre independenţa românilor din Transilvania. S-a prezentat la Ministerul Armatei din Viena, cerând să fie primit de ministrul de război, generalul Steiner. Iuliu Maniu a solicitat să i se pună la dispoziţie un sediu în minister, oferind trupele române pentru asigurarea ordinii în Viena căzută pradă anarhiei. În urma unor consultări, generalul Steiner s-a văzut nevoit să satisfacă cererea lui Maniu care, cu ajutorul generalilor Boeriu şi Moga, a organizat o armată a românilor din Transilvania din efectivele aflate la Viena şi a restabilit ordinea în oraş.
    În Transilvania, la şedinţa din 12 octombrie 1918 a Comitetului Executiv al PNR, ţinută în casa lui Aurel Lazăr din Oradea, cu participarea lui Gheorghe Pop de Băseşti, Vasile Goldiş, Ştefan Cicio Pop şi Ioan Suciu, s-a decis exprimarea publică a hotărârii din ianuarie 1918. Ca urmare, Alexandru Vaida-Voievod a rostit, la 18 octombrie 1918, în Parlamentul de la Budapesta, „Declaraţia de autodeterminare a românilor din Imperiul habsburgic”, în conformitate cu principiul autodeterminării şi cu cel al egalităţii în drepturi pentru toate naţiunile.

Citește restul acestei intrări »

”Afacerea Tămădău” – o cruntă rană a istoriei noastre   5 comments


Motto: „Nu trebuie uitat scopul: compromiterea şi distrugerea partidelor istorice” (Vasile Luca, 26 iulie 1946, în Biroul Politic al CC al PCR)

  • 14 iulie 1947Siguranța Statului îi arestează pe aeroportul de la Tămădău pe liderii Partidului Național Țărănesc: Ion Mihalache (vicepreşedinte), Nicolae Penescu (secretar general), Ilie Lazăr (membru în Delegaţia permanentă), N. Carandino (dir.Dreptatea), dimpreună cu însoțitorii lor: Lilly Carandino, Elena Penescu, medic C. Gafencu, ing. Gh. Popescu, aviatorii Romulus Lustig şi Gh.Preda, şoferii Aurel Popa şi Petre Rusu. Acuzația: complot și tentativă de părăsire a țării. Lor li se adaugă: Fulvia Penescu, casnică; Dumitru Borcea, comerciant; Eugen Borcea, funcţionar; Gheorghe Popescu, subinginer. Ulterior au mai fost arestați pentru favorizare și legături cu grupul de la Tămădău: Ion Negrescu, comandor; Vlad Haţieganu, doctor; Romulus R. Boilă, inginer; Teodor Mândruţ, inginer; Gheorghe Busuioceanu, doctor; Lucia Popescu-Mehedinţi; Marin Zaharia, căpitan (rez); Nicolae Rusu, şofer; Măria Avramescu, doctor; Aurel Avramescu, inginer, conferenţiar la Politehnică; Lucia Scridon, casnică.

Printr-un efect de domino, acestora li se vor adăuga – într-o primă etapă –  sute de persoane ce vor fi aruncate în pușcăriile de la Aiud, Piteşti, Craiova, Văcăreşti. Ulterior, epurarea a continuat, extinzându-se la mii și mii de țărăniști și luptători anticomuniști, elite ale politicii și intelectualității românești, precum și asupra oricăror altor opozanți ai regimului comunist.

La 14 iulie, Iuliu Maniu se afla în domiciliu forțat, la sanatoriul doctorului Jovin. Câteva zile mai târziu, Maniu consemnează într-o notiță personală: „Sunt grav suferind. Din această cauză am intrat în sanatoriu, unde mi s-a făcut domiciliu forţat. Fără nici o motivare şi fără vreo formă legală. Am protestat în scris. Acum sunt ridicat de aici fără nici o formă de drept cu forţa. Nu ştiu unde sunt dus. Cedez forţei„. *

  • 15 iulie 1947Ridicarea imunităţii parlamentare pentru 6 deputați PNȚ: Iuliu Maniu, Gr.Niculescu-Buzeşti, Ilie Lazăr, Aurel Leucuţia, Vasile Serdici, Emil Ghilezan. Moțiunea, depusă de 33 de deputați, este aprobată de Comisia Legislativă, în al cărei raport se precizează: „Este o mare cinste pentru Parlamentul nostru că are posibilitatea să înlăture din rândurile sale pe cei care întrebuinţează calitatea lor de deputaţi pentru a complota împotriva intereselor ţării„.
  • 17 iulie 1947 – Gheorghiu-Dej: „…nu este suficientă arestarea lui Maniu. Noi trebuie să lovim fără cruţare în tot ce s-a strâns în jurul steagului lui Maniu… P.N.Ţ. trebuie dizolvat şi această obligaţie corespunde Tratatului de Pace„.
  • 18 iulie 1947, Silviu Brucan afirmă într-un articol din „Scânteia” că ţărăniştii „…nu au şi n-au avut nimic comun cu poporul român…
  • 24 iulie 1947 – Prin adresa 17.053/24 iulie 1947, Siguranța Statului cere Parchetului Militar emiterea de mandate (antedatate la 20 iulie) pentru Fulga Victor, Pop Gheorghe, Zaharia Marin, Cioroiu Măria, Avramescu Aurel, Avramescu Măria, Mihalache Niculina, cercetați și învinuiți pentru agitație contra siguranţei Statului. Tot prin această adresă se face cerere de reținere pentru cercetări a lui Iuliu Maniu, în urma căreia acesta este ridicat și trimis la închisoarea Malmaison.
  • 29 iulie 1947- Dizolvarea PNŢ. Hotărârea dizolvării PNȚ apare în Jurnalul Guvernului:

Consiliul de Miniştri, în şedinţa sa de la 29 iulie 1947,
Luând în deliberare referatul d-lui ministru al Afacerilor Interne [Teohari Georgescu ] nr. 22.694 din 29 iulie 1947
Pentru respectarea ordinei publice şi a siguranţei Statului;
În virtutea art. 107, aliniatul ultim din Constituţie,
Decide :
<Art. I. Partidul Naţional Ţărănesc, sub preşedinţia d-lui Iuliu Maniu, este şi rămâne dizolvat, pe data publicării în „Monitorul Oficial ” a prezentului jurnal.

Dezbaterea în Parlament a avut loc sub conducerea lui Mihail Sadoveanu, președintele Adunării Deputaților.

Spicuiri din luările de cuvânt**:

Leonte Sălăjan (PCR) :

Felicităm guvernul român pentru măsura dreaptă de dizolvare a Partidului Naţional-Ţărănesc – Iuliu Maniu. De asemenea, pe dl ministru al Afacerilor Interne, Teohari Georgscu, care a ştiut să dejoace planurile de fugă al maniştilor. Dizolvarea PNŢ şi pedepsirea celor vinovaţi, în frunte cu Maniu şi Mihalache, dă noi forţe de luptă clasei muncitoare şi tuturor forţelor democratice, în folosul celor ce muncesc”.

Alexandru Mâţă (PNŢ-Anton Alexandrescu):

Deschizând discuţia la Mesaj, acum mai puţin de un an, şi vorbind despre PNŢ de sub preşedinţia lui Iuliu Maniu, eu mi-am exprimat, încă de atunci, părerea personală şi părerea partidului din care fac parte, arătând necesitatea desfiinţării PNŢ de sub preşedinţia lui Iuliu Maniu.”

Achile Şaraga (PŢD – dr.Lupu):
Partidul Ţărănesc Democrat împărtăşeşte măsura luată de guvern pentru dizolvarea PNŢ, partid devenit reacţionar şi fascist. […]
După 23 august, ilustrul nostru fost preşedinte dr. N. Lupu, clar vizionar, a cerut d-lui Maniu să plece la Moscova şi să ia contact cu genialul Mareşal Stalin, salvatorul României; dl Maniu a refuzat, fiindcă nu a fost nici o dată alături de Uniunea Sovietică, şi a trimis pe dl Ghiţă Pop, cel mai neînsemnat membru al partidului, pentru a salva aparenţele, cu instrucţiuni negative. […] În încheiere, PŢD este alături de Guvern, pentru a lucra la curăţirea elementelor reacţionare şi fasciste, care încă mai sunt în ţară, şi felicită, cu toată căldura, pe dl ministru Teohari Geogescu, pentru activitatea lui de a stârpi în Ţara Românească ultimele rămăşiţe ale reacţionarilor şi fasciştilor„.

  • 11 septembrie 1947 – începe anchetarea „lotului Tămădău
  • 21 septembrie 1947 – Vasile Luca preciza că printre obiectivele imediate ale PCR şi ale organului său de presă era „judecarea şi condamnarea cât mai repede a conspiratorilor şi spionilor manişti„.
  • 22 octombrie 1947 – ziariştii de la „Dreptatea” şi „Liberalul” sunt excluși din sindicatul ziariștilor și ridicați de MAI pentru anchetă; printre ei: Şerban Cioculescu, Ilie Păunescu, Vladimir Streinu, Ion Totu, Dan Amedeo Lăzărescu.
  • 25 octombrie 1947Tribunalul Militar al Regiunii a II-a Militare Bucureşti emite Ordonanțe pentru „trădătorii de ţară fugiţi în străinătate„: Gr. Gafencu, Al. Cretzeanu, C. Vişoianu şi Niculescu-Buzeşti – care vor fi judecaţi „pentru crimă de complot, înaltă trădare, răzvrătire, insurecţie armată şi tentativă de surpare a ordinii constituţionale„.
  • 28 octombrie 1947începe judecarea conducătorilor PNȚ și a „complotiștilor împotriva statului„: Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Nicolae Penescu, Nicolae Carandino, Ilie Lazăr, Grig.Niculescu-Buzeşti, Grigore Gafencu, C. Vişoianu, Al Cretzeanu, Victor Rădulescu -Pogoneanu, Emil Oprişan, Florin Rou, Emil Lăzărescu, Camil Demetrescu, Vasile Serdici, Radu Nicolescu-Buzeşti, Ion de Mocsony Stârcea, col. Şt. Stoica, lt. col. D.Stătescu.

Spicuiri din actul de acuzare**, prezentat de procurorul Alexandru Georgescu:

Din probele dosarelor, încheiate de organele de cercetare, privitor la acuzarea lui Iuliu Maniu, Ion Mihalache […] rezultă cu evidenţă că Partidul Naţional-Ţărănesc condus de ei, sub masca apărării intereselor naţionale, în tot timpul existenţei sale, a fost un duşman al poporului român, un stîlp al imperialismului şi al reacţiunii internaţionale. […]
Declaraţiile conducătorilor PNŢ, Iuliu Maniu şi Alexandru Vaida -Voevod, precum şi alte probe scrise confirmă faptul că aceşti vechi duşmani ai poporului român, s-au pus în slujba Imperiului Austro-Ungar, care a asuprit şi jefuit populaţia românească a Banatului şi Ardealului. Acestea sunt antecedentele unuia dintre partidele aşa-zise istorice, ale PNŢ, care, încă de acum 40 de ani, a trădat cele mai vitale interese ale poporului român. […]
Folosind desele sale vizite obişnuite la Misiunile Americană şi Engleză, Maniu a dus, cu şeful Misiunii SUA, dl Burton Berry, tratative privitoare la necesitatea răsturnării prin violenţă a regimului democratic legal.”

  • 29 octombrie 1947Tribunalul Militar al Regiunii II Militară-Bucureşti se întrunește în ședință publică pentru a proceda la judecarea cauzei „complotiștilor” din ”lotul Tămădău”.

Iuliu Maniu este „trimis în judecată pentru crima de complot, înaltă trădare, tentativă de surpare ordinei constituţionale, răzvrătire, insurecţie armată, instigare la înaltă trădare prin necredinţă şi participare la tentativă de trecere frauduloasă a frontierei„.
Ion Mihalache este „trimis în judecată pentru crima de complot, înaltă trădare, tentativă de surpare ordinei constituţionale, răzvrătire, insurecţie armată, tentativă de trecere frauduloasă a frontierei, port ilegal de armă„.

  •  11 noiembrie 1947Prin Sentința nr. 1.988 a Tribunalului Militar se stabilesc următoarele condamnări**: Iuliu Maniu, Ion Mihalache – temniţă grea pe viaţă; Gr. Niculescu-Buzeşti, Alex.Cretzeanu – muncă silnică pe viaţă (contumacie ); Vict. Rădulescu Pogoneanu – 25 ani temniţă grea; Grigore Gafencu (contumacie ) – 20 ani muncă silnică; C. Vişoianu, Camil Dumitrescu – 15 ani temniţă grea; Ilie Lazăr – 12 ani temniţă grea; Vasile Serdici, Radu Niculescu-Buzeşti – 10 ani detenţie riguroasă; Ştefan Stoica – 8 ani detenţie riguroasă; N. Carandino – 6 ani temniţă grea; N. Penescu – 5 ani temniţă grea; Emil Oprişanu – 3 ani temniţă grea; Emil Lăzărescu – 2 ani închisoare corecţională; I. Mocsony Stârcea – 2 ani închisoare corecţională; D. Stătescu – 1 an detenţie simplă.

Recursurile ulterioare (din 1947, 1956, 1957) sunt respinse.

Abia în 1998 Curtea Supremă de Justiție ia în examinare recursul în anulare împotriva sentinței, aprobă Recursul în anulare, la 12 oct. 1998 și casează sentinţa nr. 1988 din 11 noiembrie 1947 a Tribunalului Militar al Regiunii a II-a Militară, constatând că ”activităţile reale desfăşurate de persoanele menţionate, astfel cum s-au relevat în cadrul examinării celor şase grupe de infracţiuni reţinute în sarcina lor, nu vizează valorile la care se face referire prin textele de lege aplicate şi nici nu au fost săvârşite cu intenţia specifică proprie fiecăreia din acele infracţiuni, ci s-au înscris în ansamblul de preocupări fireşti pentru un mare partid politic, având exerciţiul democratic al pluripartitismului, se impune să se considere că nu sunt întrunite elementele constitutive ale nici uneia dintre infracţiunile ce au făcut obiectul condamnării şi nici ale vreunor alte infracţiuni„**.

_____________________________________________________________________________

Procesul comunismului – online; colecția Cicerone Ionițoiu

** Procesul comunismului – online; colecția Livia Dandara

sigla-rez-PNT-medres

Programul Partidului Național Țărănesc la 1926   3 comments


Programul PNȚ -1926

(fragmente)

I. Constituţia

Constituţia României întregite trebuie să izvorască din consensul voinţei cetăţenilor, liber manifestat, şi să fie astfel întocmită, încât să reprezinte o chezăşie pentru dezvoltarea nestânjenită a forţelor vii ale naţiunii.
În acest scop, ea va trebui să cuprindă toate garanţiile drepturilor şi libertăţilor cetăţenesti, precum şi mijloacele de apărare legală împotriva oricărui abuz de putere. […]

VII. Regimul minorităţilor

Regimul minorităţilor etnice şi confesionale va fi călăuzit de hotărârile de la Alba Iulia.
De asemenea, şi chestiunea cultelor va fi rezolvată în conformitate cu hotărârile de la Alba Iulia.
Partidul National-Ţărănesc pătruns de importanţa bunei îndrumări a vieţii sufleteşti a poporului român, va avea toată solicitudinea pentru interesele bisericii sale. […]

VIII. Programul economic

Se va urmări sporirea producţiei Ţării prin normalizarea condiţiilor de funcţionare a vieţii economice aşezate pe temeliile ei naturale.
Producţia principală a Ţării fiind agricultura, interesele propăşirii acesteia nu vor fi subordonate intereselor unui industrialism forţat şi artificial.

Măsuri pentru agricultură

Revizuirea momentană administrativă a modului de aplicare a legilor agrare, în mod individual, în scopul de a înlătura abuzurile săvârşite şi revizuirea legislativă a acestei legi la timpul oportun convenit împreună.
Revizuirea legislativă se va face în scopul:
1. De a înlătura dispoziţiile excepţionale cu caracter personal, care privesc mai ales moşiile arendate.
2. De a reduce proprietăţile nearendate:
a) dacă nu sunt ferme – la 100 ha;
b) dacă sunt ferme – la 250 ha, în regiunile cu cererile de împroprietărire nesatisfăcute şi până la 500 ha în regiunile cu cererile de împroprietărire satisfăcute.
Prin ferme se înţeleg şi acele gospodării care exploatează moşia cu inventar propriu de vite şi unelte sau crescătorii de vite.
Fermele model vor fi favorizate.
Interesele producţiei naţionale pretind ca o supremă necesitate să se introducă linişte şi siguranţă în raporturile de proprietate. În consecinţă, se vor fixa fără amânare şi înregistra în cărţile funduare ardelene, bănăţene şi bucovinene titlurile de proprietate ale celor împroprietăriţi şi se vor termina fără întârziere lucrările de împroprietărire şi colonizare.
Se va începe cadastrarea şi intabularea proprietăţii şi în vechiul Regat.
Se va legifera “un cod sistematic”, în care vor fi luate măsurile necesare pentru cea mai largă protecţiune a proprietăţii ţărăneşti şi, în general, pentru ridicarea producţiei agricole.
Prin această codificare agricolă se va asigura libertatea circulaţiei pământului ţărănesc – după o epocă de tranziţii şi protecţii – în scop de selecţionare naturală a cultivatorilor serioşi.
Se va împiedica, de o parte, pulverizarea, iar, de altă parte, acumularea din nou a proprietăţii rurale.
Se va organiza un credit rural care prin împrumuturi uşoare şi ieftine să facă posibil ţăranilor, de o parte, înzestrarea proprietarilor cu vite şi instrumente agricole, iar, de altă parte, să cumpere pământ atât de la ţăranii care ar voi să vândă partea lor, cât şi de la proprietarii care intenţionează a înstrăina moşia lor.
Se va organiza viaţa cooperativă atât în scopul valorificării produselor agricole, cât şi pentru procurarea maşinilor, instrumentelor şi tuturor uneltelor necesare gospodăriilor agricole, având la bază autonomia lor.
Se va organiza serviciul de stat menit să îngrijească prin ferme model şi alte stabilimente nobilitatea seminţelor şi îmbunătăţirea rasei vitelor.
Se vor reorganiza Camerele agricole, care vor îndruma şi organiza activitatea agricolă şi interesele comune ale tuturor agricultorilor.
Dreptul de preemţiune al statului pe moşiile scoase de bunăvoie în vânzare trebuie să devină o realitate chiar cu ajutorul unui credit rural, îndestulat cu fonduri suficiente.
Reforme auxiliare: Se vor realiza diferite reforme auxiliare şi anume:
Pentru regularea apelor, împiedicarea surpării malurilor etc. şi pentru stabilimente de irigare şi drenaje.
Se vor desfiinţa taxele vamale şi măsurile de prohibire sau de comprimare a preţurilor instituite cu văditul rezultat al reducerii producţiei agricole. Se va încuraja producţia agricolă şi îndeosebi cea a grâului, prin libertatea exportului.
Se vor lua măsuri educative, în special se vor înfiinţa cât mai multe ferme model, staţiuni agricole, crescătorii de vite şi se vor încuraja cele particulare; se vor înfiinţa cât mai multe şcoli practice şi teoretice de agricultură şi se vor organiza învăţământul ambulant şi excursiile agricole.
Asemenea se va încuraja sindicalizarea agricultorilor.
Se va reorganiza serviciul pescăriilor şi se va da o intensivă îngrijire clasei pescarilor, organizată pe baze cooperative.
Se va reorganiza Ministerul Agriculturii aşa ca să fie şi un organ de încurajare şi îndrumare a producţiei agricole.

Măsuri pentru industrie:

Pentru încurajarea bunei stări a satelor se va îndruma dezvoltarea industriei ţărăneşti, organizată sistematic, prin folosirea îndemânării tehnice şi artistice, a anotimpurilor de lipsă de lucru, a puterii motrice şi a cooperaţiei.
Se va încuraja dezvoltarea industriei mijlocii şi mici, îndeosebi a aceleia în legătură cu valorificarea produselor agricole, cu excluderea producţiei interesate a industriei, care nu are baze naturale de dezvoltare în ţară.
Organizarea producţiei izvoarelor de energie (cărbuni, gaz metan, căderi de apă, etc.) se va face în formele corespunzătoare maximului de randament şi de utilitate economică naţională, încurajându-se iniţiativa şi capitalurile private.

Măsuri pentru comerţ:

Regimul comerţului intern va fi acela al libertăţii. Tendinţele de acaparare şi de speculă vor fi combătute în special prin înlesnirea circulaţiei normale a mărfurilor, prin răspândirea şi organizarea cooperativelor de consum şi prin organizarea pieţelor de desfacere cu concursul autorităţilor comunale şi judeţene.
Exportul va fi liber.
Se va încuraja sindicalizarea producătorilor în vederea exportului direct.
Se vor reorganiza Camerele de comerţ şi industrie.
Se va alcătui un tarif vamal autonom, care va servi drept bază la încheierea convenţiilor comerciale.

Măsuri pentru cooperaţie:

Se va întocmi un cod al cooperaţiei pe baza principiului autonomiei, asigurându-se cooperaţiei cele mai mari înlesniri de credit din partea Băncii Naţionale.
Instituţiile cooperative vor fi folosite la exploatarea bogăţiilor statului.
__________________________________________________________________________

* Ioan Scurtu,Theodora Stănescu-Stanciu, Georgiana Margareta Scurtu, Istoria românilor între anii 1918–1940, Editura Universității din București, 2001

sigla-rez-PNT-xlowres

Conferință aniversară a Senatului PNȚCD: 87 de ani de la înființarea PNȚ   2 comments



În 1926, prin fuziunea Partidului Țărănesc, condus de Ion Mihalache cu Partidul Național Român, condus de Iuliu Maniu, a luat naștere Partidul Național Țărănesc, un partid care a făcut istorie în România.

sigla pntcd1

La 10 octombrie 2013, Senatul PNȚCD a organizat la Sala Dalles o Conferință dedicată aniversării a 87 de ani de la înființarea PNȚ. Au participat în jur de 45 membri PNȚCD, printre care membri marcanți ai Senatului ‒ Nicolae Dascălu, Liviu Petrina, Ion Varlam ș.a. ‒ precum și simpatizanți.
În cadrul conferinței s-a evocat istoria PNȚCD, evidențiindu-se momente importante de la înființarea PNȚ până în prezent, atât din istoria partidului, cât și din istoria țării, marcată pozitiv de activitatea liderilor țărăniști de altădată.
Nu a lipsit, desigur, nici critica destul de dură la adresa liderilor PNȚCD din ultimii ani, care au mers din greșeală în greșeală, provocând, în cele din urmă, disoluția cvasi-totală a partidului. S-a subliniat, printre altele, rolul nefast al actualului președinte juridic al PNȚCD, Aurelian Pavelescu, devierile acestuia de la spiritul și principiile PNȚCD.
În final, s-a stabilit ca în viitorul apropiat Senatul să se întrunească din nou, în scopul de a analiza soluțiile pentru ieșirea din criză a Partidului Național Țărănesc Creștin-Democrat și reafirmarea acestuia pe scena politică românească.

Această prezentare necesită JavaScript.

Dreptul la gândire, blog by Victor Potra

Fără idoli! Oricât ar fi de frumoşi...

Filozoful anarhist din colțul străzii.

De ce să lași lucrurile simple cînd pot fi complicate?

valeriu dg barbu

© valeriu barbu

SAMEWHITEBLUE

Ne-a mai rămas să schimbăm într-o zi o vorbă cu Pământ...

Ligia Rizea

gânduri, poezie, fotografii,patrimoniu cultural

Blogul lui Laivindur

Filme româneşti, melodii româneşti, istorie românească

Istoria Banatului

Blogul lui Mircea Rusnac

Insula Indoielii

Un loc pentru raţiune, argumente şi dovezi.

Tipărituri vechi

românești sau despre români

Alex Imreh

Virtual Identity

tudorvisanmiu

”Primeşte deci darul meu, care ţi-a fost adus, fiindcă Dumnezeu m-a umplut de bunătăţi şi am de toate” (Geneza, 33:11)

No Justice

Fiat justitia, ruat caelum!

Programul National DMS

managementul documentelor, arhivare electronica, solutii IT de business.

CRONICA [R]

If you're walking through hell, keep walking.

D&D: "Enjoy the silence!"

D&D: "Să trăim cât suntem în viaţă!”

ALIANTA DREPTEI

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

Tița Blog

Blog cu braşoave de Cluj

Despre demnitate

Povestea unor oameni (aproape) necunoscuți

Coffeebooksong Studios(TM)

Inspiring ideas to create amazing things

Aurica A. Badea

Aventuri prin România cancerului și a demenței

Cutia cu vechituri a lu' Potra

Istorie, imagini vechi, povești despre timpuri trecute, oameni care au fost.

DementiAwareness

A medical journalist/daughter writes about Frontotemporal Dementia, Alzheimer's and other memory diseases

Living With Dementia

reflections and prayers about how dementia affects my life and relationships

http://madalinagramatoma.blogspot.com

CARTEA CU POZE ȘI POVEȘTI

Radu

http://www.raduc.eu/

sick*tired

give me a beer, a laptop and a nice chick and you can keep the beer and the laptop

Izbucniri

“Cu câte iluzii trebuie să mă fi născut ca să pot pierde câte una în fiecare zi!…” – Emil Cioran

The WordPress.com Blog

The latest news on WordPress.com and the WordPress community.

%d blogeri au apreciat asta: