Archive for the ‘Legea distrugerii Roșiei Montane NU în numele meu’ Tag

6 februarie: Ziua Roşiei Montane   2 comments


rosia montana

Salvaţi Roşia Montană!

Pe 6 februarie a.c. aniversăm 1883 de ani de la atestarea documentară a localităţii Alburnus Maior. Este Ziua Roşiei Montane, aniversată pe plan internaţional, în peste 40 de oraşe din ţară şi din străinătate (mai multe detalii pe site-ul Ziua Roşiei Montane ; evenimentul pe Facebook aici ).

Ceva mai târziu –  în septembrie – se vor împlini 19 ani de la primul pas în proiectul de exploatare minieră de la Roşia Montană. 19 ani marcaţi de corupţie, de incompetenţă, de secrete, manipulări şi maşinaţiuni legate de acest proiect, inimaginabile într-un stat de drept.

Urmăresc acest fenomen de câţiva ani. Am semnat peste tot pe unde am putut – şi fizic, şi electronic – pentru oprirea proiectului. Am participat şi la proteste de stradă, încă din vremea  când era Kelemen Kunor ministru şi ne-am adunat o dată în faţa ministerului vreo 15 persoane (inclusiv un copil) –  din cele peste 1000 ce îşi anunţaseră, entuziast, prezenţa. Până azi am rămas cu impresia că cei 13 adulţi pe care i-am întâlnit în acea zi la protest erau înşişi organizatorii şi că am fost singurul participant „din afară” care şi-a păstrat promisiunea de a fi prezent. Sinceră să fiu, la momentul acela m-am gândit că niciodată acest proiect nu va putea fi oprit. În orice caz, nu datorită unor protestatari ieşiţi în stradă pentru a striga împotriva lui.

Citește restul acestei intrări »

Anunțuri

Aurul, petrolul și corporațiile…   3 comments


… sau Omul de stat versus homunculus politicus

(republicat de pe AntiTot)

01.salvati rmInițial am vrut să denumesc acest articol ”Hai că se poate!”, pornind de la faptul că odinioară, când politicienii noștri aveau vână, s-a putut. Însă, cum mă îndoiesc foarte tare de aplecarea politicienilor noștri actuali către istorie, valori, tradiție și către interesul național, am ajuns la concluzia că, de fapt, nu se poate…
Nu se poate ca acei ce ne conduc astăzi să ia exemplul unor înaintași de seamă, care chiar au luptat pentru țara asta, nu se poate să pună interesul național mai presus de orice interese, printre care cele ale unor „corporații” care actualmente nici măcar nu au nevoie de ”japcă” pentru a ne spolia, pentru că totul le este oferit pe tavă…

Astfel că scopul meu inițial ‒ acela de a da o rază de speranță tuturor acelora care militează pentru salvarea Roșiei Montane ‒ s-a transformat în acela de a trece în revistă, ”just for the record”, câteva file dintr-o istorie nu foarte îndepărtată a României, din vremuri când politicienii noștri aveau coloană vertebrală, demnitate și luptau pe toate planurile pentru interesele Țării. Din vremuri în care oamenii noștrii de stat aveau vână și nu cedau nici chiar în fața marilor puteri, presate la rândul lor de mari corporații străine. Prin comparație, obscura RMGC nici măcar la acest titlu de mare corporație nu poate aspira, și totuși ai noștri politicieni nu doar că se pun pe ei înșiși la picioarele acestei companii, dar îi și servesc aurul țării pe nimic, cu prețul obliterării patrimoniului național, cu prețul munților noștri ce vor dispărea de pe hartă, cu prețul maculării mediului pe mulți ani de aici înainte…

Ion IC Bratianu

Ion I C Bratianu


În urmă cu 89 de ani, Legea Minelor  (sau Legea Tancred Constantinescu, adoptată în 1924, sub guvernarea liberală a lui Ionel Brătianu) avea printre obiective valorificarea optimă a zăcămintelor miniere, dezvoltarea economiei naționale prin armonizarea tuturor factorilor de producție, asigurarea conservării acestora, cât și, mai presus de toate, apărarea intereselor economiei naționale pe piața internațională.

Această lege a întâmpinat reacții virulente pe plan internațional: ”Între 1924 şi 1929, trusturile mondiale au întreţinut necontenit în presa străină o campanie ostilă României. În perioada respectivă, paginile unor prestigioase şi influente ziare şi reviste din Occident (“The Times”, “Petroleum Times”, “The Economist”, “Manchester Guardian Comercial”, “Daily News”, “Chicago Daily Tribune”, “The Sunday Times”, ş.a.) au găzduit atacuri contra statului român, a politicii sale petroliere şi a legii minelor. Există dovezi certe că această “campanie de denigrare şi de boicot” a României, provocată de nemulţumirea faţă de prevederile restrictive ale legii minelor, a fost iniţiată şi îndrumată de Standard Oil Company şi Royal Dutch-Shell” *, companii ce aveau ca scop renunțarea la Legea Minelor din 1924, care nu-i favoriza deloc pe capitaliștii străini, ba dimpotrivă.

Marile puteri ale vremii, luând în calcul interesele marilor trusturi de pe piața petrolieră, au recurs chiar la un soi de șantaj asupra autorităților române, lăsând „să se înţeleagă adesea în 1924 şi 1926 că România putea căpăta “satisfacţie” într-o serie de probleme (reparaţiile, reglementarea datoriilor de război către marii aliaţi, împrumuturile externe, etc.), dacă guvernul I. I. C. Brătianu ar fi consimţit la importante concesii în materie de petrol, la revizuirea unor stipulaţii ale legii minelor„. *

I. G. Duca (foto: wikipedia)

I. G. Duca (foto: wikipedia)

Ba încă Statele Unite își cheamă ambasadorul din România „la raport”, pentru a discuta atitudinea guvernului român față de interesele americane. Iată ce îi scrie Peter A. Jay, ministru plenipotențiar al SUA, ministrului român de Externe al vremii, I. G. Duca:

Peter A Jay (foto: Bill McKern)

Peter A Jay (foto: Bill McKern)

Domnule ministru,
Am onoarea de a informa pe Excelenţa Voastră că tocmai am primit din partea guvernului meu instrucţiuni să mă reîntorc la Washington pentru a fi consultat de către Departamentul de Stat asupra atitudinii guvernului român vizavi de interesele americane.
Am, în acelaşi timp, datoria de a face cunoscute Excelenţei Voastre consideraţiile care au determinat Guvernul Statelor Unite să se oprească asupra acestei hotărâri. Legea minelor, de curând votată de cele două Camere, a fost – aşa cum am prevenit pe Excelenţa Voastră cu ocazia unor demersuri stăruitoare referitoare la aceasta – obiectul unor preocupări serioase din partea guvernului meu, dat fiind că în aplicarea sa această lege ar putea aduce prejudicii intereselor americane. În plus, această lege nu este decât cea mai recentă din suita de măsuri luate de guvernul român de-a lungul ultimilor doi ani, care n-au încetat să ne dea impresia că guvernul român nu este dispus să acorde intereselor americane tratamentul la care cei interesaţi s-ar putea aştepta pe bună dreptate din partea autorităţilor române. Iată măsuri ca de pildă: legea asupra datoriilor în devize; faptul că guvernul român nu dă satisfacţie justelor reclamaţii ale creditorilor americani, precum Societatea Baldwin; programul de consolidare a bonurilor de tezaur româneşti; atitudinea luată de comisia trimisă în Statele Unite pentru a discuta reglementarea ulterioară a datoriei guvernului român faţă de guvernul american. Guvernul meu apreciază că toate aceste fapte nu constituie în niciun fel mărturii din partea guvernului român ale dorinţei de a ameliora relaţiile cu Statele Unite.
Având în vedere aceste juste motive de nemulţumire, dorind adoptarea unui plan de acţiune susceptibil să amelioreze situaţia şi pentru a atrage atenţia, într-un mod clar, guvernului român privind neliniştea cu care aceste evoluţii recente au fost urmărite de Guvernul Statelor Unite, s-a decis convocarea mea la Washington.
Guvernul meu mi-a dat ordinul să precizez nu numai guvernului regal, ci şi colegilor mei, faptul că revenirea mea în Statele Unite a fost decisă în vederea unei conferinţe privind atitudinea guvernului român, considerată de guvernul american drept nesatisfăcătoare faţă de naţionalii americani şi interesele lor. În plus, guvernul meu intenţionează să dea o publicitate adecvată raţiunilor călătoriei mele.“**

Nicolae_Titulescu

Nicolae Titulescu

În 1925, Nicolae Titulescu va comunica la București că trusturile petroliere interesate se pregăteau în vederea unei ofensive puternice, la care “nu se ştie cum va rezista România”. * În același timp, adoptă la Washington, cu prilejul negocierilor datoriilor de război, o atitudine demnă, care reflectă o dorință de a ajunge la o reglementare a problemelor în relațiile bilaterale cu SUA în spiritul respectului reciproc. România avea la acea vreme o datorie către SUA de 45,5 milioane dolari, datorie pe baza căreia Statele Unite își permiteau să facă presiuni asupra guvernului român. Acesta însă nu se lasă intimidat și, prin vocea lui Titulescu, informează autoritățile americane că „din cauza marilor ei trebuinţe interne, din cauza schimbului ei defavorabil, România nu este încă azi în situaţia de a putea face guvernului american oferta de consolidare a datoriei ei, aşa cum ar dori„, dar și că „România va evita şi în viitor, cu privire la datoriile ei pe urma războiului, orice act care ar putea crea Statelor Unite o situaţie de inferioritate faţă de ceilalţi creditori, chiar cu creanţe mai mari, ai României„; în schimb, „În asemenea condiţiuni, România crede a fi îndrituită să beneficieze şi ea de temporizarea momentană, pe care generozitatea americană şi dorinţa guvernului american de a vedea realizată stabilitatea economică a Europei, o acordă de fapt celorlalţi debitori ai Statelor Unite, prin lipsa unei cereri imediate de consolidare.”** Un exemplu, așadar, de rectitudine, demnitate, dar și de diplomație, de care, evident, nu vom avea parte prea curând pe scena politică românească.

Pentru că vremea Oamenilor de stat a apus. O specie de „homunculus politicus”, generată de paranteza încă deschisă a comunismului, conduce astăzi țara. Către dezastru. Dacă Ion I. C. Brătianu, Tancred Constantinescu și Nicolae Titulescu luptau pentru interesele Statului român, pentru protejarea și exploatarea resurselor Țării în interesul Țării, politicienii de azi găsesc soluții ingenioase de a servi pe tavă aceste resurse unor firme mici cu interese mari… Ca să se exonereze de vină, Guvernul trimite la Parlament legi redactate anume pentru aceste interese. Ce contează că sunt neconstituționale, că încalcă drepturi fundamentale, că vor avea ca urmare distrugerea mediului, a patrimoniului? Dacă le votează Parlamentul – alesul poporului, nu-i așa? – totul e în regulă…

rosia montanaSe vorbește mult în ultimul timp despre Legea distrugerii Roșiei Montane. Este vorba astăzi tot despre corporații, dar de data aceasta în colimator este aurul, nu petrolul. Mai rar se specifică însă faptul că această lege e… cel puțin două. În orice caz, proiectul minier de la Roșia Montană presupune atâtea modificări și derogări de la legile existente (în număr total aproximativ de 14), încât e de mirare (sau nu?) că una dintre legi, de pildă, cea referitoare la modificarea Legii Minelor, a trecut de Senat , de Consiliul Legislativ de pe lângă Parlamentul României, precum și de 7 (șapte) comisii ale Camerei Deputaților ‒ reunind un număr de 182 de deputați (!!!) ‒ care l-au avizat***. Așadar, noua specie de oameni politici propune două legi pentru spolierea resurselor Țării:

1. Proiectul de lege pentru modificarea Legii Minelor nr. 85/2003, adoptat cam de multișor (27 octombrie 2009) și cam în grabă de Senat , la propunerea a doi senatori (Ion Ruşeţ – PD-L  și Toni Greblă – PSD), după avizarea favorabilă de către Consiliul Legislativ, sub semnătura lui Dragoș Iliescu -, proiect care așteaptă actualmente și aprobarea Camerei Deputaților ‒ prin ale cărei șapte comisii a trecut, între 2009 și 2010. Pe scurt, această lege ar permite titularilor licențelor de exploatare – operatori economici să efectueze exproprieri în numele statului, prin derogare de la Legea 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică (a doua lege afectată de acest proiect legislativ, și nu doar sub acest aspect; de pildă, proiectul de lege specifică faptul că suma globală a despăgubirilor se stabilește prin hotărâre de guvern, în urma unei documentații depuse chiar de… operatorul economic ‒ recte RMGC ‒, și nu prin hotărâre judecătorească, după consultarea a cel puțin 3 experți etc., așa cum zicea la lege), și cuprinde multe alte prevederi neconstituționale (o analiză exhaustivă găsiți aici ). Acest proiect propune derogări și de la alte acte legislative, respectiv: OG 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic, Legea Fondului Funciar 18/1991, Legea 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcție, Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismului ‒ deci încă cel puțin patru legi de la care se face derogare – și nu doar pentru RMGC, firește, ci și pentru toate companiile de profil care poftesc și vor pofti la resursele României.

Photo11402. Proiectul de Lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană şi stimularea şi facilitarea dezvoltării activităţilor miniere în România – care favorizează într-un mod fără precedent o companie privată. Astfel, RMGC poate deveni concesionarul oricărui imobil necesar exploatării din perimetrul minier Roşia Montană asupra cărora statul român deţine un drept de proprietate, în 45 de zile și fără licitație publică; Agenția Națională de Resurse Minerale are obligația de a reconfigura oricând perimetrul licenței RMGC la cererea acesteia, în afara oricărei proceduri de reglementare etc. etc. (o analiză detaliată găsiți aici ). Această lege cuprinde și ea o serie de excepții și derogări de la alte acte normative, precum OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, Legea nr. 46/2008 – Codul Silvic, Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările şi completările ulterioare (!), OUG nr 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică, Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, OG nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, OUG 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente ‒ cel puțin 8 (opt) acte normative de la care se face excepție în favoarea unei companii private. Această lege ar urma să dea mână liberă Guvernului pentru a încheia acordul (anexă la lege) privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană , bazat pe o licență de exploatare ținută secretă…


Dacă analizăm până la ”măduvă” doar aceste două proiecte de legi și toate etapele prin care au trecut, toate persoanele care, teoretic, le-au trecut prin filtrul propriei gândiri de-a lungul ultimilor ani, vom obține o oglindă foarte fidelă a clasei politice actuale, o oglindă în care se vor reflecta laolaltă incompetența, prostia, reaua-voință, neglijența, cu un strop de interese financiare pe alocuri ‒ cu alte cuvinte, portretul noului „homunculus politicus”…

__________________________________________________________________________________________

* Ioan Scurtu,Theodora Stănescu-Stanciu, Georgiana Margareta Scurtu, Istoria românilor între anii 1918–1940, Editura Universității din București, 2001

** Cutia cu vechituri a lu’ Potra: Nicolae Titulescu în Statele Unite ale Americii și Canada

*** Comisia pentru administratie publica, amenajarea teritoriului si echilibru ecologic , Comisia juridica, de disciplina si imunitati , Comisia pentru cultura, arte, mijloace de informare in masa , Comisia pentru politica economica, reforma si privatizare , Comisia pentru buget, finante si banci , Comisia pentru agricultura, silvicultura, industrie alimentara si servicii specifice  , Comisia pentru industrii si servicii (din păcate, cuprinsul avizelor nu este public pe site-ul Camerei Deputaților)

Roșia Montană: Raport-manifest   1 comment


Tot ce trebuie să știți despre afacerea Roșia Montană. Voi lăsa raportul să vorbească de la sine. Citiți și dați mai departe! Mulțumesc!

(Pe aceeași temă: ~ Protest față de legea distrugerii Roșiei Montane; ~ România rezistă; ~ Solidaritate în apărarea Roșiei Montane –  La Maison Roumaine; ~ Grupul de Rezistență din PNȚCD se alătură protestelor față de distrugerea Roșiei Montane; ~ România rezistă (2); ~ Analiza Academiei Române privind proiectul de exploatare minieră de la Roșia Montană – completată cu puncte de vedere ale Institutului Geologic și Ministerului Justiției; ~ Adresă oficială către parlamentarii României în cazul Roșia Montană; ~ Roșia Montană – trusă de activism; Legea Minelor din 1924)

RAPORT-MANIFEST: SALVAȚI  ROȘIA MONTANĂ!

01.salvati rm

Rezumat:

1. Începuturile Afacerii Roșia Montană
Încă din prima zi, proiectul Roșia Montană a început cu o mare minciună: așa-zisa licitație.
2. ”Onorabilitatea” investitorilor
Părintele Afacerii Roşia Montană, Frank Timiş, a fost racolat din rândurile reţelei româneşti de traficanţi de droguri din Australia.
3. Cianura. Cantitatea contează
„Cianură există şi în cafea” – propaganda RMGC. ”Nu există niciun studiu, nicăieri, nicio măsurătoare care să demonstreze că în cafea s-ar găsi cianură de sodiu” – Raul. C. Mureșan, doctor în neuroştiinţe, după o cercetare în toate bazele de date ştiinţifice disponibile online, la nivel mondial.
4. Cianura. Studiu de caz – Mina Marlin, Guatemala
”Probe biologice preluate de la un eșantion de rezidenți din vecinătatea minei au niveluri mai ridicate de mercur, cupru, arsenic și zinc în urină și plumb în sânge, decât persoane care trăiesc la 7 km. depărtare de mină”.
5. Economie: Boala Olandeză. Strategia economică de dezvoltare a oraşului Câmpeni
Mineritul are impact mic asupra economiilor locale, şi de cele mai multe ori sfârşeşte prin a le amaneta viitorul.
6. Impact social: studiu de caz – Mina Martha, Waihi (Noua Zeelandă)
Număr dublu de probleme de sănătate mintală, invalizi și asistați sociali (reprezentând jumătatea din populaţia activă!) față de localități similare din regiune.
7. Patrimoniu. Cercetare arheologică deficitară
În realitate, un procent infim din zona proiectului minier a fost cercetată.
8. Patrimoniu. Valorificare alternativă. Studiu de caz – Blaenavon
Numeroase monumente au fost conservate, salvate și revalorizate ca muzee.
9. Patrimoniu. Valorificare alternativă. Studiu de caz – Rimetea
Rimetea concurează pentru prima poziție, în fiecare an, cu Sovata în privința numărului de turiști maghiari din Ungaria care vin aici; la Rimetea vin turiști din întreaga Europă, dar și din alte țări din lume.
10. Patrimoniu. Valorificare alternativă – Roșia Montană

În urma demersurilor societății civile, Roșia Montană a fost inclusă în programul european pilot ”7 Most Endangered”

11. Garanțiile și asigurările proiectului minier

– Garanțiile de mediu promise de RMGC se aplică doar pe amprenta proiectului (aproximativ 1.300 de hectare), nu pe întreaga zonă de impact a proiectului, care e de 5 (cinci) ori mai mare.
– Gabriel Resources nu are o asigurare a proiectului minier. În luna mai 2013, unul dintre cei mai mari asiguratori la nivel mondial, Grupul Allianz a refuzat să asigure proiectul minier.

12. Ecologizarea fostelor exploatări de stat va fi plătită de către România
Obligația de a suporta costurile lucrărilor de ecologizare a fostelor exploatări miniere de stat îi revine României. Acest lucru este prevăzut expres și în Contractul de societate al RMGC, și în cel de licență.
13. ”Beneficiile” statului român
Schema lui Gabriel Resources ”garantează” un singur lucru: că statului român îi va imposibil să urmărească eventualul profit la care ar avea dreptul conform participației.
14. Ilegalitățile din Afacerea Roșia Montană și statul de drept
Prin mai multe hotărâri judecătorești definitive, certificatul de urbanism, certificatul de descărcare de sarcină arheologică și Planul Urbanistic General (PUG) al Roșiei Montana au fost anulate de instanțe. Autorități publice și naționale (Consiliul Local, Consiliul Județean și Ministerul Culturii) au încălcat aceste hotărâri judecătorești definitive, eliberând alte acte care să le înlocuiască pe cele anulate de instanțele judecătorești.
15. Referințe

Citește restul acestei intrări »

Analiza Academiei Române privind proiectul de exploatare minieră de la Roşia Montană   3 comments


Vă prezint mai jos poziția Academiei Române față de proiectul minier de la Roșia Montană – completată cu puncte de vedere ale Institutului Geologic și Ministerului Justiției. 

(A se vedea și: Legea Minelor din 1924 – text integralAdresă oficială către Parlamentarii României în cazul Roșia Montană)

Analiza Academiei Române privind proiectul de exploatare minieră de la Roşia Montană – riscuri privind mediul şi dezvoltarea durabilă a zonei

Introducere

AcademiaRomanaAcademia Română şi-a exprimat punctul de vedere în legatură cu proiectul de exploatare minieră de la Roşia Montană, dorind să prevină o eroare cu efecte negative asupra comunităţii, mediului şi vestigiilor arheologice din zonă şi să semnaleze consecinţele riscante pentru Statul Român, înca din anul 2003, (apoi reactualizat si aprobat de Prezidiul Academiei Române în 03.11.2009 si în 27.07.2011). Analiza proiectului de exploatare minieră actualizat prezentat in Comisia de Analiză Tehnică a Ministerului Mediului si Schimbărilor Climatice în luna iunie 2013, efectuată de specialişti din institutele de cercetare ale Academiei, a condus la decizia Academiei Române de a-şi păstra poziţia exprimata anterior.

Argumentele pe care se bazează poziţia Academiei Române sunt următoarele:

1. Exploatarea proiectată pentru o perioadă de 17-20 ani nu este în interesul naţional (prevedere constituţională), nu reprezintă o soluţie de dezvoltare durabilă şi nu rezolvă problemele sociale şi economice ale zonei, care se vor agrava după încheierea lucrărilor.
2. Distrugerea comunităţii Roşia Montană, veche de peste 2000 ani, prin strămutarea populaţiei, demolarea unor clădiri (inclusiv monumente istorice), biserici şi mutarea unor cimitire, este inacceptabilă.
3. Exploatarea preconizată periclitează grav zona arheologică Alburnus Maior, unică în lume şi de mare valoare istorică şi culturală.

Citește restul acestei intrări »

Legea Minelor din 1924   5 comments


Ion I.C. Bratianu

Ion I.C. Bratianu (foto: Wikipedia)

 

Vă prezint mai jos textul integral al Legii Minelor din 1924, adoptată în timpul guvernării liberale din ian. 1922- mar. 1926. Prim-ministru era în acea vreme  marele om politic Ion I.C. Brătianu, iar ministru al Industriei și Comerțului – principala autoritate în domeniul exloatării miniere – era Tancred Constantinescu, pe care ulterior  comuniștii l-au aruncat în pușcăria de la Sighet, unde avea să se stingă. 

 

 

DECRET nr. 2.294 din 3 iulie 1924 privind Legea minelor

EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 143 din 4 iulie 1924

PARTEA ÎNTÂIA
TITLUL PRELIMINAR
Dispoziţiuni generale

ART. 1
Sunt şi rãmân ale Statului în toatã dezvoltarea lor, de la suprafata pana la orice adancime, zacamintele substanţelor minerale din care se pot extrage metale, metaloide sau combinatiuni ale acestora, precum şi zacamintele combustibililor minerali, bituminele, apele mineralizate în genere şi gazele naturale de orice fel, precum şi bogãţiile de orice natura ale subsolului.
Rãmân la dispoziţiunea proprietarului suprafeţei: masele de roce comune, carierele de materiale de construcţie şi depozitele de turba, fãrã prejudiciul drepturilor dobândite de Stat în baza legilor anterioare.

Izvoarele minerale şi apele subterane mineralizate, sau apele curative în genere, urmeazã regimul special prevãzut în aceasta lege.
ART. 2
Din punct de vedere al naturii drepturilor şi al condiţiunilor în care aceste drepturi vor fi acordate şi exercitate, substantele care formeazã obiectul prezentei legi se grupeazã în urmãtoarele clase naturale:
I. Combustibili minerali:
a) Cãrbuni: Antracit, huila, cãrbune brun, lignit;
b) Bitumine:
1. Solide: Substanţe asfaltoase naturale, ozocherita, sisturi bituminoase de orice fel;
2. Lichide: Petrol brut (ţiţei) cu gazele sale de zacamant şi derivatele sale naturale, precum şi orice alt bitum lichid;
3. Gazeiforme: Hidrocarburi gazoase care formeazã zãcãminte proprii.
II. Minereuri metalifere şi alte minerale şi roci, cat şi apele lor de cimentare, conţinând:
a) Platina, aur, argint, uran, radium şi elementele radioactive în genere, molibden şi elementele lor conexe;
b) Plumb, zinc, cupru, bismut, antimoniu, nikel, cobalt staniu, titan, selen, telur, cadmiu, sulf, tungsten, mercur şi metalele lor înrudite;
c) Fier, mangan, crom.
III. Minereuri de aluminiu şi în genere silicati aluminosi, magnezieni şi cu alte baze, minerale fluorifere, minerale cu bariu şi strontiu, ca: Bauxit, alunite, corindon comun, mica feldspati, caolin, magnezit, talc, asbest, fluorina, baritina.
IV. Grafit şi roce grafitoase.
V. Fosfati în genere: Fosfarite, apatite.
VI. Minerale cu toriu şi pamanturi rare: Monazita, torita, cerita şi alte minerale cu elemente rare.
VII. Pietre preţioase şi seminobile, ca: Diamant, smaragd, corindoni, beryll, topaz grenate, opal nobil, turmaline, agate, cristalul de roca cu varietatile sale colorate, succin (chilimbar) şi alte resine minerale.
VIII. Saruri şi ape sarate: Sare gema, saruri de potasiu şi alte saruri, fie asociate cu sarea gema în acelaşi zacamant, fie formând zãcãminte distincte; izvoare sarate şi ape sarate de zacamant cu iod şi brom; Sarea de mare, de lacuri şi lagune; Nitratii, horatii şi sarurile asociate.
IX. Gaze naturale, altele decât hidrocarbure gazoase ca: Bioxidul de carbon, gazele nobile şi orice alte gaze şi emanatiuni.
X. Izvoare minerale şi ape subterane mineralizate sau ape curative în genere; lacuri şi lagune mineralizate, namoluri.
XI. Turba.
XII. Mase de roce comune compacate sau formând depozite mobile, precum: Calcare, gips, gresii, conglomerate, nisipuri, pietrisuri, marne, argile şi orice materiale utilizate la construcţii sau ca ornament, precum şi la fabricarea materialelor industriale comune.
Dacã în cuprinsul tarii se va constata existenta unor substanţe minerale nearãtate în clasificarea de mai sus, ele vor fi repartizate printr-o decizie a ministrului industriei şi comerţului în clasa de zãcãminte cãrora aparţin sau cu care s-ar inrudi. Aceasta deciziune va fi luatã în baza avizului conform al consiliului superior de mine şi va fi publicatã în Monitorul Oficial.
Asupra determinãrii substanţelor lãsate la dispoziţiunea proprietarului suprafeţei decide ministrul, cu avizul conform al consiliului superior de mine.
ART. 3
Punerea în valoare a substanţelor miniere se va face dupã normele prevãzute în legea de fata.
În acest scop se deosebesc doua regimuri:
Regimul substanţelor care aparţin Statului;
Regimul substanţelor rãmase la dispoziţia proprietarului suprafeţei.

TITLUL I
Regimul de punere în valoare a substanţelor minerale care aparţin Statului
CAP. 1 Citește restul acestei intrări »

Adresă oficială către parlamentarii României în cazul Roșia Montană   14 comments


adresa oficiala parlament rosia montana-taranistaDe pe pagina de Facebook a domnului Jon-Ioan Grieg , regizor de film, am preluat următoarea înștiințare oficială adresată parlamentarilor români, semnată domnia sa și de dl. Costa-Teodor Scortan, politolog. Adresa este înregistrată sub numărul 19651/13.09.2013 la Senat și 2230/12.09.2013 la Camera Deputaților. Parlamentarii noștri NU se vor putea eschiva sub motivația că nu au știut despre ce e vorba în cazul proiectului minier de la Roșia Montană. Documentul se va putea constitui ca probă în eventualitatea unui proces juridic legat de urmările aprobării unei exploatări bazate pe folosirea cianurilor în procesul tehnologic. #unitisalvam #rosiamontana

.
Înstiintare adresata membrilor grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Domnule / Doamna Deputat,
Având în vedere dezbaterile curente privind proiectul exploatarii de  la Rosia Montana, va aducem la cunostinta câteva paragrafe din Declaratia Academiei Române în legatura cu acest proiect, adoptata în cadrul adunarii generale a membrilor Academiei Române din 16 Iulie 2004.
Pericolele acestei exploatari erau cunoscute de multi ani, iar în toata aceasta perioada factorii de decizie au preferat sa le ignore.
Acesta înstiintare constituie un document cu valoare legala, ce va putea fi folosit ca proba, alaturi de dovada de primire, în eventualitatea unui proces juridic legat de urmarile aprobarii
unei exploatari bazate pe folosirea cianurilor în procesul tehnologic.
Prin aceasta se elimina posibilitatea unei aparari bazata pe necunoasterea consecintelor, pentru cei care au aprobat sau promovat, sub orice forma, continuarea acestui proiect.
– „Exploatarea proiectata pentru o perioada de 17 ani nu reprezinta o solutie de dezvoltare durabila, pe termen lung, problemele sociale si economice ale zonei ramânând nerezolvate sau agravându-se dupa aceasta perioada.
Numarul locurilor de munca în perioada operationala a exploatarii (…) este nesemnificativ în raport cu nevoile locale, care ar cere o solutie de durata, bazata pe resurse regenerabile.
Beneficiul economic al Statului Român (…) este nesemnificativ în raport cu consecintele proiectului.
Stramutarea si reamplasarea fortata a persoanelor care refuza sa-si vânda proprietatile risca sa antreneze Statul Roman în procese la Curtea Drepturilor Omului de la Strasbourg, cu consecinte greu de evaluat în prezent.
Exploatarea la suprafata în patru cariere deschise si crearea unui bazin de acumulare a reziduurilor în spatele unui baraj de 180 m înaltime mutileaza grav peisajul zonei si este în contradictie cu legislatia europeana (de exemplu Conventia Europeana a Peisajului
ratificata de România prin legea 451/2002; directivele UE nr.85/337/CEE, 2001/42/CE, 80/68/CEE, 94/43/EEC).
Experienta din România (Baia Mare) si din alte tari arata ca barajele de acumulare construite din roca sau pamânt sunt nesigure în conditii extreme si pot produce accidente grave (chiar si atunci când depoziteaza doar saramura si nu rezidii toxice).
– Folosirea cianurii de sodiu pentru solubilizarea aurului si depozitarea în bazin deschis a
rezidiilor tehnologice continând resturi de cianura, produsi de “neutralizare” a cianurii (cianati, tiocianati) si complecsi ai metalelor grele cu cianura, a caror toxicitate nu este înca complet cunoscuta, creeaza motive serioase de îngrijorare, chiar daca ar fi aplicate tehnologiile curente cele mai avansate asa cum promite proiectul.
Proiectul vine in contradictie cu o serie de alte articole ale legislatiei europene si nationale de protectie a mediului.
Nu exista garantia ca la terminarea operatiunii firma investitoare va putea asigura costurile de închidere a exploatarii si de refacere a mediului afectat. Reziduurile ramase dupa exploatare (halde de steril, bazinul de decantare) prezinta un pericol permanent si implica mari cheltuieli pentru stat mult timp dupa închiderea exploatarii, dupa cum se cunoaste din experienta similara a altor tari.”

Ca adaugire, potrivit documentarii noastre, va atragem atentia ca un baraj înalt de 180 de metri (mai mult decat dublul inaltimii hotelului Intercontinental din Bucuresti), care sa reziste sute de ani fara pericol de accident, este o lucrare imposibila. Spre deosebire de alte baraje, acesta nu ar permite deversarea preventiva a lacului din spatele sau, pentru ca nu exista loc unde sa se poata muta temporar un lac cu sute de milioane de metri cubi de elemente toxice. In alte tari se cheltuiesc miliarde de dolari pe an pentru tinerea sub control a unor surse de poluare lasate în urma de exploatari mult mai mici, dar care au folosit tehnologii
asemanatoare. Dupa încheierea proiectului de la Rosia Montana, România va ramâne PERMANENT cu o cheltuiala de ordinul miliardelor de dolari pe an pentru neutralizarea poluarii, daca acest lucru va fi chiar posibil. În cazul în care barajul, construit într-o regiune cu roci slabe si cu numeroase formatiuni karstice, va ceda, rezultatul va fi o zona de desert întinsa pe câteva sute de kilometri în reteaua hidrografica, inclusiv distrugerea Deltei Dunarii si a zonelor riverane din patru tari vecine. Se vor pune în pericol vietile a milioane de oameni.

Consideram ca prin prezenta înstiintare ati fost informat/a asupra pericolelor potentiale ale unui asemenea proiect. Va invitam sa va documentati în continuare si sa decideti în cunostinta de cauza.
Cu deosebit respect,

Jon-Ioan Grieg, Regizor film
Costa-Teodor Scortan, Politolog

(Vezi și: Analiza Academiei Române privind proiectul de exploatare minieră de la Roşia Montană – text integral; Legea Minelor din 1924 – text integral)

România rezistă (2)   3 comments


Rezistența PNȚCD

Ieri, 8 septembrie 2013, în București: Proteste de amploare față de Legea distrugerii Roșiei Montane. România rezistă!

 

 

#rosiamontana

 

Marșul din seara zilei de 8 septembrie 2013, pe bulevardele Bucureștiului: Uniți salvăm Roșia Montană!

Piața Universității, București, 8 septembrie: Legea distrugerii Roșiei Montane NU în numele meu!

Această prezentare necesită JavaScript.

Piața Universității, București, 8 septembrie: Salvați Roșia Montană!

Vezi și:
România rezistă 

Proteste la Paris față de Legea distrugerii Roșiei Montane

11iunie.ro

Democrația sună bine!

Dreptul la gândire, blog by Victor Potra

Fără idoli! Oricât ar fi de frumoşi...

Filozoful anarhist din colțul străzii.

De ce să lași lucrurile simple cînd pot fi complicate?

valeriu dg barbu

©valeriu barbu

SAMEWHITEBLUE

Ne-a mai rămas să schimbăm într-o zi o vorbă cu Pământ...

Ligia Rizea

gânduri, poezie, fotografii,patrimoniu cultural

Blogul lui Laivindur

Filme româneşti, melodii româneşti, istorie românească

Istoria Banatului

Blogul lui Mircea Rusnac

Insula Indoielii

Un loc pentru raţiune, argumente şi dovezi.

Tipărituri vechi

românești sau despre români

Alex Imreh

Virtual Identity

tudorvisanmiu

”Primeşte deci darul meu, care ţi-a fost adus, fiindcă Dumnezeu m-a umplut de bunătăţi şi am de toate” (Geneza, 33:11)

No Justice

Fiat justitia, ruat caelum!

Programul National DMS

managementul documentelor, arhivare electronica, solutii IT de business.

CRONICA [R]

If you're walking through hell, keep walking.

D&D: "Enjoy the silence!"

D&D: "Să trăim cât suntem în viaţă!”

ALIANTA DREPTEI

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

Tița Blog

Blog cu braşoave de Cluj

Despre demnitate

Povestea unor oameni (aproape) necunoscuți

Coffeebooksong Studios(TM)

Inspiring ideas to create amazing things

Aurica A. Badea

Aventuri prin România cancerului și a demenței

Cutia cu vechituri a lu' Potra

Istorie, imagini vechi, povești despre timpuri trecute, oameni care au fost.

DementiAwareness

A medical journalist/daughter writes about Frontotemporal Dementia, Alzheimer's and other memory diseases

Living With Dementia

reflections and prayers about how dementia affects my life and relationships

http://madalinagramatoma.blogspot.com

CARTEA CU POZE ȘI POVEȘTI

Radu

http://www.raduc.eu/

sick*tired

give me a beer, a laptop and a nice chick and you can keep the beer and the laptop

Izbucniri

“Cu câte iluzii trebuie să mă fi născut ca să pot pierde câte una în fiecare zi!…” – Emil Cioran

The WordPress.com Blog

The latest news on WordPress.com and the WordPress community.

%d blogeri au apreciat asta: