Archive for the ‘victor ciorbea’ Tag

Forumul Civic Creștin: Scrisoare deschisă către Avocatul Poporului   Leave a comment


FORUMUL CIVIC CREŞTIN

Bucuresti  I, Str. Jules Michelet  25

Telefon: 021  318 56 43; 0744 525 420; 0734 550 603

 

Scrisoare deschisă către AVOCATUL POPORULUI,

funcţie ocupată de Domnul Victor CIORBEA

 

Domnule,

România se află într-o situaţie dificilă , scena politică este tot   mai confuză, ne ameninţă pericolul întoarcerii la totalitarism.

Dumneavoastră, care ocupaţi o funcţie foarte importantă, aţi putea contribui in buna măsură la limpezirea politicii româneşti. Lumea aşteaptă să faceţi un efort – trecând peste eventuale interese personale sau de grup– şi să vă faceţi datoria, fie şi în al 12-lea ceas.

Suntem unii din cei ce v-au conferit credibilitate, am acţionat odinioară împreună în efortul partidelor istorice de a restabili democraţia în România. De aceea  – recunoscând și noi unele erori – , vă cerem:

Întoarceți-vă la comportamentul care v-a arătat a fi un om corect şi folositor Ţării !

E vremea să despovăraţi Poporul Român de suferinţa  pe care o aduce pierderea încrederii în liderii săi politici  !

E vremea să încercaţi să evitați blamul pe care actele Dumneavoastră îl aduc asupra unor partide pe care le-ați condus !  

Dumnezeu să vă deschidă ochii conștiinței pentru a vedea adevărul si a face dreptate !

 

Fondatori ai F.C.C.:

Dr. Ioan Boilă – Cluj-Napoca

Prof. Ioan Panican – Bucureşti

Prof. Liviu Petrina – Bucureşti                                    

 

Bucureşti, Vineri , 19 Octombrie 2018

În #NoapteaBorfaşilor România nu a dormit. VIDEO de la protestele din ţară   1 comment


Motto: „Atâta vreme cât există un guvern iresponsabil, incapabil să facă faţă obligaţiilor economice, politice, sociale şi morale ale ţării, guvern care a dat faliment, care îşi demonstrează el singur incapacitatea, noi nu putem să sprijinim şi să legitimăm abuzurile sale” – Corneliu Coposu

florin-iordache-demisia

Florin Iordache, ministrul care a salvat penalii în #NoapteaBorfaşilor

Azi-noapte Ministrul Iordache Altă întrebare a hotărât salvarea penalilor. Azi noapte a fost #NoapteaBorfaşilor. Românii au ieşit în stradă, noaptea, în frig, pentru a-şi manifesta nemulţumirea faţă de adoptarea OUG privind modificarea Codului Penal şi a proiectului de lege privind graţierea.

Victor Ciorbea, „Avocatul Poporului”, singurul care poate ataca la CCR ordonanţe de urgenţă, se gândeşte. Şi aşteaptă. Şi aşteaptă. Şi aşteaptă…

Din punctul meu de vedere, Ciorbea şi-a dat măsura. „Ţărănistul autentic” mai mult de atât nu poate. Azi are ocazia să-şi spele obrazul, dar, din păcate, cred că îi lipseşte simţul onoarei. De simţul dreptăţii nu mai vorbesc. Nu cred că l-a avut vreodată…

Citește restul acestei intrări »

Victor Ciorbea, ultima treaptă. Reacţii ale ţărăniştilor   Leave a comment


ciorbea-concediatSemnaţi petiţia „Victor Ciorbea, eşti concediat”, aici

Victor Ciorbea a coborât azi ultima treaptă a demnităţii şi onoarei, autosesizându-se pe „neconstituţionalitatea” Legii 90/2001, care interzice infractorilor condamnaţi să ocupe fotolii de ministru. Adică, mai pe româneşte, „avocatul poporului” l-a luat în braţe pe condamnatul Dragnea, ocrotindu-l şi oferindu-se „să facă totul” (prietenii ştiu de ce) pentru ca acesta să poată accede la funcţia de prim-ministru al României.

Mai jos vă prezint reacţii ale ţărăniştilor, culese de pe Facebook:

  • GRUPUL DE REZISTENŢĂ DIN PNŢCD:

Grupul de Rezistenta din PNTCD se delimiteaza public de dl. Victor Ciorbea si de toate actiunile sale din 2012, cand a devenit liberal pe listele USL, iar in prezent in calitate de reprezentant al institutiei Avocatul Poporului demonstreaza a fi nevrednic de o asemenea functie.
Prin atitudinea si comportamentul slugarnic, fata de Partidul Social Democrat, demonstreaza inca odata ca e un personaj actoricesc periferic, unealta a unor interese straine de interesele neamului si ale PNTCD, partid care i-a deschis usa, i-a acordat incredere si onoare, pe care nu s-a sfiit sa le calce in picioare pentru propriul interes.

Asa sa-l ajute Dumnezeu, pe cat bine a facut tarii si PNTCD!

  • Şerban ANGHEL, membru al Grupului de Rezistenţă din PNŢCD: „Vai de moştenirea ţărănistă… şi vai de România”

Pana astazi m-am abtinut cat am putut sa zic ceva de ciorbea, din simpatie fata de oamenii care l-au sustinut (uneori pana la fanatism). Ii inteleg, vedeau in el perioada glorioasa a partidului din 1996-2000, sperau la o intoarcere a acelor vremuri sub conducerea lui. Si-au dat si ei seama intre timp ca a fost o iluzie si ca omul pe care l-au sustinut i-a mintit si le-a inselat asteptarile. Dar ceea ce face victor ciorbea zilele astazi este mult mai grav decat tradarea propriilor sustinatori sau a partidului care l-a propulsat in politica. Inteleg ca un avocat poate apara un penal dar nu am cum sa inteleg ca Avocatul Poporului poate sa sustina un penal pentru functia de Prim-Ministru. Ba chiar sa lupte pentru a da orice lege la o parte pentru acel penal. Inseamna ca suntem un popor de penali daca drepturile unui astfel de individ sunt atat de importante mai ales cand vine vorba de accederea la una dintre cele mai importante functii in stat. Sau probabil ca asa gandeste victor ciorbea din moment ce s-a auto-sesizat pe aceasta chestiune. Repet, nu a fost sesizat ci s-a AUTOSESIZAT! Atat de importanta este cariera politica a lui dragnea pentru el. […]  Sa renunti la orice urma de demnitate in favoarea unui penal care conduce fix partidul care talhareste Romania de 27 de ani, fix partidul impotriva caruia a luptat PNTCD-ul, asta nu am cum sa inteleg. De azi incolo ciorbea este incontestabil egalul lui pavelescu. Ca avocat, ca om, ca politician, ca nivel intelectual si nu in ultimul rand caracter. Adica lipsa. Nu in ultimul rand, modul arogant, maniera de Agamita Dandanache in care le vorbea ziaristilor care il intrebau ieri pe holurile Parlamentului de ce recurge la o astfel de actiune, il descalifica nu doar ca angajat al statului ci ca persoana publica in general. Zicala conform careia puterea corupe i se potriveste de minune astazi lui victor ciorbea. Pacat de sperantele taranistilor care l-au sustinut, pacat de timpul, nervii si, din cate am inteles, sanatatea unora dintre ei. Vai de mostenirea taranista… si vai de Romania…

Citiţi şi Victor Ciorbea şi poporul

Victor Ciorbea, revenirea la matcă. Nimic de mirare   Leave a comment


victor-ciorbea-catavencii-ro

Foto: catavencii.ro

Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu nu mă mir absolut deloc de isprăvile „avocatului poporului”, fie acestea mai îndepărtate sau mai recente: lipsa de reacţie la Ordonanţa traseiştilor lui Ponta, la Legea Antilegionară, la modificarea legislaţiei electorale în an de alegeri, la mega-ordonanţa cu de toate ori  la OUG-ul pe educaţie ale aceluiaşi Ponta, sau autosesizările sale pe drepturile deţinutului Oprescu, ale Antenei 3  sau, mai recent, pe dreptul unui infractor de a fi prim-ministrul României.

Toate acestea nu sunt de mirare, dacă stăm strâmb şi judecăm drept traseul celui care a dus în derizoriu sintagma de „ţărănist autentic”: Victor Ciorbea a debutat în politică alături de Ilie Verdeţ la începutul anilor ’90  (da, acel Ilie Verdeţ, comunist de seamă până în 1989 şi preşedinte al Partidului Socialist al Muncii, continuatorul direct al PCR după 90), a făcut o fulminantă carieră politică sub steagul PNŢCD, pe care l-a trădat de două ori – o dată prin înfiinţarea ANCD, ruptă din PNŢCD prin 2000, a doua oară prin fuga la USL, spre a deveni senator PNL, apoi „avocat al poporului”, susţinut de PSD – alt mare continuator al comunismului. Cercul s-a închis, Victor Ciorbea s-a întors la matcă. Nimic de mirare.

Voi reveni curând cu reacţii ale ţărăniştilor. Până una-alta, vă invit să semnaţi petiţia online Victor Ciorbea, eşti concediat!

_________

Citiţi şi Victor Ciorbea şi poporul

PNŢCD – o cronologie post-decembristă   8 comments


 sigla pntcd ochi albastru fond galben

1990

8 ianuarie 1990 – înscrierea PNŢCD în registrul partidelor politice. Preşedinte provizoriu: Corneliu Coposu.

20 mai 1990 – alegeri generale: PNŢCD obţine 2,50% din total voturi pentru Senat (= 1 senator), 2,56% în Camera Deputaţilor (=12 de deputaţi).

15 decembrie 1990 – PNŢCD constituie Convenţia Naţională pentru Instaurarea Democraţiei (CNID), alcătuită din PNŢ-CD, PNL, PSDR, PER, Partidul Alianţei Civice şi UDMR)

1991

26 noiembrie 1991– constituirea CDR (= CNID + Forumul Democratic Antitotalitar, alcătuit din Partidul Unităţii Democratice, Uniunea Democrat-Creştină, Alianţa Civică, Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România, Solidaritatea Universală, Asociaţia ’21 Decembrie’, Mişcarea România Viitoare, Sindicatul Politic ‘Fraternitatea’, Uniunea Mondială a Românilor Liberi)

27-29 septembrie 1991 – primul congres PNŢCD post-decembrist. Preşedinte ales: Corneliu Coposu, prim-vicepreşedinte  Ion Diaconescu; Valentin Gabrielescu, Ion Raţiu, Gabriel Ţepelea, Cicerone Ioaniţiu, Ioan Bărbuş, Ilie Păunescu, Şerban Ghica – vicepreşedinţi.

1996-1999

Citește restul acestei intrări »

PNȚCD: nisipuri mișcătoare   8 comments


Membrul de rând între trădare și… trădare

sigla-rez-PNT-medresAm înțeles: așa cum fotbalul se joacă pe goluri, politica se joacă pe locuri în parlament. Succesul sau insuccesul unui partid se judecă în procente, în numărul de fotolii în Legislativ; activitatea sa, tradițiile, valorile, principiile sale (dacă acestea există, firește) nu contează nici cât negru sub unghie, atâta vreme cât acestea nu îl propulsează la Putere. Sau cât mai aproape de ea: măcar în opoziția parlamentară…
Nu este de mirare acest lucru într-o lume în care sensul cuvântului „politică” s-a alterat într-o asemenea măsură, încât nu mai are nici o legătură cu „treburile cetății”, ale cetățenilor… Și, mai ales, nu e de mirare într-o societate care funcționează pe principiul „care pe care”, „ciocul mic, acum noi suntem la putere”, „sâc-sâc”, ori, și mai grav, „ba pe-a mă-tii”.

Din păcate, un partid care nu intră în acest joc este sortit eșecului. Ba mai rău, ajunge să fie considerat un soi de papițoi caraghios, fără nici un țel real, fără nici o șansă, într-un balet pe muchie de cuțit între sublim și ridicol. În care ridicol este destinat, în cele din urmă, să cadă, atâta vreme cât principiile sale „nu cadrează” cu „mainstreamul”.

Un astfel de balet pe muchie de cuțit i-a fost menit Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat. Mesajul său anti-comunist a fost murdărit, abil denigrat de aparatul comunist încă în funcțiune la începutul anilor ’90, aruncat în desuetudine și ridicol de același aparat comunist, încă în funcțiune în anii 2000. Da, știu, ceea ce abia am scris nu cade bine nimănui, nici, mai ales, mie și altora ca mine, care realizează mesajul scurt, dar cuprinzător, din zicala „copiii șefilor noștri vor fi șefii copiilor noștri”. Uitați-vă în jur, la toți politicienii, la toți cei care ne conduc, trecând, pe rând, din opoziție la putere, și veți descoperi că afirmația aceasta se verifică într-o proporție îngrijorător de mare.

Dar nu intenționez acum să fac o analiză , nici o sinteză  privind situația PNȚCD. Au făcut-o alții, mai competenți, înaintea mea. Iar despre istoria ultimilor 4 ani  am tot scris și comentat, pe blogul acesta ori pe Facebook.
Mă mulțumesc să constat că o parte dintre țărăniști s-au adaptat jocului mai sus menționat, reușind să propulseze în parlament un fost (până de curând) pedelist  și un „nou republican„, cărora Aurelian Pavelescu le-a făcut loc, generos, în rândurile candidaților din partea PNȚCD, în cadrul ARD.

Pe de altă parte, alți țărăniști au reușit să ducă în parlament un fost (până de curând) țărănist, actualmente membru PNL și senator din partea acestui partid, în cadrul USL .

Pentru cine nu cunoaște harababura juridică din PNȚCD  ‒ în care ne-a aruncat Marian Miluț, președintele care nu a participat la congresul propriului partid, ba mai mult, l-a contestat din răsputeri, târând vechi membri PNȚCD prin procese rușinoase, unul dintre ele chiar penal, jocul acesta pare haotic, fără sens, pe alocuri delirant.
Pentru membrii de rând ai partidului  – care cunosc mai mult sau mai puțin situația juridică din PNȚCD, agravată treptat de A. Pavelescu, succesorul lui Miluț ‒, ultimii ani, și mai ales acest 2012, cu două rânduri de alegeri, au marcat o perioadă de tensiune fără egal, marcată profund de înverșunare, de suspiciune, de intoleranță și de… trădare, trădare, de trei ori trădare, de multe ori trădare!

Acești membri de rând, debusolați, dezorientați, dezinformați, pe alocuri manipulați, amăgiți și dezamăgiți, s-au alăturat unuia sau altuia dintre „marii jucători politici” de la vârful PNȚCD, sprijinindu-i cu toată buna lor credință, cu toată buna lor voință, cu toate puterile și resursele lor, cu toată speranța și cu tot binele în suflet pentru partidul acesta muribund, fiecare în parte crezând că varianta pe care a ales-o este cea mai bună. Și mai toți, chiar și cei care nu au intrat în nici un fel de joc, au fost acuzați și ‒ la rândul lor ‒  i-au acuzat, uneori, de trădare pe ceilalți.

Pentru că memoria colectivă este, în genere, mult mai scurtă decât ne imaginăm ori acceptăm, mă încumet să fac aici o scurtă actualizare pentru cei cărora memoria le joacă feste:

1. Unul dintre motivele de nemulțumire pentru țărăniști, care s-au hotărât să-l înlocuiască pe Marian Miluț cu Radu Sârbu, în cadrul Congresului PNȚCD din 2008 a fost participarea PNȚCD la alegeri pe listele PNL;
2. Deși la centru ștampila era deținută de M.P. Miluț, domnul Radu Sârbu, președinte de facto al PNȚCD, a depus la BEC actele necesare participării partidului la alegerile din 2008.

În primul caz, majoritatea țărăniștilor au strigat „trădare!”
În cel de-al doilea caz, gestul domnului Sârbu a fost considerat, de aceeași majoritate, cât se poate de firesc, nimeni nu l-a acuzat că îl cauționează pe M.P. Miluț, „președintele de jure” al PNȚCD, nedorit de nimeni, dar posesor de ștampilă.
Iar imensa majoritate a țărăniștilor ar fi votat PNȚCD, fără nici un sentiment de vină, fără a fi fost acuzați de trădare, dacă prim-vicepreședintele „juridic” de atunci, A. Pavelescu, nu s-ar fi grăbit să retragă partidul din alegeri, la ordinul „președintelui” Miluț! (În paranteză fie spus, fie și doar acest gest ar fi fost de ajuns să le dea de gândit țărăniștilor oficiali, juridici sau cum s-or mai numi, să-i îndemne la fapte mari, recte să-l îndepărteze definitiv pe Miluț, dimpreună cu echipa sa cu tot).

În 2012, situația este exact la fel, doar personajele s-au schimbat: unii s-au dus să candideze din partea PNL, alții au ales să-l „cauționeze” pe urmașul dinastic al lui Miluț, A. Pavelescu, alt „președinte” de jure, dar fără reprezentativitate în PNȚCD.
Diferența, astăzi, față de 2008, este aceea că acum „trădarea” este un numitor comun: mai toți sunt vinovați de trădare, toți se acuză reciproc, indiferent din ce aripă sau aripioară ar face parte și, nu-i așa, toți au dreptate, ca în pilda cu rabinul…

Cui aparțin vinile și greșelile nu stabilesc eu aici. În orice caz, ele se situează la nivelurile superioare ale partidului, nu aparțin nicidecum membrilor de rând. În nici un caz aceștia nu pot fi acuzați, în masă, de trădare, de oricare parte a baricadei s-ar situa. Unii nu au dorit să îl cauționeze pe actualul posesor de ștampilă, care se dă pe la televizor drept țărănist și face alianțe în numele nostru, al țărăniștilor vechi, care am fost în PNȚCD de la început și am rămas în acest partid în tot răstimpul în care domnul Pavelescu făcea excursii politice pe la toate partidele. Ceilalți au dorit să continue a pune ștampila pe cei care (pretind că) reprezintă PNȚCD, partidul lor de suflet, cu care au votat toată viața.
Și mai sunt o parte care rezistă tentațiilor de a sprijini un lider sau altul, până la dovedirea bunei credințe a celor ce vor să conducă PNȚCD. Nici aceștia ‒ sau mai ales aceștia ‒ nu pot fi acuzați de trădare, căci sunt cei care încearcă să reziste presiunilor, tentațiilor, acuzațiilor, vicisitudinilor, încearcă să rămână fideli unor principii, dintre care unul care poate fi enunțat astfel: „noi nu susținem nici FSN 1, nici FSN 2” . Simplu!

În condițiile acestea, este necesar, dragii mei colegi, membri de rând, țărăniști legitimi sau autentici, vechi sau noi, juridici sau oficiali, țărăniști din toate taberele, este necesar, zic, să realizați că acuzațiile în care vă consumați timpul, energiile, nervii, resursele, pe alocuri cu ură, înverșunare și consum demn de o cauză mai bună, aceste acuzații de trădare pe care vi le aruncați reciproc, de la o tabără la alta, sunt redundante, inutile, pe alocuri false, nesusținute și adesea întreținute artificial, intenționat poate, pentru a se menține zâzania, ura dintre voi, întru împrăștierea voastră și fărâmițarea partidului.

Este necesar să realizați că simple pot fi împăcarea, iertarea, reunirea tuturor țărăniștilor sub același steag. Nu uitați, dragi colegi din toate taberele, că avem datoria și obligația de a organiza, foarte curând, un congres. Haideți să-l facem cu adevărat în comun, și să avem grijă să nu repetăm greșelile trecutului! Perseverare diabolicum est!

sigla-rez-PNT-xlowres

România cheamă Monarhia   1 comment


Astăzi, 25 octombrie 2012,  Regele Mihai I împlinește 91 de ani.

Printre festivitățile dedicate acestei zile s-a numărat și inaugurarea Piațetei Regelui, la intersecția Șoselei Kiseleff cu Strada Arh. Ion Mincu, un loc încărcat de amintiri pentru regele nostru, care și-a petrecut aici o parte din copilărie.

La manifestare au participat circa 100 de persoane, onorate de prezența Regelui, a Principesei Margareta și a Principilor Radu și Nicolae. Printre participanți s-au evidențiat o serie de oameni politici – între care domnul Victor Ciorbea -, cărora li s-au alăturat țărăniști din Capitală.

Trăiască Regele” și „România cheamă monarhia” au fost laitmotivele acestei ceremonii așteptate cu nerăbdare de monarhiști înfocați, mulți dintre ei colegii mei din PNȚCD, de care sunt mândră și datorită cărora mai bate încă inima țărănismului.

Această prezentare necesită JavaScript.

LA MULȚI ANI, MAJESTATE!

sigla-rez-PNT-xlowres

PNȚCD – 10 pași pe Calea Dreaptă   7 comments


Extras din Moțiunea Victor Ciorbea – Congresul Extraordinar de Reunificare a PNȚCD, 18 iunie 2011: Calea Dreaptă

ZECE DOLEANŢE NAŢIONAL ŢÂRÂNISTE CREŞTIN DEMOCRATE

1. Demnitate pentru romani

2. Politica de susţinere onestă şi reală a întreprinzătorilor, salariaţilor şi funcţionarilor şi politica rurală: unii dintre pilonii centrali ai politicii social economice a PNŢCD

3. “Porti Deschise“ pentru elitele si tinerii romani de valoare

4. “Ferestre Deschise“ pentru reforma politicii romanesti

5. Legea Lustratiei pentru indreptarea vietii publice romanesti

6. Nimic fara Dumnezeu

7. Salvarea Sanatatii si a Educatiei romanilor

8. Monarhie Constitutionala

9. Unirea Basarabiei şi Bucovinei de Nord cu Romania în/prin si pentru Europa Unita.

10. Punerea salariilor, pensiilor, dimensiunii sociale a economiei de piaţă, dialogului şi parteneriatului social la adapost de hazardul si comanda politica.

Moțiunea Calea Dreaptă în întregimea ei o găsiți pe blogul domnului Victor Ciorbea: www.victorciorbea.wordpress.com

Victor Ciorbea: „Eu am îndoieli că este o soluție să schimbi un FSN cu altul”   4 comments


Domnul Victor Ciorbea, președintele PNTCD, a declarat ieri:

„Există o lipsă acută de încredere în cei care sunt acum la putere. […] Trebuie în mod cert să se reclădească, să se reconstruiască încrederea. Pentru că oamenii vedeţi bine că nu mai au încredere în nimic. Au fost minţiţi, păcăliţi de atâtea ori şi nu mai au încredere.” […]

„Toate canalele de comunicare cu cetăţenii au fost întrerupte în ultimii trei ani să spunem, dar mai ales în ultimii doi ani. După alegeri, când preşedintele a fost reales, oamenii se aşteptau totuşi la o schimbare. Ce a venit, în plan politic? Boc 2, Boc 3, Boc 4, Boc 5, şi asta creându-se UNPR-ul prin smulgerea unor parlamentari de la alte partide. Deci evident că asta a nemulţumit pe oamenii care votaseră un partid sau altul.” […]

„Vorbeam despre dialog. Sigur că la ora actuală lipsa de încredere în guvern şi în putere în ansamblu este uriaşă. Şi nu văd cum ar putea reconstrui aceste punţi de legătură cu societatea civilă, cu oamenii simpli pe care i-au ignorat şi de ale căror sentimente, de ale căror atitudini nu au ţinut seama atâta vreme. Acuma sigur că în plan politic, în funcţie de ceea ce există pe scena politică, e uşor de spus: sigur, alegeri anticipate, venim cu alternativa – opoziţia existentă, USL-ul, nu ştiu mai cum. […] Se va ameliora ceva. Nu ştiu dacă se va ameliora ceva fundamental. Ori oamenii tocmai de aceea, cei din stradă, refuză, de regulă, inclusiv pe cei din opoziţie să fie prezenţi alături de ei. Pentru că vor să revină la nişte principii morale şi la nişte oameni politici de o cu totul altă factură, care să se bazeze pe cinste, pe corectitudine, pe moralitate, nu pe jaf, nu pe înavuţire cu orice preţ, nu pe miliardari sau pe sute de milioane care stau în spatele unui partid sau altul, etc. Tocmai pe acest fundal cred eu că trebuie regândită şi o reformă profundă, dacă vreţi, şi a Constituţiei, şi a clasei politice […]

„Dacă ne uităm numai la spectrul politic existent, sigur că alternativa la Putere este Opoziţia. Numai că eu am mai spus-o, sincer, că eu am îndoieli că este o soluţie să schimbi un FSN cu altul. Deci din punctul ăsta de vedere eu am reţinerile mele faţă de cele două FSN-uri care ne guvernează de 22 de ani. Şi că ar fi timpul să vină, să se formeze, să se coaguleze inclusiv în rândul lor şi să ajungă la putere oameni cu credinţă în Dumnezeu, oameni serioşi, oameni care să aibă o meserie şi să aibă acumulate nişte venituri sau proprietăţi şi aşa mai departe.” […]

„Oamenii ăştia există. Nu intru acuma în pledoarii pro domo, că-i avem în PNŢCD, care e extraparlamentar şi tocmai pentru că nu se doreşte să intrăm în Parlament probabil că va fi «naţionalizat» partidul şi dat unor indivizi paraşutaţi sau infiltraţi în partid şi apoi să fie folosit în interese care n-au nicio legătură cu istoria acestui partid. Dar vorbesc chiar de preocupările celor din piaţă şi, nu în ultimul rând – sigur, veţi spune că n-are nicio legătură – totuşi în pieţe vedem adesea portretul regelui. Deci şi ideea de monarhie trebuie foarte serios gândită, nu respinsă ab initio.” […]

„Problema este că […] mie mi se pare aberant că în Constituţia din ’91 s-au introdus câteva prevederi că nu pot fi schimbate niciodată – deci pe zeci sau sute de ani sau mii de ani de acum încolo – prevederile referitoare la forma de guvernământ, deci republică sau monarhie, referitoare la alte şi alte aspecte. Acestea ar trebui să dispară. Deci, primul pas: ar trebui să se scoată această interdicţie de a se putea opta” […]

„Oamenii noştri, membri ţărănişti sau chiar lideri, au fost prezenţi şi în judeţe şi peste tot, sunt cunoscuţi în localităţile respective că sunt membri PNŢCD şi nici unul n-a fost dat afară de la manifestaţii sau nu a fost îmbrâncit sau insultat. Şi aici, în Bucureşti, am colegi care au participat în fiecare zi. Eu nu m-am dus acolo şi nici n-o să mă duc zilele acestea, pentru că mi se pare normal ca oamenii să se manifeste aşa cum cred ei de cuviinţă, să nu aibă sentimentul că se urmăreşte confiscarea ţelurilor, obiectivelor, aspiraţiilor lor şi e foarte bine că lucrurile se petrec aşa.” […]

„În ce mă priveşte, […] eu repet: pe termen scurt, sigur, soluţia ar fi aceasta – vine opoziţia etc. – însă legând lucrurile de aspectele esenţiale ale celor care sunt în piaţă şi care nu aparţin vreunei formaţiuni politice – eu am certitudinea că trebuie să asistăm la o schimbare într-adevăr din temelii a sistemului, a sistemului actual, inclusiv cu modificări constituţionale, de altă natură, cu asigurarea accesului cetăţenilor într-o mult mai mare măsură în luarea deciziilor publice, în influenţarea lor. Şi, sigur, sistemul ăsta mafiot, clientelar – pe care l-a practicat şi PDSR-ul şi, mă rog, diversele forme de FSN – astea trebuie să dispară. Cum poţi să accepţi ca Afrodita să cheltuie într-o lună pe pantofi mai mult decât cheltuie 10 familii de oameni obişnuiţi pentru întreg anul să-şi asigure întreţinerea?! Şi aşa mai departe. E doar un exemplu.
Deci nu se mai poate merge pe acest drum. După cum eu aş sublinia că n-ar fi rău, cred, ca oameni care au pregătirea, experienţa necesară să-i ajute pe cei din pieţe – de ce nu? – dacă vor, să-şi creeze un partid nou. Generaţia nouă vrea un partid nou. Văd că au intrat şi cei din diasporă, tinerii care sunt la studii, la masterate, la doctorate, din diverse colţuri ale lumii, îşi anunţă şi ei solidaritatea. De ce să nu fie ajutaţi chiar să-şi construiască un partid nou, cu alte idei, cu alte principii morale, corecte, şi care să scoată România din acest marasm în care se află?” […] ” De ce să nu le dăm şi posibilitatea să facă aşa ceva?” […]

„PNȚCD este cel mai vechi partid din Europa continentală, din 1869. […]
Dacă optează cu PNŢCD cu toată istoria lui, sigur c-am fi fericiţi, dar nu vrem să le confiscăm acest demers. Dacă optează pentru un partid propriu, creat de ei, nou, bazat, în esenţă, pe aceleaşi principii morale pe care le avem noi şi pentru care au murit celebrii martiri Maniu, Mihalache… Coposu şi toţi ceilalţi, Ion Diaconescu, şi-au consacrat viaţa acestor idei… Ei bine, ei pot să creeze o altă formaţiune, dar sunt convins că din punct de vedere moral vor opta pentru aceleaşi soluţii şi pentru aceleaşi principii pe care le-a promovat, de aproape 150 de ani, partidul nostru”. […]

(sursa: Radio Romania Actualitati, emisiunea Actualitatea in dezbatere, din 20.01.2012)

PNȚCD – o radiografie: 2008-2011   18 comments


Pentru cei care se întreabă de ce PNȚCD nu-și poate lua zborul, împiedicat fiind de propriile-i aripi, am să încerc în cele ce urmează să prezint o radiografie a situației din partid din ultimii 3 ani.

În anul de grație 2008 președinte al partidului era Marian Petre Miluț. Nemulțumirile legate de maniera sa de a conduce fierbeau la foc mic în partid de ceva vreme. Ele au dat în clocot în vara lui 2008, când organizațiile județene au decis convocarea unui congres extraordinar, în scopul schimbării conducerii PNȚCD.
Acest congres a avut loc la 24 august 2008 și s-a bucurat de sprijinul COLOANEI VERTEBRALE a partidului: președintele de onoare Ion Diaconescu, surorile Seniorului Coposu – Rodica Coposu și Flavia Bălescu –, membrii de onoare ai partidului, senatorii PNȚCD – în majoritate foști deținuți politici –, personalități marcante ale partidului: Ion Caramitru, Alexandru Herlea, Gheorghe Ciuhandu, Andrei Dimitriu etc.
Congresul nu s-a bucurat însă și de prezența președintelui său în funcție, Marian Miluț intrând, se pare, în istorie, ca primul președinte care nu a participat la congresul propriului partid. Acesta a ales să convoace în paralel, în aceeași zi și la aceeași oră, o ședință a Comitetului Național de Conducere (CNC) la Sinaia, ședință onorată de câțiva președinți de organizații județene, rămași fideli (restul, adică marea majoritate a organizațiilor partidului, circa 65%, au trimis delegați la congres).

Nu mă pot abține să nu fac aici câteva observații personale:
Ca președinte al partidului, Marian Petre Miluț ar fi trebuit să participe la acest congres, fie și numai pentru a-l dezavua, fie și numai pentru a-și susține un punct de vedere referitor la oportunitatea acestuia, FIE ȘI NUMAI PENTRU A ONORA CU PREZENȚA SA DE PREȘEDINTE ÎNCĂ ÎN FUNCȚIE PE CEI PESTE 400 DE MEMBRI AI PARTIDULUI prezenți la congres, fie și numai pentru a-i asculta pe aceștia, ori, de ce nu, pentru a-și depune propria moțiune, contracandidând astfel pe Radu Sârbu, care în final a fost ales președinte al PNȚCD în cadrul acestui congres.

Marian Petre Miluț a ales, evident, să nu facă nimic din toate acestea, convocând în paralel amintita ședință a CNC. Ulterior, a ales să conteste lucrările congresului și conducerea nou aleasă, blocând în instanță înregistrarea acestora în Registrul Partidelor Politice. Mai mult, a intentat proces penal unui număr de 37 (inițial 18, ulterior încă 19) membri delegați la congres, pe motiv că semnăturile acestora ar fi fost false. Nimic mai fals! Acest lucru a fost dovedit după ÎNDELUNGATE lupte prin instanțe, în final decizia de Neîncepere a Urmării Penale a acestor delegațivenită cu greu și contestată de același M. P. Miluț – confirmând netemeinicia acuzațiilor fostului președinte al PNȚCD.

În paranteză fie spus, am vorbit personal cu unii dintre acești devotați membri PNȚCD, printre ei și foști deținuți politici, acuzați pe nedrept de Marian Miluț, care mi-au povestit cât s-au simțit de umiliți, înjosiți, purtați fiind de fosta conducere pe drumuri, în comisii rogatorii, nevoiți să dea declarații peste declarații… oameni cinstiți care nu au încălcat vreodată legea, care s-au simțit ca niște infractori de rând…
Rămân în această paranteză pentru a preciza, așa cum bine a sesizat la un moment dat conducerea Senatului PNȚCD, că oricum un eventual vot „contra” ori absența acestor delegați nu ar fi schimbat cu nimic soarta congresului, nu ar fi avut vreo influență asupra votului majorității covârșitoare care a decis schimbarea conducerii… În orice caz, în cele din urmă, așa cum am arătat mai sus, s-a dovedit că acuzațiile de fals au fost neîntemeiate.

Voi scurta această prezentare, neinsistând asupra nenumăratelor procese care au urmat după congresul din 2008. Pe scurt, deci, acesta a fost contestat și răs-contestat, înregistrarea lui a fost blocată în instanță în ultimii trei ani pe toate căile posibile de către fosta conducere –”aripa Miluț”.
Din august 2008 PNȚCD rămâne, deci, rupt în două tabere: aripa Miluț, care își revendică legitimitatea juridică (și care își va trimite prim-vicepreședintele, pe dl. Aurelian Pavelescu, să candideze la alegerile parlamentare pe listele PNL) și aripa Sârbu, care își revendică legitimitatea morală, având alături COLOANA VERTEBRALĂ a partidului.

Anul 2009 găsește partidul astfel împărțit. În luna mai, surorile Coposu și Ion Diaconescu îi adresează o scrisoare deschisă lui Marian Petre Miluț, somându-l să renunțe la impostură.
În septembrie 2009 ambele aripi organizează câte un congres extraordinar: aripa Miluț în 12.09.09 – prilej cu care își afirmă sprijinul pentru PD-L – iar aripa Sârbu în 26.09.09, în scopul modificării Statutului PNȚCD, precum și a unei părți a echipei de conducere. De data aceasta, prezența la Congresul Extraordinar al PNȚCD condus de Radu Sârbu a fost înregistrată notarial, pentru a se evita eventuale contestații privind semnăturile, iar pregătirea congresului a fost mult mai riguroasă, ceea ce în final nu a scutit „aripa” Sârbu de contestații din partea fostei conduceri… Procesele continuă și se înmulțesc…

Anul următor, 2010, a fost marcat de alte două evenimente importante în PNȚCD:
1. Demisia lui Marian Petre Miluț, în luna mai
2. Congresul Extraordinar al aripii Miluț, la 17 iulie 2010, în cadrul căruia a fost ales ca președinte prim-vicepreședintele aripii Miluț, mâna dreaptă a acestuia, domnul Aurelian Pavelescu, fostul candidat pe listele PNL nu cu mult timp în urmă.

Tot în 2010, Aurelian Pavelescu încearcă să vândă una din clădirile aparținând patrimoniului PNȚCD, și anume sediul din Strada Clemenceau, acțiune care în final nu a fost dusă la capăt, întrucât în partid reacțiile contra nu au întârziat să apară.

Între timp, în aripa Sârbu începe să se contureze un curent care susține schimbarea echipei Sârbu cu o echipă condusă de Victor Ciorbea, inițiativă la care Radu Sârbu subscrie în mod democratic, aderând la acest curent, majoritar în partid.

Anul 2011 debutează furtunos pentru PNȚCD: aripa Pavelescu planifică un nou congres extraordinar pentru data de 29 ianuarie, la care urma să participe ca unic candidat la șefia partidului Aurelian Pavelescu. Între timp, prim-vicepreședintele aripii acestuia, Eugen Romulus Moiescu (notă: nu am găsit pe Internet nici o biografie, nici un CV mai mult sau mai puțin oficial al acestuia), se hotărăște să candideze în cursa pentru președinția PNȚCD, alături de Pavelescu. Acesta anunță imediat anularea congresului, care se va ține, totuși, pe 29 ianuarie 2011; în cadrul acestui nou congres este aleasă o echipă de conducere în frunte cu Eugen Moiescu, fostul prim-vicepreședinte „pavelescian”. Astfel ia naștere cea de-a treia aripă PNȚCD

Între timp, cu câteva zile înainte de sus-pomenitul congres și după anunțarea candidaturii lui Moiescu, Aurelian Pavelescu are revelația împăcării cu aripa Sârbu – unde vocea lui Victor Ciorbea era din ce în ce mai puternică – cu care semnează un Acord de Reunificare a PNȚCD, conform căruia în martie 2011 urmează a se organiza un mare congres extraordinar de reunificare a partidului.
După congresul Moiescu urmează un moment absolut emoționant, la Sighet, cu ocazia comemorării lui Iuliu Maniu, în 4-5 februarie 2011, unde TOȚI țărăniștii din toate aripile, la unison, au revelația reunificării printr-un congres comun.
Cu toate acestea, Congresul de Reunificare, preconizat în martie 2011, nu s-a mai ținut.

Lanțul congreselor nu s-a rupt însă. Nici cel al proceselor.
În vara aceasta, după o încercare a aripii Pavelescu de a organiza un congres în luna iulie a.c., încercare eșuată în final, convocându-se o ședință CNC în loc de congres, s-au succedat în PNȚCD alte două congrese extraordinare:
1. Congresul Extraordinar al PNȚCD din 18 iunie 2011, care a ales o nouă echipă de conducere, în frunte cu Victor Ciorbea, congres susținut, ca și cele din 2008 și 2009 ale „aripii” Sârbu, de COLOANA VERTEBRALĂ a PNȚCD.
2. Congresul Extraordinar al aripii Pavelescu, din 17 septembrie 2011, unde, după ce luni de zile a fost vehiculat numele lui Radu Vasile ca viitor președinte, acesta nu s-a regăsit în noua echipă de conducere nici măcar ca membru supleant. În schimb, în fruntea aripii Pavelescu este ales Vasile Lupu; acesta este secondat de Aurelian Pavelescu, prim-vicepreședinte.

Tot anul acesta, lunile august-septembrie marchează două evenimente importante în viața PNȚCD, pe plan juridic:

1. Recunoașterea de către Tribunalul Municipiului București a Congresului Extraordinar al PNȚCD din 18.06.2011, la care a fost ales ca președinte Victor Ciorbea și respingerea cererilor de intervenție venite din aripa Pavelescu;
2. Desființarea, practic, a aripii Moiescu, în urma deciziei Curții de Apel București din 21.09.2011.

Aceasta este, în linii mari, evoluția evenimentelor și istoria pe scurt a luptelor interne din PNȚCD. COLOANA VERTEBRALĂ a partidului a rămas în picioare în tot acest răstimp, în ciuda vicisitudinilor; încet-încet, încep să renască speranțele că lupta sa pentru menținerea identității partidului se va dovedi a nu fi fost în van.
„După lupte seculare” se pare că partidul se apropie de un liman, apele sunt pe cale de a se limpezi, iar în cele din urmă PNȚCD își va putea regăsi locul în spațiul politic românesc, sub dictonul lui Thomas Morus: OMUL NU TREBUIE DESPĂRŢIT DE DUMNEZEU, NICI POLITICA DE MORALĂ.

Bucatari Romania

IMPREUNA PESTE TOT

geaba, uhitto... blogdaproste...

un alt blog al lui Dan Iancu

Microgreens România

Ferma Fresh Microgreens - microplante pentru gastronomie și alimentație sănătoasă

Arheologie Radio📻Tv📺

Istoria programelor radio-tv din România.🇷🇴 Şi alte delicatese culturale. Dacă doriți să revedeți...

România Străveche - Ancient Romania

"În tot ceea ce sunt, în faptă sau în cuvânt, trăiesc, aşa cum pot, moştenirea străbunilor. Cei care au construit o cultură, o istorie şi o lume astăzi aproape uitată: România Străveche." "In all that I am, through my deeds and my words, I live, the best I can, the heritage of our forefathers - those who built a culture, a history, and a world that is nearly forgotten today: Ancient Romania." Mihai-Andrei Aldea

Lupul Dacic

Blog nationalist GETO-DAC !

Doru Nicolae Grădinaru

profesor de istorie

JURNAℓ SCOȚIAN

Ioan-Florin Florescu, preot misionar

Dreptul la gândire, blog by Victor Potra

Fără idoli! Oricât ar fi de frumoşi...

Maieutică provincială.

Cineva trebuie să rămînă pînă la sfîrșit.

valeriu dg barbu

©valeriu barbu

SAMEWHITEBLUE

Ne-a mai rămas să schimbăm într-o zi o vorbă cu Pământ...

Ligia Rizea

gânduri care vin și pleacă :)

Istoria Banatului

Blogul lui Mircea Rusnac

Tipărituri vechi

românești sau despre români

Alex Imreh

Virtual Identity

tudorvisanmiu

”Primeşte deci darul meu, care ţi-a fost adus, fiindcă Dumnezeu m-a umplut de bunătăţi şi am de toate” (Geneza, 33:11)

România fără Justiție

Fiat justitia, ruat caelum!

Programul National DMS

managementul documentelor, arhivare electronica, solutii IT de business.

CRONICA [R]

If you're walking through hell, keep walking.

ALIANTA DREPTEI

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

Blogul lui Paul Tița

Blog cu braşoave de Cluj

Despre demnitate

Povestea unor oameni (aproape) necunoscuți

Coffeebooksong Studios(TM)

Inspiring ideas to create amazing things

Cabal in Kabul

Cabal in Kabul

Aurica A. Badea

Aventuri prin România cancerului și a demenței

Alexandru Herlea

Seule la vérité vous rendra libre

Cutia cu vechituri a lu' Potra

Istorie, imagini vechi, povești despre timpuri trecute, oameni care au fost.

DementiAwareness

A medical journalist/daughter writes about Frontotemporal Dementia, Alzheimer's and other memory diseases

http://madalinagramatoma.blogspot.com

CARTEA CU POZE ȘI POVEȘTI

Radu

http://www.raduc.eu/

sick*tired

give me a beer, a laptop and a nice chick and you can keep the beer and the laptop

Izbucniri

“Cu câte iluzii trebuie să mă fi născut ca să pot pierde câte una în fiecare zi!…” – Emil Cioran

The WordPress.com Blog

The latest news on WordPress.com and the WordPress community.

%d blogeri au apreciat: