O zi de reculegere   1 comment


Mâine, 5 februarie 2014, vom comemora 61 de ani de la exterminarea lui Maniu de către comunişti.

În zilele următoare vom asista la evenimente şi manifestări ce ne vor reaminti de martiriul Sfinxului de la Bădăcin: slujbe, parastase, discursuri, simpozioane. Pe ici-pe colo, poate, vreun politician mărunt îşi va da ochii peste cap evocând numele şi faptele marelui OM. Şi, evident, vor apărea şi câteva articole pompoase în paginile unor ziare, cu lamentări despre nevrednicii urmaşi ai marilor oameni ce au făcut istorie. După care aceleaşi ziare şi aceiaşi politicieni vor trage din nou cortina uitării peste simbolul Iuliu Maniu.

Ţărăniştii din toate taberele se vor aduna – fiecare în tabăra lui, desigur – întru comemorarea martirului, a cărui moştenire şi-o revendică cu toţii, fără de deosebire (unii dintre ei, din nefericire, în necunoştinţă de cauză, sau, mai rău, cu totală ipocrizie).

Ce să zic? Cu cât mai mulţi comemorează, cu atât mai bine: poate cu ocazia asta vor afla şi neaveniţii, şi nou-veniţii din PNŢCD  cine a fost Iuliu Maniu. Deci, în principiu, e de bine.

Faptul că fiecare tabără va organiza propriul eveniment de comemorare are, desigur, şi părţi bune, şi părţi rele.  Mai multe evenimente presupun, teoretic, mai multă vizibilitate, implicit mai multă cunoaştere. Frumos ar fi să se organizeze simultan, în toate organizaţiile PNŢCD – „juridice” şi „nejuridice” deopotrivă – o serie de manifestări în aceeaşi zi şi la aceeaşi oră, în toată ţara. Să răsune imnul lui Maniu în toată România. Să se deştepte  conştiinţe, să se stârnească idealuri, să se sădească sămânţa viitorului visat de Maniu pentru Ţară…

Dar o voce comună a ţărăniştilor, indiferent de tabără, mi-e teamă că nu vom auzi prea curând… Acum trei ani, „Pacea de la Sighet” părea să fie scânteia renaşterii PNŢCD. Cu toţii am crezut în ea. Dar n-a fost să fie: făclia reunirii, ce începuse să pâlpâie acolo, la Sighet, în 2011, în cugetul tuturor ţărăniştilor, a fost stinsă la foarte scurt timp de vremelnicii lideri ai partidului (unii actuali, alţii foşti liberali sau Dumnezeu mai ştie ce). După înăbuşirea acestui suflu al renaşterii ţărăniste, fiecare tabără a comemorat pe cont propriu, la date diferite, în locuri diferite.

Cumva, şi acest lucru este bun. N-am să spun că astfel se alege grâul de neghină, pentru că nu mă îndoiesc că în „tabăra neghinei” se află niscaiva boabe de grâu arnăut, bun, sănătos. Dar şi viceversa: în „tabăra grâului” or fi pe ici-pe colo boabe de neghină sau de grâu putred.  „Genuinitatea ţărănistă” e greu de atins, însă, cu toată relativizarea, celor cu adevărat interesaţi de istoria şi destinul acestui partid nu le va fi greu să deosebească în care tabără predomină grâul sau neghina.

De aceea, se pare că această divizare a ţărăniştilor (la comemorări sau la orice alte evenimente) e bună şi ea la ceva: ea permite „taberiştilor”  să-şi asume apartenenţa la o facţiune sau alta, care îi reprezintă cel mai bine. Iar Istoria îi va judeca pe toţi în cele din urmă.

Problema cea mare (mă rog, una dintre marile probleme ale PNŢCD) este că… neghinei nu îi pasă de Istorie. Neghinei îi place să se fălească vremelnic în false straie de „arnăut”, să se bată cu pumnul în piept că-şi are rădăcinile în seva ţărănismului (asta după ce a „supt” din toate „doctrinele” posibile şi imposibile). Şi, ca orice neghină care se respectă, ea se va întinde, probabil, în toată „splendoarea” ei, pe diverse ecrane, revendicându-se de la moştenirea manistă. Trist. Şi mai trist îmi pare faptul că marea masă a românilor ce vor contempla spectacolul acesta nu vor şti exact care e neghina şi care este grâul. Vor fi, ca de obicei, manipulaţi şi induşi în eroare – cu îngăduinţa posturilor TV (îmi vine foarte greu a crede că domnii realizatori şi doamnele realizatoare  nu realizează diferenţele dintre grâu şi neghină) sau cu ajutorul nepăsării tâmpe a Facebook-ului, care, precum odinioară hârtia, suportă orice, vorba aceea.

De aceea, în corul laudativ ce va urma probabil mâine, pe multe voci şi în multe feluri, voi fi un glas care va alege să tacă. Voi alege nu un „moment de reculegere”, ci o zi întreagă.

lumanare arzand

 

One response to “O zi de reculegere

Subscribe to comments with RSS.

  1. „Porunca” lui Iuliu Maniu nu a fost uitata de Corneliu Coposu!
    Din pacate insa Seniorul nu a mai avut cui sa transmita Stafeta! Timpul nu a mai avut rabdare cu el iar haitele de lupi au fost numeroase si bine organizate… Iar la toate cele deja aratate noi nu am mai avut „cainii de paza” credinciosi… Dimpotriva!
    Sarmanul Senior!… Ce suflet neimpacat trebuie sa fi avut atunci cand ne-a parasit…
    Iar noi… putinii soldati credinciosi nu reusim sa ne strangem randurile !
    Pacat… Mare Pacat!

    stefancaliga@yahoo.com

Lasă un mesaj

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

NOI SCRIEM. TU VINZI!

Servicii Scriere Continut

Filozoful anarhist din colțul străzii.

Cineva trebuie să rămînă pînă la sfîrșit.

valeriu dg barbu

© valeriu barbu

SAMEWHITEBLUE

Ne-a mai rămas să schimbăm într-o zi o vorbă cu Pământ...

Ligia Rizea

gânduri, poezie, fotografii,patrimoniu cultural

Blogul lui Laivindur

Filme româneşti, melodii româneşti, istorie românească

Istoria Banatului

Blogul lui Mircea Rusnac

Insula Indoielii

Un loc pentru raţiune, argumente şi dovezi.

Tipărituri vechi

românești sau despre români

Alex Imreh

Virtual Identity

tudorvisanmiu

”Primeşte deci darul meu, care ţi-a fost adus, fiindcă Dumnezeu m-a umplut de bunătăţi şi am de toate” (Geneza, 33:11)

No Justice

Fiat justitia, ruat caelum!

Programul National DMS

managementul documentelor, arhivare electronica, solutii IT de business.

CRONICA [R]

If you're walking through hell, keep walking.

D&D: "Enjoy the silence!"

D&D: "Să trăim cât suntem în viaţă!”

ALIANTA DREPTEI

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

Tița Blog

Blog cu braşoave de Cluj

Despre demnitate

Povestea unor oameni (aproape) necunoscuți

Coffeebooksong Studios(TM)

Inspiring ideas to create amazing things

Aurica A. Badea

Aventuri prin România cancerului și a demenței

Cutia cu vechituri a lu' Potra

Istorie, imagini vechi, povești despre timpuri trecute, oameni care au fost.

DementiAwareness

A medical journalist/daughter writes about Frontotemporal Dementia, Alzheimer's and other memory diseases

Living With Dementia

reflections and prayers about how dementia affects my life and relationships

http://madalinagramatoma.blogspot.com

CARTEA CU POZE ȘI POVEȘTI

Radu

http://www.raduc.eu/

sick*tired

give me a beer, a laptop and a nice chick and you can keep the beer and the laptop

Izbucniri

“Cu câte iluzii trebuie să mă fi născut ca să pot pierde câte una în fiecare zi!…” – Emil Cioran

The WordPress.com Blog

The latest news on WordPress.com and the WordPress community.

%d blogeri au apreciat asta: