Revoluţia Română la 30 de ani. Anul 1989 în România. O cronologie a Revoluţiei (Partea a II a)

Revoluţia Română la 30 de ani

Vezi Partea I a cronologiei aici.

Pentru o cronologie a anului 1989 în Europa, vezi articolul Revoluţia română la un sfert de veac. Toamna Naţiunilor, aici.

NOTĂ: Am oprit această cronologie la data de 22 decembrie, ora 14:35, când intră în scenă Ion Iliescu, cu un discurs la Televiziunea Română „Liberă”, pentru că eu consider că de la acel moment nu mai vorbim de Revoluţie, care a fost reală, precum se vede din desfăşurarea evenimentelor, şi care se încheiase deja în toată ţara, ci despre o lovitură de stat, în legătură cu care avem multe lucruri de lămurit. În acest sens aştept – sper că nu degeaba – verdictul cât mai curând în Dosarul Revoluţiei.

Moto: Jos comunismul!

 

18 decembrie 1989

ÎN TOATĂ ŢARA

Comandanţii marilor unităţi ale MApN ordonă folosirea forţei în situaţii similare celei de la Timişoara.

BUCUREŞTI

Orele 8:00-8:30

Şedinţă a lui Ceauşescu cu Vasile Milea, Tudor Postelnicu, Emil Bobu şi Iulian Vlad, înainte de plecarea în Iran. Bobu îl asigură pe Ceauşescu că situaţia este sub control la Timişoara. La 8:30 Ceauşescu pleacă, cu convingerea că a pacificat Timişoara, lăsând conducerea ţării pe mâna Elenei Ceauşescu şi a lui Manea Mănescu.

Rezoluţia Parlamentului European privitoare la Revoluţia Română din 1989

Revoluţia Română la 30 de ani

În data de 16 decembrie 2019 a avut loc o şedinţă plenară a Parlamentului European, care a inclus, printre altele, dezbateri pe tema Revoluţiei Române din 1989. În urma acestei plenare, s-a adoptat, la 19 decembrie, o Rezoluţie a Parlamentului European, care, considerând că „autorităţile naţionale nu au dat dovadă de diligenţa necesară impusă de normele internaţionale privind drepturile omului”, […] „invită statul român să îşi intensifice eforturile de aflare a adevărului în legătură cu evenimentele din timpul revoluţiei, o necesitate absolută pentru ţară, poporul român, Europa şi Uniunea Europeană, având în vedere dreptul poporului român de a cunoaşte adevărul, la 30 de ani de la revoluţia din decembrie 1989„. Vă prezint mai jos textul acestei Rezoluţii.

Rezoluţia Parlamentului European din 19 decembrie 2019 referitoare la comemorarea celei de a 30-a aniversări a revoluţiei din România din decembrie 1989 (2019/2989(RSP))

Parlamentul European,

–        având în vedere principiile universale ale drepturilor omului şi principiile fundamentale ale Uniunii Europene, care este o comunitate bazată pe valori comune,

–        având în vedere Declaraţia universală a drepturilor omului, adoptată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite la 10 decembrie 1948,

–        având în vedere rezoluţia sa din 19 septembrie 2019 referitoare la importanţa memoriei istorice europene pentru viitorul Europei,

Şedinţa Plenară a Parlamentului European. Dezbateri pe tema Revoluţiei Române din 1989

Revoluţia Română la 30 de ani

La 16 decembrie 2019, Parlamentul European s-a reunit într-o şedinţă plenară în cadrul căreia, printre altele, au avut loc dezbateri pe tema Revoluţiei Române din 1989. Plenara se deschide chiar cu aceste dezbateri, care durează în jur de o oră şi 10 minute:

ACTUALIZARE 20 decembrie 2019: Parlamentul European a adoptat, pe 19 decembrie a.c., o Rezoluţie în care recomandă statului român să grăbească aflarea adevărului despre evenimentele din decembrie 1989.  Citiţi rezoluţia aici.

11 noiembrie 2019. Gala Corneliu Coposu. Apel pentru un “Nürnberg” al comunismului

Revoluţia Română la 30 de ani

Luni, 11 noiembrie 2019, în cadrul Galei Corneliu Coposu, desfăşurată la Ateneul Român la 24 de ani de la decesul Seniorului, s-a dat citire unui Apel pentru un “Nürnberg” al comunismului, lansat în Italia la 7 noiembrie 2019, cu prilejul aniversării a 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului.

Apelul s-a bucurat de o largă susţinere internaţională, fiind semnat, până la 7 noiembrie, de peste 200 de persoane, printre care numeroase personalităţi de renume: Antonio Tajani (fost preşedinte şi membru actual al Parlamentului European, Italia), Prof. Stéphane Courtois (istoric, autor al Cărţii Negre a Comunismului, Franţa), Robert R. Reilly (director al Institutului Westminster, fost director al Vocii Americii, fost membru al Biroului Secretariatului de Apărare, SUA), Mart Laar (fost prim-ministru şi preşedinte al Colegiului de supraveghere al Băncii Estoniei), Erhard Busek ( fost vice-cancelar al Republicii Austria, Austria), Vladimir Kara-Murza (Preşedinte, Fundaţia pentru Libertate „Boris Nemtsov”, Russia), Ana Blandiana (președinte al Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței), Florian Mihalcea (președinte al Societății Timișoara), Rodica Coposu (președinte al Fundaţiei Corneliu Coposu) și Ion Andrei Gherasim (președinte executiv al Fundației Corneliu Coposu). Platforma Memoriei şi Conştiinţei Europene s-a pronunţat, de asemenea, în sprijinul acestui apel, pe care vi-l prezint mai jos:

Apel pentru un “Nürnberg” al comunismului

Rezoluţia Parlamentului European privind Importanța memoriei istorice europene pentru viitorul Europei

Revoluţia Română la 30 de ani

La 30 de ani de la Revoluţia Română, suntem încă în căutarea adevărului privitor la evenimentele din 1989, iar vinovaţii pentru crimele comunismului, ce a făcut ravagii în societatea românească vreme de zeci de ani, nu doar că nu au plătit penal pentru faptele lor, dar au avut parte de toate beneficiile posibile, atât în vremea dictaturii comuniste, cât şi după 1989, unii dintre ei ajungând chiar în fruntea ţării. 

La 19 septembrie 2019, Parlamentul European a adoptat o Rezoluţie privind condamnarea penală a regimurilor totalitare din Europa. Dacă în privinţa nazismului procesele de la Nürnberg au condamnat vinovaţii şi au facilitat denazificarea, în ceea ce priveşte comunismul astfel de procese nu au avut loc cu adevărat, iar vinovaţii nu au fost pedepsiţi pentru crimele regimului totalitar comunist. Parlamentul European s-a pronunţat, în această rezoluţie, pentru „o evaluare clară şi principială a crimelor şi actelor de agresiune comise de regimurile totalitare comuniste şi de regimul nazist”, ca şi pentru nevoia de „evaluări morale și de a realiza anchete juridice ale crimelor stalinismului și altor Dictaturi„.

Rezoluţia Parlamentului European

din 19 septembrie 2019

referitoare la importanţa memoriei istorice europene pentru viitorul Europei (2019/2819(RSP))

 

Parlamentul European,

• având în vedere principiile universale ale drepturilor omului şi principiile fundamentale ale Uniunii Europene, care este o comunitate bazată pe valori comune,

• având în vedere declaraţia prim-vicepreşedintelui Timmermans şi a comisarei Jourová din 22 august 2019, făcută înaintea Zilei europene a comemorării victimelor tuturor regimurilor totalitare şi autoritare,
• având în vedere Declaraţia universală a drepturilor omului a Naţiunilor Unite adoptată la 10 decembrie 1948,

Marina Chirca, eroina anonimă de la Nucşoara: cinci ani de la trecerea Dincolo

Acum cinci ani, la 13 septembrie 2013, trecea la cele veşnice Marina Chirca, o eroină a poporului român, neştiută, necelebrată, aruncată în uitare de statul român, asemenea multor altor luptători anticomunişti, al căror nume, departe de a fi cinstit în cărţile de istorie, este batjocorit până în ziua de azi de reprezentanţii partidului-stat. Printre aceştia: Şerban Nicolae şi Tit Brăiloiu, care şi-au manifestat plenar anul trecut batjocura faţă de eroii neamului ce au luptat împotriva regimului criminal comunist. Dar tovarăşii Nicolae şi Brăiloiu sunt doar doi trepăduşi întâmplători în istoria de 70 de ani a unei politici de stat explicite de obliterare a tuturor exponenţilor valorilor anticomuniste – sute de mii de oameni exterminaţi de criminalul partid-stat perpetuat până în zilele noastre.

Spre aducere aminte: anul trecut a ajuns în dezbaterea comisiilor parlamentului un proiect de lege pentru declararea zilei de 26 octombrie drept Ziua Mişcării de Rezistenţă Armată Anticomunistă din 1944-1962 (Ziua Partizanilor Anticomunişti), pentru care comisia condusă de tovarăşul Nicolae a dat aviz negativ (despre ce a zis şi ce a făcut tovarăşul, precum şi despre reacţiile stârnite de acesta am scris la vremea respectivă – în articolul Tovarăşii PSD: contraatac la Istorie. Cazul Şerban Nicolae şi Tit Liviu Brăiloiu).

Declaraţia de la Tallinn – 2015. Necesitatea unui proces penal al comunismului

Pentru că astăzi, 23 august, este Ziua Europeană a Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului, vă reamintesc de Declaraţia de la Tallinn (23 august 2015), prin care se cere investigarea penală a crimelor comunismului la fel cum s-a procedat în cazul nazismului. Declaraţia – pe care v-o prezint mai jos – a fost semnată de  miniştrii de Justiţie din opt ţări: Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria și Georgia.  

Declaraţia de la Tallinn a participanţilor la conferinţa dedicată Zilei de Comemorare a Victimelor Crimelor Comise de Regimurile Totalitare, 23 august 2015

In Memoriam Doina Cornea

Dumnezeu cheamă la El, unul câte unul, toate simbolurile luptei anticomuniste… Încet, încet, nu ne mai rămâne decât amintirea lor. La începutul acestei luni, pe 4 mai, ne-a părăsit şi Doamna Doina Cornea. Astăzi ar fi împlinit 89 de ani.

Dumnezeu să o odihnească în pacea Lui!

9 mai 1999: Emisiunea Oameni, destine, istorie la Radio Europa Liberă. Realizatorul Mircea Iorgulescu în dialog cu Doina Cornea.

Eroi români şi monumentele lor. „Cei 500 de la Galaţi” – între legendă şi uitare. Şi despre bolşevicii care i-au şters din istorie

#Ţărănista, proiectul Info Centenar România Mare, categoria Recuperarea istoriei

Una dintre cele mai spectaculoase bătălii ale Primului Război Mondial a fost Bătălia pentru Galaţi, din 7-9 ianuarie 1918 – prima confruntare din istorie între trupele române şi cele bolşevice şi o luptă unică în analele Marelui Război, aşa cum se va vedea mai jos.

Principala sursă istorică privind această bătălie aparţine istoricului Constantin Kiriţescu, interzis de comunişti şi, prin urmare, prea puţin cunoscut publicului. De altfel, în manualele de istorie această bătălie este tratată marginal, iar eroii militari români care i-au înfrânt pe ruşii bolşevici la Galaţi mai trăiesc doar într-o legendă (romanţată, ca orice legendă), din ce în ce mai puţin cunoscută.

Legenda (documentată de unii cercetători, printre care Cristian Negrea şi Bogdan Condurăţeanu) spune că 200 de soldaţi români, împreună cu 300 de poliţişti, pompieri şi marinari au ţinut piept – şi, în final, au învins – 12.000 de soldaţi ruşi dezertori care doreau să se întoarcă în ţară pentru a se alătura Revoluţiei Bolşevice a lui Lenin, „hotărâţi să-şi croiască drum cu armele şi să prade totul în calea lor, ca un nor de lăcuste, şi dacă nu întâlneau rezistenţă, să bolşevizeze totul, după modelul din Rusia“, (ist. Cristian Negrea).

Citiţi întreg articolul aici:

Monumentul „Calvarul Aiudului”

În 1992, supravieţuitorii temniţei de la Aiud au hotărât să ridice un monument şi un aşezământ monahal în memoria martirilor anticomunişti exterminaţi aici între 1947 şi 1964. Proiectul s-a înfăptuit şapte ani mai târziu. Mai jos găsiţi o prezentare a acestui monument.

NOTĂ: aceasta este o prezentare care circulă pe Internet, neprecizându-se autorul,  pe care am primit-o pe mail. Pentru că este deosebit de interesantă şi informativă, am decis să o preiau şi să o dau mai departe, la rândul meu.
După multe căutări pe Internet, pentru a afla sursa acestei prezentări, am concluzionat că este realizată după o idee de Doru Munteanu (probabil fotograf de meserie), care a realizat o prezentare mai amplă şi din care autorul (anonim, deocamdată) al prezentării alăturate se inspiră, utilizând chiar şi citate din lucrarea originală (mai amplă) a lui Doru Munteanu, pe care o puteţi găsi aici.