Ordinul Arhitecților din România solicită continuarea procedurii de înscriere a Sitului Roșia Montană în Lista Patrimoniului Mondial!

Sursa: site-ul OAR

SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE GUVERNUL ROMÂNIEI, DOMNULUI PRIM-MINISTRU FLORIN CÎȚU

1 iulie 2021

PREAMBUL

Situl Minier Istoric de la Roșia Montană urmează să intre în dezbaterile Comitetului Patrimoniului Mondial în luna iulie 2021, ca urmare a reluării procedurii de înscriere în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO la începutul anului 2020. Cu toate acestea, în spațiul public au apărut semnale îngrijorătoare care confirmă faptul că această revenire în fața Comitetului este din nou în pericol.

În consecință, Ordinul Arhitecților din România, care a propus Ministrului Culturii încă din anul 2007 înscrierea sitului în Lista Patrimoniului Mondial și susține progresul responsabil și valorificarea patrimoniului cultural și natural excepțional de la Roșia Montană, solicită Guvernului să nu repete greșelile Statului Român din 2018 când procedura de înscriere în Lista Patrimoniului Mondial și în Lista Patrimoniului Mondial în Pericol a fost oprită în mod nedemn și nejustificat.

Roşia Montană 2021: Re-Capitulare

Proiectul Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) de exploatare a aurului de Roşia Montană nu mai are puţin şi face 20 de ani, cum se vehiculează adesea, ci  a cam depăşit sfertul de secol: în 2025 va împlini matura vârstă de 30 de ani. Acest proiect a debutat la 4 septembrie 1995, sub guvernul Văcăroiu, prin semnarea unui contract între Regia Autonomă a Cuprului (RAC) Deva (ulterior Minvest) şi Gabriel Resources N.L. (firmă proaspăt înfiinţată de Frank Timiş în Australia, în ianuarie 1995).

PSD: atac la Patrimoniul Naţional în anul Centenarului Marii Uniri

#Ţărănista, proiectul Info Centenar România Mare, categoria #RecuperareaIstoriei

#EuropeforCulture

Anul 2018 nu este doar anul în care celebrăm 100 de ani de la înfăptuirea României Mari, ci şi Anul European al Patrimoniului Cultural.  Guvernanţii noştri au ales să „sărbătorească” acest an prin două atacuri extrem de grave la adresa patrimoniului cultural naţional al României: retragerea dosarului Roşia Montană privitor la înscrierea Peisajului Cultural Minier Roşia Montană pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO – la iniţiativa ministrului Culturii, George Ivaşcu –  şi Proiectul de Lege privitor la dezincriminarea intervenţiilor neautorizate asupra monumentelor istorice, iniţiat de deputatul PSD Florin Iordache.

Citiţi articolul aici:

Roşia Montană reloaded. Pe scurt.

Guvernul român vrea să retragă dosarul Roşia Montană de pe masa Comitetului Patrimoniului Mondial UNESCO, în ajunul întrunirii din Bahrein.

George Ivaşcu, ministrul Culturii, tace, preşedintele Asociaţiei Alburnus Maior îi cere să ia poziţie în mod public şi oficial – articol pe EpochTimes România, aici.

REACŢII la anunţul retragerii dosarului pe site-ul Prietenii Roşiei Montane, aici.

Dr. Marcos A Orellana, adjunct professor la George Washington University School of Law, le răspunde celor care susţin că  includerea Roşiei Montane în Patrimoniul Mondial UNESCO ar fi în detrimentul României în procesul cu Gabriel Resources:

Un semnal de la de-clic.ro: Mina de la Rovina – o nouă Roşia Poieni?!?

Dragi cititori, 

Azi vă semnalez un nou caz de posibil dezastru ecologic, întrupat în preconizata mină de la Rovina – o posibilă replică a exploatării de la Roşia Poieni. Redau mai jos e-mailul pe care l-am primit de la de-clic.ro, cu rugămintea să vă faceţi timp să trimiteţi un e-mail către autorităţi pentru transparentizarea operaţiunilor legate de exploatarea de la Rovina, conform modelului propus în mesajul de la de-clic. Vă mulţumesc!

__________

Guvernul României are în pregătire o hotărâre pentru aprobarea licenței de exploatare a zăcământului de aur și cupru de la Rovina. Viitoarea mină ar fi o replică a exploatării de la Roșia Poieni, faimoasă pentru imensul iaz de decantare care a înecat turnul bisericii în steril.

Proiectul de hotărâre de guvern a fost scris de ANRM, agenția guvernamentală care gestionează resursele minerale. Aceeași instituție a acordat în trecut și controversatele licențe pentru Roșia Montană sau Certej. Și atunci ca și acum, toate studiile care analizează oportunitatea și riscurile viitoarei mine sunt ținute sub cheie și poartă pecetea de “secret de serviciu”. 

#Ţărănista: despre Ponta, Dragnea & PSD. Rezumat 2011-2016

De cinci ani, de când ţin acest blog, am tot taxat derapaje ale politicienilor, de la dreapta la stânga şi de la stânga la dreapta – dar mai ales de la stânga la stânga  😉

Acum, în prag de alegeri parlamentare, m-am gândit să fac o trecere în revistă a atitudinilor pe care le-am luat aici, a articolelor pe care le-am scris sau promovat, în care Ponta, Dragnea & PSD se află în centrul criticii, întru reamintirea derapajelor şi gafelor la nivel înalt de care aceştia s-au făcut vinovaţi de-a lungul timpului.

În mare, pe lângă eterna luptă împotriva preşedintelui-ştampilă al PNŢCD,  temele protestelor de stradă la care am participat şi ale articolelor pe care le-am scris sau promovat aici, pe blogul Ţărănista, ţin de cultură, mediu şi patrimoniu, sistem politic şi stat de drept.

Evident, nu am să pierd ocazia de a vă reaminti că mare parte dintre cei lângă care am protestat în stradă sau am activat online împotriva sistemului se regăsesc azi în Uniunea Salvaţi România (USR). LOR le voi da o şansă la aceste alegeri parlamentare, cu EI fac, alături de alţii ca mine, pariul speranţei, de la EI mă aştept să schimbe ceva şi să stea „de veghe în lanul de secară”, pentru a împiedica derapajele de la democraţie ale clasei politice româneşti.

SISTEM POLITIC ŞI STAT DE DREPT ~ CULTURĂ ŞI PATRIMONIU ~ MEDIU ŞI PATRIMONIU

Scrisoare către UNESCO

Vă prezint mai jos scrisoarea domnului Profesor universitar emerit Alexandru Herlea*, fost ministru al Integrării Europene (1996-1999), președinte al Asociației La Maison Roumaine, către Irina Bokova, Director General al UNESCO, pe tema includerii Roșiei Montane pe lista UNESCO.

La Maison Roumaine
______________________________
Alexandru HERLEA, Președinte

Către: Dna. Irina Bokova,
Director General UNESCO,
Place de Fontenoy nr. 7,
75352, Paris

Paris, 14 octombrie 2013

Stimată Doamnă Director General,

Mă adresez dumneavoastră în problema înscrierii sitului de la Roșia Montană (România), grav amenințat în prezent de proiectul de exploatare minieră a companiei RMGC, pe lista patrimoniului mondial. Fac acest demers în calitatea mea de președinte al celei mai vechi asociații a comunității românești din Paris, La Maison Roumaine, înregistrată în Franța ca societate științifică, precum și în numele mai multor asociații și ONG-uri românești și străine (Alburnus Maior, ARA, ARIN, Fundaţia Culturală Roşia Montană, ICOMOS Roumanie, OAR, OVR International, OVR Solidarités, Pro Do Mo, Pro Patrimonio Foundation, Pro Patrimonio France, RPER France, RPER Roumanie, Salvaţi Bucureştiul), care și-au exprimat dorința de a se asocia acestui demers către UNESCO.

Ansamblul societății civile românești cere autorităților naționale din România să se adreseze Comitetului patrimoniului mondial în vederea înscrierii sitului minier de la Roșia Montană pe Lista patrimoniului mondial, și anume să înainteze către UNESCO o Listă tentativă actualizată și o cerere de înscriere pe Lista patrimoniului mondial a acestui important patrimoniu cultural care urcă în timp până la o epocă anterioară antichității romane.

Conform părerii unanime a specialiștilor, neimplicați financiar în acest proiect de exploatare minieră a RMGC, acest patrimoniu are o valoare excepțională pentru toată Europa în ansamblu, ca și pentru întreaga omenire. Numeroase rapoarte și rezoluții ale unor prestigioase instituții culturale și științifice scot în evidență acest lucru. Este cazul rapoartelor sau rezolutiilor prezentate de către Academia Română, de către mai multe instituții care au relații strânse cu UNESCO, printre care ICOMOS (Consiliul Internațional al Monumentelor și Siturilor), IUHPS (Uniunea Internațională pentru Istoria și Filosofia Științei) și ICOHTEC (Comitetul Internațional pentru Istoria Tehnologiei), precum și de către alte instituții, precum UIA (Uniunea Internațională a Arhitecților), CTHS (Comitetul de Lucrări Istorice și Științifice) – Franța, OAR (Ordinul Arhitecților din România) etc. Astfel, ultima rezoluție a ICOMOS privind situl minier de la Roșia Montană datează din 6 octombrie 2013. De altfel, în mai 2013, Europa Nostra, vocea Patrimoniului Cultural în Europa (peste 400 de organizații și asociații) a pus Roșia Montană pe lista celor mai periclitate 7 situri culturale din Europa.

Mă adresez dumneavoastră, stimată Doamnă Director General, întrucât anumiți responsabili români de la nivel înalt pretind că procedurile UNESCO sunt cauza neînscrierii pe Lista patrimoniului mondial a ansamblului sitului minier de la Roșia Montană. Și v-aș fi recunoscător dacă ați binevoi să reamintiți autorităților române că actualizarea Listei tentative, chiar dacă este de dorit să se realizeze cu participarea unei largi varietăți de parteneri, înțelegând prin aceasta administratori de situri, autorități locale și regionale, comunități locale, ONG-uri și alte părți și parteneri interesați, este de competența fiecărui Stat, adică a fiecărui guvern. Guvernul român este singurul responsabil de Lista tentativă actualizată înaintată de România către UNESCO. Aceasta poate fi urmată de un dosar de înscriere care va fi luat în considerare, dacă este complet, în cel mai scurt timp posibil, conform calendarului de rezolvare a acestor cereri.

Cu speranța, stimată Doamnă Director General, că, devotată nobilului mandat al organizației pe care o conduceți, ne veți acorda sprijinul dumneavoastră pentru salvarea Roșiei Montane, acest patrimoniu excepțional al omenirii,
Vă rog să primiți, Doamnă Director General, expresia înaltei mele considerații,

Alexandru Herlea,
Profesor universitar emerit,
Fost ministru al Integrării Europene al Guvernului României

________________________________________________

Actualizare 1 (20 dec. 2013): La aproape o lună, UNESCO a răspuns scrisorii domnului Herlea (scrisoarea de răspuns o puteţi citi aici)

* Traducerea îmi aparţine. Scrisoarea în original poate fi descărcată de aici: La Maison Roumaine-lettre_UNESCO-octobre_2013

Aurul, petrolul și corporațiile…

… sau Omul de stat versus homunculus politicus

(republicat de pe AntiTot)

Inițial am vrut să denumesc acest articol ”Hai că se poate!”, pornind de la faptul că odinioară, când politicienii noștri aveau vână, s-a putut. Însă, cum mă îndoiesc foarte tare de aplecarea politicienilor noștri actuali către istorie, valori, tradiție și către interesul național, am ajuns la concluzia că, de fapt, nu se poate…
Nu se poate ca acei ce ne conduc astăzi să ia exemplul unor înaintași de seamă, care chiar au luptat pentru țara asta, nu se poate să pună interesul național mai presus de orice interese, printre care cele ale unor „corporații” care actualmente nici măcar nu au nevoie de ”japcă” pentru a ne spolia, pentru că totul le este oferit pe tavă…

Astfel că scopul meu inițial ‒ acela de a da o rază de speranță tuturor acelora care militează pentru salvarea Roșiei Montane ‒ s-a transformat în acela de a trece în revistă, ”just for the record”, câteva file dintr-o istorie nu foarte îndepărtată a României, din vremuri când politicienii noștri aveau coloană vertebrală, demnitate și luptau pe toate planurile pentru interesele Țării. Din vremuri în care oamenii noștrii de stat aveau vână și nu cedau nici chiar în fața marilor puteri, presate la rândul lor de mari corporații străine. Prin comparație, obscura RMGC nici măcar la acest titlu de mare corporație nu poate aspira, și totuși ai noștri politicieni nu doar că se pun pe ei înșiși la picioarele acestei companii, dar îi și servesc aurul țării pe nimic, cu prețul obliterării patrimoniului național, cu prețul munților noștri ce vor dispărea de pe hartă, cu prețul maculării mediului pe mulți ani de aici înainte…

Roșia Montană: Raport-manifest

Tot ce trebuie să știți despre afacerea Roșia Montană. Voi lăsa raportul să vorbească de la sine. Citiți și dați mai departe! Mulțumesc!

(Pe aceeași temă: ~ Protest față de legea distrugerii Roșiei Montane; ~ România rezistă; ~ Solidaritate în apărarea Roșiei Montane –  La Maison Roumaine; ~ Grupul de Rezistență din PNȚCD se alătură protestelor față de distrugerea Roșiei Montane; ~ România rezistă (2); ~ Analiza Academiei Române privind proiectul de exploatare minieră de la Roșia Montană – completată cu puncte de vedere ale Institutului Geologic și Ministerului Justiției; ~ Adresă oficială către parlamentarii României în cazul Roșia Montană; ~ Roșia Montană – trusă de activism; Legea Minelor din 1924)

RAPORT-MANIFEST: SALVAȚI  ROȘIA MONTANĂ!

Rezumat:

1. Începuturile Afacerii Roșia Montană
Încă din prima zi, proiectul Roșia Montană a început cu o mare minciună: așa-zisa licitație.
2. ”Onorabilitatea” investitorilor
Părintele Afacerii Roşia Montană, Frank Timiş, a fost racolat din rândurile reţelei româneşti de traficanţi de droguri din Australia.
3. Cianura. Cantitatea contează
„Cianură există şi în cafea” – propaganda RMGC. ”Nu există niciun studiu, nicăieri, nicio măsurătoare care să demonstreze că în cafea s-ar găsi cianură de sodiu” – Raul. C. Mureșan, doctor în neuroştiinţe, după o cercetare în toate bazele de date ştiinţifice disponibile online, la nivel mondial.
4. Cianura. Studiu de caz – Mina Marlin, Guatemala
”Probe biologice preluate de la un eșantion de rezidenți din vecinătatea minei au niveluri mai ridicate de mercur, cupru, arsenic și zinc în urină și plumb în sânge, decât persoane care trăiesc la 7 km. depărtare de mină”.
5. Economie: Boala Olandeză. Strategia economică de dezvoltare a oraşului Câmpeni
Mineritul are impact mic asupra economiilor locale, şi de cele mai multe ori sfârşeşte prin a le amaneta viitorul.
6. Impact social: studiu de caz – Mina Martha, Waihi (Noua Zeelandă)
Număr dublu de probleme de sănătate mintală, invalizi și asistați sociali (reprezentând jumătatea din populaţia activă!) față de localități similare din regiune.
7. Patrimoniu. Cercetare arheologică deficitară
În realitate, un procent infim din zona proiectului minier a fost cercetată.
8. Patrimoniu. Valorificare alternativă. Studiu de caz – Blaenavon
Numeroase monumente au fost conservate, salvate și revalorizate ca muzee.
9. Patrimoniu. Valorificare alternativă. Studiu de caz – Rimetea
Rimetea concurează pentru prima poziție, în fiecare an, cu Sovata în privința numărului de turiști maghiari din Ungaria care vin aici; la Rimetea vin turiști din întreaga Europă, dar și din alte țări din lume.
10. Patrimoniu. Valorificare alternativă – Roșia Montană

În urma demersurilor societății civile, Roșia Montană a fost inclusă în programul european pilot ”7 Most Endangered”

11. Garanțiile și asigurările proiectului minier

– Garanțiile de mediu promise de RMGC se aplică doar pe amprenta proiectului (aproximativ 1.300 de hectare), nu pe întreaga zonă de impact a proiectului, care e de 5 (cinci) ori mai mare.
– Gabriel Resources nu are o asigurare a proiectului minier. În luna mai 2013, unul dintre cei mai mari asiguratori la nivel mondial, Grupul Allianz a refuzat să asigure proiectul minier.

12. Ecologizarea fostelor exploatări de stat va fi plătită de către România
Obligația de a suporta costurile lucrărilor de ecologizare a fostelor exploatări miniere de stat îi revine României. Acest lucru este prevăzut expres și în Contractul de societate al RMGC, și în cel de licență.
13. ”Beneficiile” statului român
Schema lui Gabriel Resources ”garantează” un singur lucru: că statului român îi va imposibil să urmărească eventualul profit la care ar avea dreptul conform participației.
14. Ilegalitățile din Afacerea Roșia Montană și statul de drept
Prin mai multe hotărâri judecătorești definitive, certificatul de urbanism, certificatul de descărcare de sarcină arheologică și Planul Urbanistic General (PUG) al Roșiei Montana au fost anulate de instanțe. Autorități publice și naționale (Consiliul Local, Consiliul Județean și Ministerul Culturii) au încălcat aceste hotărâri judecătorești definitive, eliberând alte acte care să le înlocuiască pe cele anulate de instanțele judecătorești.
15. Referințe

Analiza Academiei Române privind proiectul de exploatare minieră de la Roşia Montană

Vă prezint mai jos poziția Academiei Române față de proiectul minier de la Roșia Montană – completată cu puncte de vedere ale Institutului Geologic și Ministerului Justiției. 

(A se vedea și: Legea Minelor din 1924 – text integral; Adresă oficială către Parlamentarii României în cazul Roșia Montană)

Analiza Academiei Române privind proiectul de exploatare minieră de la Roşia Montană – riscuri privind mediul şi dezvoltarea durabilă a zonei

Introducere

Academia Română şi-a exprimat punctul de vedere în legatură cu proiectul de exploatare minieră de la Roşia Montană, dorind să prevină o eroare cu efecte negative asupra comunităţii, mediului şi vestigiilor arheologice din zonă şi să semnaleze consecinţele riscante pentru Statul Român, înca din anul 2003, (apoi reactualizat si aprobat de Prezidiul Academiei Române în 03.11.2009 si în 27.07.2011). Analiza proiectului de exploatare minieră actualizat prezentat in Comisia de Analiză Tehnică a Ministerului Mediului si Schimbărilor Climatice în luna iunie 2013, efectuată de specialişti din institutele de cercetare ale Academiei, a condus la decizia Academiei Române de a-şi păstra poziţia exprimata anterior.

Argumentele pe care se bazează poziţia Academiei Române sunt următoarele:

1. Exploatarea proiectată pentru o perioadă de 17-20 ani nu este în interesul naţional (prevedere constituţională), nu reprezintă o soluţie de dezvoltare durabilă şi nu rezolvă problemele sociale şi economice ale zonei, care se vor agrava după încheierea lucrărilor.
2. Distrugerea comunităţii Roşia Montană, veche de peste 2000 ani, prin strămutarea populaţiei, demolarea unor clădiri (inclusiv monumente istorice), biserici şi mutarea unor cimitire, este inacceptabilă.
3. Exploatarea preconizată periclitează grav zona arheologică Alburnus Maior, unică în lume şi de mare valoare istorică şi culturală.