#NaționalȚărănism
Probabil că mulți dintre cititorii acestui blog știu prea bine ce s-a mai întâmplat cu țărăniștii în ultimul timp, căci am tot scris pe această temă ani și ani de zile.
Pentru cei care ajung acum prima oară pe blogul Țărănista, precum și pentru numeroșii simpatizanți țărăniști care mă tot întreabă pe Facebook de ceva vreme care mai e situația, aceasta se prezintă astfel, pe scurt:
Continuă lectura „Ce mai fac țărăniștii? Trei partide țărăniste, unul singur frecventabil”
Acest articol ar fi trebuit să fie doar o simplă actualizare la articolul ”Când vom avea oficial Anul Maniu?”, în care am abordat subiectul proiectului de lege (L123/2023) privind instituirea anului 2023 ca ”Anul Iuliu Maniu”, proiect aruncat de colo-colo prin sertarele comisiilor Senatului de peste două luni, deși, teoretic, ar fi trebuit dezbătut în procedură de urgență.
Însă, deschizând azi punctul de vedere al Guvernului României asupra menționatului proiect de lege, aproape că nu mi-a venit să-mi cred ochilor. Zic ”aproape” pentru că nu mă mai surprind de mult pozițiile, atitudinile, acțiunile sau inacțiunile Pluripartidului în legătură cu elitele neamului exterminate de comuniști și aruncate în uitare…
Așadar: pe 4 aprilie a.c., Guvernul României a trimis către Senat un punct de vedere privind inițiativa legislativă L123/2023, care se încheie astfel: Citește în continuare
La 13 septembrie 2022 ajungea pe masa de lucru a Senatului României un proiect de lege privind instituirea anului 2023 ca Anul Ciprian Porumbescu. Proiectul a fost trimis spre analizare la comisiile Senatului, dintre care una – Comisia pentru Cultură și Media – s-a autosesizat la 1 noiembrie (după circa o lună și jumătate de la depunerea proiectului) asupra faptului că în acest an îl aniversăm și îl comemorăm și pe marele cărturar și domnitor Dimitrie Cantemir.
Astfel, la inițiativa unui senator PSD (Lucian Romașcanu), această comisie adaugă un amendament, completând textul proiectului de lege cu prevederi pentru instituirea Anului Dimitrie Cantemir. Proiectul va fi adoptat de Senat (14 noiembrie) și de Camera Deputaților (17 decembrie) ca Legea nr. 38/2023 privind instituirea anului 2023 ca „Anul cultural Dimitrie Cantemir și Ciprian Porumbescu” și va ajunge pe masa președintelui României pentru promulgare în Ajunul Crăciunului, la 24 decembrie anul trecut. Președintele României, ca orice președinte care se respectă, promulgă legea abia după ce sărbătorile de iarnă (cu tot cu Boboteaza și Sfântul Ion), trecuseră de mult, mai exact la 12 ianuarie 2022.
Interesant mi se pare faptul că nici printre cei 60 de inițiatori ai Legii 38/2023 – majoritatea de la istoricul partid PNL, nici printre parlamentarii din comisii, și de fapt nici printre toți deputații și senatorii României, în număr de 466, nu s-a găsit absolut nici unul care să sesizeze faptul că anul acesta nu-i sărbătorim doar pe Porumbescu și pe Cantemir, ci și pe cel mai mare Om politic pe care l-a avut vreodată România: Iuliu Maniu. La 8 ianuarie 2023 s-au împlinit 150 de ani de la nașterea acestuia, iar la 5 februarie am comemorat (de fapt ar fi trebuit să comemorăm oficial și cu toate onorurile cu putință) 70 de ani de la trecerea sa în veșnicie, în temnița comunistă de la Sighet.
Citiți restul articolului în secțiunea dedicată Anului Maniu, aici.
Anul acesta, la aniversarea a 150 de ani de la nașterea lui Iuliu Maniu și 70 de ani de la trecerea sa în Nemurire, am lansat pe blog două proiecte:
Continuă lectura „2023. Două proiecte noi pe blogul Țărănista”
La 150 de ani de la nașterea lui Iuliu Maniu, presa românească ”mainstream” nu prea s-a înghesuit să prezinte evenimentele ce au avut loc cu această ocazie și prea puțin i-a dedicat marelui Om politic vreun omagiu, pe ici-pe colo.
În rezumat: patru publicații mai ”importante” (cunoscute) – Adevărul, Libertatea, Cotidianul, Evenimentul zilei – și trei agenții de știri (Agerpres, Rador, Hotnews) au ”bifat” câte un articol dedicat biografiei lui Iuliu Maniu, cu ocazia aniversării nașterii sale la 150 de ani. Dintre televiziuni, doar Prima TV a difuzat un material în cadrul emisiunii principale de știri, iar dintre posturile de radio nu am găsit informații decât pe site-ul Radio România Cultural, care a difuzat câteva materiale legate de această aniversare. Am găsit și câteva Omagii la adresa marelui lider național-țărănist, dintre care doar două cu adevărat omagii (și într-adevăr sincere) – cel al doamnei Marilena Rotaru (în publicația Zi de zi) și cel al domnului Ion-Andrei Gherasim (preluat de Pro Alba de pe pagina de Facebook a fostului secretar al Seniorului Coposu). Remarc – fără surprindere, de altfel – că articole cu adevărat interesante și știri cu adevărat relevante (referitoare la diferite evenimente ce au avut loc cu ocazia celebrată) am găsit mai degrabă în publicațiile mai puțin cunoscute.
În amănunt, vă invit să citiți revista presei la aniversarea Sfinxului de la Bădăcin aici.
Dicționarele românești nu lămuresc termenul ”teoria conspirației”, astfel că, pentru a-l defini, trebuie să apelăm separat la termenii ce compun această sintagmă (”teorie”, respectiv ”conspirație”) – ceea ce nu va acoperi, însă, accepțiunea actuală a termenului. Dar în spațiul anglo-saxon termenul a intrat în dicționare ca atare (”conspiracy theory”), în primul rând datorită acoperirii mediatice de amploare a acestui fenomen contemporan, dar vechi de când e lumea, la propriu [1], și în plină ascensiune în prezent.
Pe scurt, ”o teorie a conspirației este o ipoteză neverificată avansată de un individ sau un grup de indivizi, cu scopul de a comunica o informație drept veridică, demascând o conspirație care ar ascunde acest presupus adevăr. Teoriile conspirației s-au născut pentru a suplini lipsa informațiilor și explicațiilor publice” (sublinierea mea). [2]
Conotațiile termenului sunt, în general, negative: teoriile conspirației sunt false, nejustificate și dăunătoare. Conform Enciclopediei Britannica, acesta este, de pildă, cazul teoriilor conspirative privind atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 sau asasinarea președintelui Kenedy.
Însă această accepțiune are, desigur, criticii ei. Dr. David Coady, cercetător în domeniul filosofiei sociale și politice, afirmă că ”există multe teorii conspiraționiste adevărate, justificate și/sau benefice” și, mai ales, critică unele metode de ”vindecare” de teorii conspirative, catalogând aceste metode drept incompatibile cu democrația liberală. [3]
Continuă lectura „Cum să scapi de teoriile conspirației. Mic ghid pentru politicienii din România și de aiurea.”Proiectul Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) de exploatare a aurului de Roşia Montană nu mai are puţin şi face 20 de ani, cum se vehiculează adesea, ci a cam depăşit sfertul de secol: în 2025 va împlini matura vârstă de 30 de ani. Acest proiect a debutat la 4 septembrie 1995, sub guvernul Văcăroiu, prin semnarea unui contract între Regia Autonomă a Cuprului (RAC) Deva (ulterior Minvest) şi Gabriel Resources N.L. (firmă proaspăt înfiinţată de Frank Timiş în Australia, în ianuarie 1995).
Continuă lectura „Roşia Montană 2021: Re-Capitulare”Circulă de ceva vreme o informaţie în mediul online despre candidatura preşedintelui ”oficial și juridic” al PNŢCD, Aurelian Pavelescu, pe lista de candidaţi ai Partidului Ecologist Român pentru Camera Deputaţilor.
Cum Pavelescu nu scapă absolut nici o ocazie de a se exprima public când persoana sa devine subiect de ştiri, dar de data asta a tăcut mâlc (cu alte cuvinte, se simţea cu musca pe căciulă), și cum individul are antecedente similare, cum se va vedea mai jos, am început să am o bănuială crescândă că această ştire ce venea „pe surse” era adevărată. Prin urmare, am început să caut pe site-uri oficiale adevărul despre candidaţii PER – deci, şi despre candidatul Pavelescu. Nu mi-a fost uşor, pentru că pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente nu există listele de candidaţi, iar pe site-ul Biroului Electoral Central sunt afişate doar listele de candidaţi ai organizaţiilor minorităţilor naţionale. Din fericire, am primit un binevenit ajutor de la fostul meu coleg de partid, Şerban Anghel, de a cărui colaborare m-am bucurat de multe ori de-a lungul anilor. El m-a îndreptat către sursa oficială a informaţiilor pe care le căutam, şi anume site-ul prefecturii (unde recunosc că nu mi-ar fi trecut prin cap să caut în veci; de când mă ştiu îmi iau informaţiile despre alegeri de pe site-urile BEC şi AEP).
Aşadar, m-am dus la sursa oficială şi am descoperit adevărul oficial: Continuă lectura „E oficial: Pavelescu NU mai este președintele PNȚCD!”
Aşa cum v-am promis, revin cu alte reacţii la alianţa PNŢCD-PSD pentru alegerile europarlamentare din 26 mai 2019. (Primele reacţii, din chiar ziua alianţei, vi le-am prezentat atunci, la cald; ele au venit de la PNŢCD Mizil şi PNŢCD Sălaj).
Înainte de toate, ţin să vă anunţ că informaţiile mele „pe surse” (pe cele oficiale nu am de unde să le iau, pentru că nu există – sau poate nu le-am găsit eu 😦 ) indică faptul că nu s-a luat nici o clipă în calcul vreo alianţă cu PSD (sau participarea cu „ţărănişti” pe listele acestuia) în vreo şedinţă oficială – a Comitetului Naţional de Conducere (CNC) sau la recentul congres PNŢCD din 23 martie a.c. – ba dimpotrivă, se pare că s-a votat la un moment dat participarea la aceste alegeri pe liste proprii ale PNŢCD! Continuă lectura „Reacţii la alianţa PNŢCD-PSD pentru europarlamentare”
Luna martie a anului curent este marcată de două evenimente importante pentru ţărănişti. Atât cei din „PNŢCD oficial”, condus de preşedintele juridic Aurelian Pavelescu, cât şi opozanţii acestuia, reuniţi în PNŢ Maniu-Mihalache, organizează luna aceasta câte un congres.
Astăzi, 23 martie a.c., are loc la Teatrul Elisabeta din Bucureşti congresul PNŢCD de realegere a unicului candidat şi „conducător iubit” al partidului, Aurelian Pavelescu.
Continuă lectura „Martie 2019: luna congreselor pentru ţărănişti”
Ţărănista 
