Acest articol ar fi trebuit să fie doar o simplă actualizare la articolul ”Când vom avea oficial Anul Maniu?”, în care am abordat subiectul proiectului de lege (L123/2023) privind instituirea anului 2023 ca ”Anul Iuliu Maniu”, proiect aruncat de colo-colo prin sertarele comisiilor Senatului de peste două luni, deși, teoretic, ar fi trebuit dezbătut în procedură de urgență.
Însă, deschizând azi punctul de vedere al Guvernului României asupra menționatului proiect de lege, aproape că nu mi-a venit să-mi cred ochilor. Zic ”aproape” pentru că nu mă mai surprind de mult pozițiile, atitudinile, acțiunile sau inacțiunile Pluripartidului în legătură cu elitele neamului exterminate de comuniști și aruncate în uitare…
Așadar: pe 4 aprilie a.c., Guvernul României a trimis către Senat un punct de vedere privind inițiativa legislativă L123/2023, care se încheie astfel:
”menționăm că Guvernul are obligația de a conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent pentru a gestiona resursele, obligațiile bugetare și riscurile fiscale, iar adoptarea inițiativei legislative ar influența negativ ținta de deficit bugetar, stabilitatea macroeconomică și ratingul de țară în relația cu organismele financiare internaționale”.
Cu alte cuvinte, prudentul prim-ministru Ciucă Ionel Nicolae, grijuliu nevoie mare cu gestionarea resurselor țării și preocupat în mod deosebit de riscurile fiscale, a evaluat și a calculat el bine-bine de tot obligațiile fiscale ale guvernului și ținta de deficit bugetar, le-a pus în balanță cu eventualele fonduri de alocat celebrării celui mai mare Om politic pe care l-a avut vreodată România și… i-a dat cu virgulă! Prudentele calcule și grijuliile evaluări ale bugetul țării au dus la concluzia că evenimentele dedicate lui Iuliu Maniu ar amenința, nici mai mult, nici mai puțin decât însăși stabilitatea macroeconomică a României! Nu mai vorbim de ratingul de țară, care, vorba aia, atârnă fix de câteva manifestări educaționale sau culturale dedicate lui Maniu.
Să ne înțelegem: vorbim de același guvern care, în marea sa ”prudență” în gestionarea resurselor, a alocat, de exemplu, fonduri din bugetul de stat unor proiecte de mediu care ar fi putut fi foarte bine finanțate din fonduri europene nerambursabile, pe care guvernul condus de Ciucă Ionel Nicolae a ales să nu le acceseze (amănunte pe g4media.ro, aici). Desigur, acesta este doar un exemplu peste care am dat la o căutare rapidă pe internet. Însă astfel de cazuri sunt, probabil, de ordinul miilor la nivelul întregii țări.
Mai departe: proiectul de lege pentru instituirea Anului Iuliu Maniu nu prevede alocarea de fonduri suplimentare din bugetele instituțiilor de stat, ci organizarea de evenimente de către aceste instituții ”în limita alocărilor bugetare aprobate”. Cu alte cuvinte, eventualele evenimente educaționale, politice, diplomatice sau culturale dedicate Anului Maniu de către diverse instituții publice (parlament, președinție, guvern, autorități publice centrale sau locale, televiziune, radiodifuziune), ar fi finanțate, dacă proiectul de lege s-ar aproba, din fonduri pe care aceste instituții le au deja la dispoziție în acest an pentru diverse manifestări publice. (În paranteză fie spus, bugetul de stat pentru 2023 a fost aprobat la sfârșitul anului trecut și este peste putință de îndoielnică rectificarea bugetului taman pentru aplicarea Legii Anului Maniu).
În concluzie, Legea pentru instituirea Anului Maniu nu poate avea în nici un caz vreo influență negativă asupra țintei de deficit bugetar, stabilității macroeconomice și ratingului de țară, cum afirmă, grijuliu și prudent, prim-ministrul Ciucă.
Alte concluzii le las la latitudinea dumneavoastră. Eu, personal, nu pot să mi le exprim în acest moment pe ale mele, întrucât, scriind acest articol, am epuizat registrul lingvistic decent adecvat unei poziții publice pe această temă.
Ţărănista 
