La 13 septembrie 2022 ajungea pe masa de lucru a Senatului României un proiect de lege privind instituirea anului 2023 ca Anul Ciprian Porumbescu. Proiectul a fost trimis spre analizare la comisiile Senatului, dintre care una – Comisia pentru Cultură și Media – s-a autosesizat la 1 noiembrie (după circa o lună și jumătate de la depunerea proiectului) asupra faptului că în acest an îl aniversăm și îl comemorăm și pe marele cărturar și domnitor Dimitrie Cantemir.
Astfel, la inițiativa unui senator PSD (Lucian Romașcanu), această comisie adaugă un amendament, completând textul proiectului de lege cu prevederi pentru instituirea Anului Dimitrie Cantemir. Proiectul va fi adoptat de Senat (14 noiembrie) și de Camera Deputaților (17 decembrie) ca Legea nr. 38/2023 privind instituirea anului 2023 ca „Anul cultural Dimitrie Cantemir și Ciprian Porumbescu” și va ajunge pe masa președintelui României pentru promulgare în Ajunul Crăciunului, la 24 decembrie anul trecut. Președintele României, ca orice președinte care se respectă, promulgă legea abia după ce sărbătorile de iarnă (cu tot cu Boboteaza și Sfântul Ion), trecuseră de mult, mai exact la 12 ianuarie 2022.
Interesant mi se pare faptul că nici printre cei 60 de inițiatori ai Legii 38/2023 – majoritatea de la istoricul partid PNL, nici printre parlamentarii din comisii, și de fapt nici printre toți deputații și senatorii României, în număr de 466, nu s-a găsit absolut nici unul care să sesizeze faptul că anul acesta nu-i sărbătorim doar pe Porumbescu și pe Cantemir, ci și pe cel mai mare Om politic pe care l-a avut vreodată România: Iuliu Maniu. La 8 ianuarie 2023 s-au împlinit 150 de ani de la nașterea acestuia, iar la 5 februarie am comemorat (de fapt ar fi trebuit să comemorăm oficial și cu toate onorurile cu putință) 70 de ani de la trecerea sa în veșnicie, în temnița comunistă de la Sighet.
Citiți restul articolului în secțiunea dedicată Anului Maniu, aici.
Ţărănista 