PNŢCD – o cronologie post-decembristă

 sigla pntcd ochi albastru fond galben

1990

8 ianuarie 1990 – înscrierea PNŢCD în registrul partidelor politice. Preşedinte provizoriu: Corneliu Coposu.

20 mai 1990 – alegeri generale: PNŢCD obţine 2,50% din total voturi pentru Senat (= 1 senator), 2,56% în Camera Deputaţilor (=12 de deputaţi).

15 decembrie 1990 – PNŢCD constituie Convenţia Naţională pentru Instaurarea Democraţiei (CNID), alcătuită din PNŢ-CD, PNL, PSDR, PER, Partidul Alianţei Civice şi UDMR)

1991

26 noiembrie 1991– constituirea CDR (= CNID + Forumul Democratic Antitotalitar, alcătuit din Partidul Unităţii Democratice, Uniunea Democrat-Creştină, Alianţa Civică, Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România, Solidaritatea Universală, Asociaţia ’21 Decembrie’, Mişcarea România Viitoare, Sindicatul Politic ‘Fraternitatea’, Uniunea Mondială a Românilor Liberi)

27-29 septembrie 1991 – primul congres PNŢCD post-decembrist. Preşedinte ales: Corneliu Coposu, prim-vicepreşedinte  Ion Diaconescu; Valentin Gabrielescu, Ion Raţiu, Gabriel Ţepelea, Cicerone Ioaniţiu, Ioan Bărbuş, Ilie Păunescu, Şerban Ghica – vicepreşedinţi.

1996-1999

19-21 ianuarie 1996 – Congres PNŢCD. Preşedinte ales: Ion Diaconescu. În componenţa BNC se mai regăsesc: Gabriel Ţepelea – prim-vicepreşedinte, Radu Vasile – secretar general, Nicolae Ionescu-Galbeni, Ion Raţiu, Mircea Ciumara, Vasile Lupu, Ulm Spineanu, Remus Opriş, Mircea Popa Zlata şi Sorin Lepşa – vicepreşedinţi.

3 noiembrie 1996 – alegeri generale câştigate de CDR (PNŢ-CD, PNL, PNL-CD, PER, PAR, FER) obţine 30,17% la Camera Deputaţilor (83 deputaţi PNŢCD), 30,70% la Senat (27 senatori PNŢCD)

17 noiembrie 1996 – alegeri prezidenţiale. Emil Constantinescu (CDR) câştigă în turul 2 cu 54,41%.

12 decembrie 1996-30 martie 1998: prim-ministru Victor Ciorbea

17 aprilie 1998-13 decembrie 1999: prim-ministru Radu Vasile

1999:

17 aprilie 1999: V. Ciorbea părăseşte PNŢCD şi înfiinţează Asociaţia Naţională Creştin Democrată (ANCD)

14 decembrie 1999: după revocarea din funcţie de către E. Constantinescu, Radu Vasile înfiinţează Grupul Popular de Reflecţie, în cadrul PNŢCD

21 decembrie 1999: PNŢCD renunţă la portofoliul de prim-ministru în favoarea independentului Mugur Isărescu

27 decembrie 1999: BCCC al PNŢCD decide excluderea lui Radu Vasile din partid.

2000:

Noiembrie 2000: alegeri parlamentare. PNŢCD participă în cadrul CDR 2000 (Uniunea Forţelor de Dreapta, FER, Partidul Moldovenilor şi ANCD), care obţine 5,29% la Senat şi 5,04 la Camera Deputaţilor, rămânând în afara Parlamentului

27 noiembrie 2000: urmare a eşecului electoral, conducerea naţională a PNŢCD  (21 membri, în frunte cu Ion Diaconescu, preşedinte şi Ioan Mureşan, prim-vicepreşedinte) demisionează.

2 decembrie 2000 – Forul Interimar de Conducere al PNŢCD alege un Birou Interimar de Conducere (BIC) – condus de Constantin Dudu Ionescu şi format din Radu Sârbu, Vasile Lupu, Bogdan Piţigoi, Remuş Opriş – birou responsabil cu administrarea sarcinilor partidului până la congres

2001- 2003

19-21 ianuarie 2001: Al III lea Congres Naţional al PNŢCD. Preşedinte ales: Andrei Marga (contracandidaţi: Constantin Dudu Ionescu, Ioan Mureşan şi Floare Comşa). În conducere au mai fost aleşi: Ion Diaconescu – preşedinte de onoare, Vasile Lupu – prim-vicepreşedinte, Cătălin Chiriţă – secretar general.

2 iunie 2001: PNŢCD aprobă absorbţia ANCD în PNŢCD. Victor Ciorbea devine preşedintele Consiliului Naţional de Conducere al PNŢCD. Se acutizează disensiunile din partid.

6 iunie 2001: preşedintele PNŢCD Andrei Marga demisionează, delegând prerogativele de conducere lui Vasile Lupu. Se declanşează lupte pentru putere. Victor Ciorbea preia preşedinţia partidului, ca interimar. Vasile Lupu şi Ctin. Chiriţă sunt excluşi ulterior din partid.

14 august 2001: Congres extraordinar PNŢCD. Preşedinte ales: Victor Ciorbea. Structura de conducere se măreşte: BNC – 25 membri, Delegaţia Permanentă – 97 membri

8 martie 2002: Vasile Lupu şi Constantin Chiriţă înfiinţează Partidul Popular Creştin – PPC

26 mai 2003: reînscrierea PNŢCD la TMB, cf Legii 14/2003, prin Decizia Civilă nr. 11/26.05.2003

2004

27 martie 2004: V. Ciorbea desemnat candidat la Primăria Capitalei. Constantin Timoc este anunţat drept candidatul PNŢCD la preşedinţia României.

28 iulie 2004: Partidul Mişcarea Creştin Democrată anunţă decizia de fuziune cu PNŢCD

7 august 2004: Congres extraordinar PNŢCD. Preşedinte ales: Gheorghe Ciuhandu, primarul Timişoarei, care îşi propune revenirea PNŢCD în parlament.

28 noiembrie 2004: Alegeri generale. PNŢCD obţine 1,91% din voturi pentru Senat, 1,85% pentru Camera Deputaţilor. Gheorghe Ciuhandu – candidatul PNŢCD la preşedinţia României obţine 1,9% – locul 5 în cursa prezidenţială.

2005

5 februarie 2005: CNC al PNŢCD decide printr-o rezoluţie schimbarea denumirii în Partidul Popular Creştin-Democrat – PPCD, în urma fuziunii cu Uniunea pentru Reconstrucţia României – URR (partid condus de Cosmin Alexandru), în scopul unificării tuturor forţelor creştin-democrate şi populare din România într-un singur partid, cu această denumire, cu o strategie de centru-dreapta, anticomunistă.

5-6 martie 2005: Congresul extraordinar al PNŢCD adoptă rezoluţia CNC din 5 feb 2005 (947 de voturi pentru, 24 împotrivă şi 11 abţineri)

30 mai 2005: Curtea de Apel Bucureşti respinge noua denumire a PNŢCD. Denumirea de PPCD este „adjudecată” de Polul Popular Creştin Democrat (format din Partidul Blocului Naţional Democrat şi Partidul Creştin Democrat)

2006

18 martie 2006: fuziune prin absorbţie, între PNŢCD şi Uniunea Creştin Socială (UCS)

11 septembrie 2006: este anunţată revenirea la vechiul nume, PNŢCD, în urma nevalidării prin sentinţă definitivă de către TMB a schimbării numelui în PPCD.

2007

21 ianuarie 2007: Congres extraordinar PNŢCD. Preşedinte ales: Marian Petre Miluţ. Din BNC mai fac parte: Aurelian Pavelescu – prim-vicepreşedinte, Gheorghe Ciuhandu – preşedinte CNC, Adrian Ghiţă – secretar general şi vicepreşedinţi: Virgil Petrescu, Andrei Dimitriu, Radu Munteanu, Claudiu Cristea, Vasile Lupu, Zoea Rădulescu şi Marius Popovici. La scurtă vreme după alegere, Miluţ procedează la o decapitare fără precedent – abuzivă şi nestatutară – a conducerilor organizaţiilor care îi erau ostile şi exclude din partid sau suspendă din funcţie numeroşi membri importanţi ai PNŢCD: Şerban Rădulescu, Radu Sârbu, Gheorghe Ciuhandu, etc. Organizaţiile judeţene şi membrii CNC reacţionează prin decizia organizării unui congres extraordinar, în scopul schimbării preşedintelui Miluţ

2008

24 august 2008: Congres Extraordinar al PNŢCD la Bucureşti, convocat statutar de 28 de organizaţii judeţene şi de sector (cca 65% dintre organizaţii). Preşedinte ales: Radu Sârbu. Din echipa de conducere mai fac parte: Ion Diaconescu – preşedinte de onoare, Dorel Năsui – prim-vicepreşedinte, Gheorghe Ciuhandu – preşedinte CNC, Alexandru Popescu – secretar general, Ion Caramitru, Alexandru Herlea, Adrian Ghiţă, Virgil Petrescu, Andrei Dimitriu, Mihai Grigoriu, Radu Rizescu – vicepreşedinţi

24 august 2008: Miluţ organizează la Sinaia o şedinţă CNC (51 participanţi), în paralel cu congresul de la Bucureşti, şedinţă  în care se hotărăşte că acest congres este nestatutar, nelegal şi fără efecte juridice. De asemenea, în şedinţa CNC se hotărăşte demiterea lui  Gh. Ciuhandu din funcţia de preşedinte CNC al PNŢCD, iar hotărârile JODA care priveau conducerea abuzivă a lui Miluţ sunt revocate şi declarate nelegale. Se discută şi participarea la alegerile generale din toamnă pe listele PNL – unul dintre numeroasele motive de nemulţumire a delegaţilor la Congresul din 24 august.

27 august 2008: PNŢCD-Sârbu depune actele congresului din 24 aug. la Registrul Partidelor Politice

29 august 2008: Miluţ contestă înregistrarea congresului Sârbu la RPP

20 septembrie 2008: Rezoluţia PNŢCD-Miluţ privind strategia de alianţă cu PNL. Conform acestei strategii, s-a hotărât ca un număr de 7 membri[i] PNŢCD să demisioneze din partid şi să candideze pe listele PNL, în baza unei Declaraţii de Constituire a Polului de Centru-Dreapta, semnată împreună cu PNL.

29 septembrie 2008: contestarea congresului Sârbu de către Miluţ ajunge în instanţă

2 octombrie 2008: PNŢCD-Sârbu depune semnul electoral al PNŢCD în vederea participării la alegerile generale din toamnă

3 octombrie 2008: PNŢCD-Miluţ scoate PNŢCD din alegeri, contestând depunerea semnului electoral la BEC şi obţinând radierea înregistrării semnului electoral al PNŢCD, înregistrare anterior încuviinţată de BEC (2 oct. 2008)

30 noiembrie 2008: 7 membri demisionari din PNŢCD candidează pentru parlament pe listele PNL. Printre ei, prim-vicepreşedintele PNŢCD-Miluţ, Aurelian Pavelescu[ii]

2009

21 mai 2009: printr-o scrisoare deschisă, surorile Coposu şi preşedintele de onoare al PNŢCD, Ion Diaconescu, îl somează pe Miluţ să renunţe la impostură

Iunie 2009: Plângere penală a lui M. P. Miluţ împotriva unui număr de 37 (iniţial 18, ulterior încă 19) delegaţi la Congresul din 24 aug. 2008, pentru înscrieri în fals.

7 iunie 2009: alegeri europarlamentare. PNŢCD-Miluţ este prezent cu 43 de candidaţi (printre care M.P. Miluţ şi E. Moiescu) şi obţine 1,45% din voturi.

12 septembrie 2009: Congres extraordinar PNŢCD-Miluţ[iii], în care se decide o alianţă PNŢCD-PDL.

25 septembrie 2009: PNŢCD-Sârbu contestă congresul PNŢCD-Miluţ din 12 septembrie 2009

26 septembrie 2009: Congres extraordinar PNŢCD-Sârbu, în care se decide schimbarea statutului partidului şi este aleasă o nouă echipă de conducere. BNC-ul ales este format din: preşedinte Radu Sârbu, prim-vicepreşedinte Doru Năsui, preşedinte CNC Gheorghe Ciuhandu, secretar general Vasile Andrieş şi vicepreşedinţii Ioan Bălan, Ion Caramitru, Lucian Filip, Mihai Grigoriu, Alexandru Herlea, Virgil Petrescu şi Liviu Petrina. Preşedinte de onoare: Ion Diaconescu. Prezenţa la acest congres a fost înregistrată notarial, pentru evitarea unor eventuale contestaţii.

2010

Februarie-martie 2010: reîncepe ascensiunea în PNŢCD a lui Victor Ciorbea, care creşte vertiginos în popularitate; creşte vizibil percepţia membrilor asupra acestuia ca salvator al PNŢCD.

5 februarie 2010: După decizia de Neîncepere a Urmăririi Penale privind pe cei 37 de delegaţi la congresul PNŢCD din 24 august 2008, Miluţ reintervine în plângerea penală, pentru 3 persoane care nu au putut fi găsite pentru a fi audiate. Astfel se complică situaţia juridică şi se prelungesc procesele privitoare la congresul din 2008. Dosarul înregistrării congresului PNŢCD din 25 august 2008 este suspendat până la soluţionarea plângerii penale.

22 mai 2010: în cadrul unei şedinţe CNC (la Piteşti), Miluţ îşi anunţă demisia din funcţia de preşedinte al PNŢCD.

17 iulie 2010: Congres extraordinar PNŢCD-Miluţ[iv]. Invitat special la congres: Dan Diaconescu, preşedintele PPDD. Se alege o nouă echipă de conducere a PNŢCD-Miluţ. Preşedinte ales: Aurelian Pavelescu. Din BNC mai fac parte: Eugen Romulus Moiescu – prim-vicepreşedinte, Vasile Lupu – preşedinte CNC, Liviu Iane – secretar general şi vicepreşedinţii Mircea Irimescu, Costinel Milescu, Tudorel Chesoi, Daniel Remus Vereş, Monica Speranţa Toma, Marius Popovici, Laurenţiu Mândrea, Constantin Fătu, Marian Popa, Alexandru Bejan, Romulus Luca. PNŢCD-Miluţ devine de acum PNŢCD-Pavelescu.

21-28 septembrie 2010: Aurelian Pavelescu încearcă să vândă sediul PNŢCD din Str. Clemenceau nr. 9. Mircea Irimescu[v], vicepreşedinte al PNŢCD-Pavelescu ia poziţie publică împotriva acestui gest şi îşi retrage sprijinul acordat anterior, în cadrul unei şedinţe BNC. Încercarea lui Pavelescu de a înstrăina sediul eşuează.

2 decembrie 2010: PNŢCD-Pavelescu convoacă un congres extraordinar pentru 29 ianuarie 2011, printr-o hotărâre a BNC, semnată de Pavelescu

2011

26 ianuarie 2011: Acordul solemn de unificare a PNŢCD, unificare ce urmează a se realiza printr-un congres comun al aripilor Pavelescu-Sârbu, preconizat pentru 12 martie 2011. Acordul beneficiază de girul Preşedintelui de Onoare Ion Diaconescu. Pavelescu îl semnează sub presiunea iminentului congres propriu, la care se întrevede posibilitatea pierderii şefiei PNŢCD, întrucât între timp se anunţă şi un al doilea candidat pentru preşedinţia partidului: Eugen Moiescu.

29 ianuarie 2011: Congres extraordinar PNŢCD-Pavelescu[vi], convocat şi organizat de BNC Pavelescu. Aflând că la congres i se va opune un contra-candidat – Eugen Moiescu (prim-vicepreşedinte al PNŢCD-Pavelescu) –, Aurelian Pavelescu anulează convocarea congresului în ultima clipă, declarându-l nestatutar. Congresul are totuşi loc, iar Moiescu este ales preşedinte. Astfel ia naştere PNŢCD-aripa Moiescu. Din BNC mai fac parte: Daniel Vereș – prim-vicepreședinte, Alexandru Bejan – președinte CNC, Liviu Iane – secretar general şi vicepreşedinţii  Monica Toma, Tudorel Chesoi, Marian Popa, Romulus Luca, Ioan Oprean, Matei Catrinoiu, Mihai Guțanu, Felician Perneș, Cristian Tomuleț, Mircea Mureșanu, Constantin Stroe, Mihai Ghebaură, Gheorghe Cora, Ioan Lazăr, Mihai Opriș, Marin Țuluș, Ion Acojocăriți.

4-5 februarie 2011: „Pacea de la Sighet”. În timpul manifestărilor de comemorare a lui Iuliu Maniu, liderii PNŢCD de la toate nivelurile şi din toate aripile decid în unanimitate împăcarea generală printr-un congres comun. Pavelescu şi Ciorbea îşi dau mâna din nou, reiterând hotărârea de organizare a unui congres comun în martie. Ulterior, neînţelegerile reapar şi această idee este abandonată.

7 mai 2011: BNC al PNŢCD-Pavelescu convoacă un „congres extraordinar de reunificare a PNŢCD” pentru 9 iulie 2011, ocazie cu care se urmăreşte cooptarea în conducerea PNŢCD-Pavelescu a lui Radu Vasile şi Marian Miluţ

18 iunie 2011: „Congres extraordinar de reunificare” – PNŢCD-Sârbu. Preşedinte ales: Victor Ciorbea. Din BNC mai fac parte: Andrei Dimitriu – prim-vicepreşedinte[vii], Gheorghe Ciuhandu – preşedinte CNC, Mihai Grigoriu – secretar general şi un număr de 35 vicepreşedinţi, printre care: Radu Sârbu, Ionuţ Gherasim, Virgil Petrescu, Lucian Buică, Radu Rizescu, Ioan Vida Simiti, Adrian Marinescu, Ioan Bălan, Corneliu Sicoe, Mircea Popa-Zlatna, Ion Corniţă, Costel Păunescu, Sergiu Rizescu[viii]. Aripa Sârbu devine aripa Ciorbea.

9 iulie 2011: congresul PNŢCD-Pavelescu nu se mai ţine, fiind amânat pentru toamnă, „in scopul unei informari corecte a membrilor despre situatia partidului, in urma diversiunilor realizate de dl Victor Ciorbea.” În schimb are loc o şedinţă CNC.

17 septembrie 2011: „Congresul de reunificare a PNŢCD„, organizat de Pavelescu. Invitaţi la congres: Marian Miluţ şi Marian Munteanu. Preşedinte ales: Vasile Lupu. Din BNC mai fac parte: Aurelian Pavelescu – prim-vicepreşedinte, Lucian Orăşel – preşedinte CNC, Vasile Toader – secretar general şi un număr de 26 vicepreşedinţi, printre care: Alex Ştefănescu, Cristian Vaida-Coteanu, Alexandru Bejan, Marin Vasilescu, Alexandru Enache, Nicolae Mardari, Aura Speranţa Ungureanu, Marius Popovici, Laurenţiu Mândrea. Congresul este contestat ulterior de însuşi organizatorul său, A. Pavelescu. Astfel ia fiinţă aripa PNŢCD-Lupu

2012

28 martie 2012: Şedinţă a Senatului PNŢCD. Sunt invitaţi din partea conducerii centrale Victor Ciorbea – preşedinte, Adrian Marinescu, vicepreşedinte. Se hotărăşte constituirea unui Comitet de Conducere Interimară a PNŢCD, format din membrii ai Senatului – garant al continuităţii, principiilor şi doctrinei PNŢCD. Comitetul ad-interim va fi condus de Ion Varlam.

24 aprilie 2012: PNŢCD-Ciorbea semnează la Alba Iulia un protocol electoral local cu USL, conform căruia pe listele USL la alegerile locale vor candida membri ai PNŢCD-Ciorbea (demisionari din PNŢCD şi deveniţi membri ANCD)

10 iunie 2012: La alegerile locale, o parte dintre membrii PNŢCD-Ciorbea candidează pe listele USL. PNŢCD-Pavelescu desemnează candidaţi proprii. Rezultate înjumătăţite faţă de 2008: se obţin 142 mandate de consilieri locali (faţă de 11 primari, 326 consilieri locali, 2 consilieri județeni în 2008)

27 iulie 2012: Plângerea penală pentru înscrieri în fals este soluţionată în favoarea delegaţilor congresului din 24 august 2008 printr-o hotărâre definitivă de netrimitere în judecată.

26 august 2012: în condiţiile preconizării unor alianţe considerate nefireşti pentru PNŢCD de către o mare parte a membrilor acestuia, se constituie Grupul de Rezistenţă din PNŢCD, ca reacție la impostura ridicată la rang de leadership în PNŢCD prin Miluţ-Pavelescu, precum şi ca o necesitate a membrilor PNŢCD de a lua poziţie faţă de acţiunile politice oscilante ale liderilor partidului.

15 septembrie 2012: se semnează protocolul de constituire a Alianţei România Dreaptă – ARD – în scopul colaborării în plan electoral între membrii alianţei: PDL, FC, PNŢCD-Pavelescu.

3 octombrie 2012: Victor Ciorbea se înscrie în PNL. Aripa Ciorbea este astfel decapitată, ceea ce va duce la anularea congresului din 18 iunie 2011.

9 decembrie 2012: La alegerile parlamentare, PNŢCD-Pavelescu participă pe listele ARD şi obţine 2 mandate de parlamentar[ix]. Victor Ciorbea candidează pe listele PNL şi obţine un mandat de senator de Bucureşti (în sectorul 4);  ulterior (martie 2014) va demisiona din această funcţie, preferând funcţia de director în cadrul ASF.

2013

14 martie 2013: s-a repus pe rol dosarul contestării de către PNŢCD-Sârbu a congresului PNŢCD-Miluţ din 12 septembrie 2009. În 10 septembrie 2013 acest dosar va fi suspendat până la rezolvarea dosarului înregistrării congresului PNŢCD-Sârbu din 24 august 2008

15 martie 2013: Se constituie Alianţa Dreptate şi Adevăr – DA, cuprinzând partidul Forţa Civică şi PNŢCD-Pavelescu

20 martie 2013: TMB respinge cererea de înregistrare a Alianţei DA[x]

20 aprilie 2013: Congres extraordinar PNŢCD-Pavelescu, la care Pavelescu este reconfirmat în funcţia de preşedinte.

3 iunie 2013: Prin hotărâre a Curţii de Apel Bucureşti este anulat congresul Moiescu din 29 ianuarie 2011.

21 iunie 2013: Dosarul înregistrării congresului PNŢCD-Sârbu din 2008 este redeschis.

21 iunie 2013: Prin hotărâre a Curţii de Apel Bucureşti este anulat congresul din 17 septembrie 2011, la care fusese ales preşedinte Vasile Lupu

30 iunie 2013: Aurelian Pavelescu este demis şi exclus din PNŢCD de către propriul BNC[xi]

10 septembrie 2013: Dosarul contestării congresului Miluţ din 12 septembrie 2009 de către aripa Sârbu este suspendat până la soluţionarea dosarului înregistrării congresului PNŢCD-Sârbu din august 2008.

2 noiembrie 2013: Congres extraordinar PNŢCD-Pavelescu, în cadrul căruia sunt cooptaţi în BNC membri ai Iniţiativei România Liberală – IRL. Preşedinte ales: Aurelian Pavelescu. Din BNC mai fac parte: Vlad Moisescu – prim-vicepreşedinte, Alex Ştefănescu – preşedinte CNC, Ioan Mihăilă – secretar general şi un număr de 43 vicepreşedinţi, printre care: Lucian Buică, Adrian Ghiţă, Laurenţiu Mândrea, Costinel Milescu, Adrian Orza, Alin Popa, Vlad Roşca, Maria Stavrositu, Diana Tuşa, Daniel Vereş.

2014

25 mai 2014: Alegeri europarlamentare. PNŢCD juridic condus de Pavelescu participă şi obţine 0,89%. Rezultatul declanşează reacţii în lanţ: demisii şi un război al declaraţiilor. Majoritatea celor veniţi de la IRL demisionează. Lui Pavelescu i se cere demisia. Acesta reacţionează, printr-un comunicat al  Secretariatului General al partidului, condamnând „politicianismul de conjunctură” al grupului IRL şi convocând Juriul de Onoare, Disciplina si Arbitraj „in vederea judecarii gravelor abateri disciplinare ale acestei grupari”. Se preconizează un nou congres în iunie, care va fi amânat în cele din urmă pentru septembrie

27 septembrie 2014: Congres extraordinar al PNŢCD juridic. Scopul principal: alianţa electorală a PNŢCD cu PMP în vederea sprijinirii candidatei acestuia din urmă la preşedinţie, Elena Udrea (deşi, în urmă cu 4 luni, la 10 mai, Pavelescu declarase oficial că va boicota alegerile prezidenţiale, în numele aspiraţiilor monarhiste ale partidului). În cadrul congresului, Udrea afirmă că doreşte înnobilarea  „dinamismului PMP” cu „brandul PNŢCD”.

27 septembrie 2014: La Bucureşti se lansează oficial Asociaţia Clubul Naţional Ţărănist – PNŢCD, alcătuită din membri ai PNŢCD nerecunoscut juridic. Printre obiectivele acesteia se numără: Promovarea principiilor morale in politica românească şi combaterea corupţiei in structura statului român; Sprijinirea poziţillor tradiţionale ale partidelor istorice româneşti în problemele fundamentale ale politicii etc.

1 octombrie 2014: Iniţierea de proceduri oficiale pentru înregistrarea unei alianţe politice PNŢCD-PMP.

4 decembrie 2014: CNC al PNŢCD juridic hotărăşte vânzarea sediului istoric al PNŢCD din Str. Georges Clemenceau nr. 9

20 decembrie 2014: Semnarea contractului de vânzare-cumpărare a sediului PNŢCD din Clemenceau nr. 9

2015

27 februarie 2015: Aurelian Pavelescu renunţă la înscrierea alianţei cu PMP, practic anulând înţelegerea cu Băsescu-Udrea, înainte de înregistrarea oficială a alianţei.

16 mai 2015: Congres al PNŢCD nerecunoscut juridic. Este ales preşedinte Radu Rizescu. Din BNC fac parte, printre alţii: Alexandru Kala Popescu (Prim-vicepresedinte),  Tudorel Chesoi (Presedinte CNC),  Radu Arseni (Secretar General) etc.

6 iunie 2015: Congres al PNŢCD juridic. Aurelian Pavelescu este reconfirmat în funcţia de preşedinte.


_________________________________________________________________________________________

[i] Aurelian Pavelescu, prim-vicepreşedinte, care va candida pentru un mandat de deputat la Calarasi, Dan Horea, la Cluj, Cristian Tomulet la Neamt si Mircea Irimescu la Suceava. De asemenea, s-au validat, in sectorul 3, candidatura pentru Senat a lui Caius Iliescu si pentru Camera Deputatilor a lui Nicolae Serbu, iar la sectorul 6, pentru Camera Deputatilor, candidatura lui Radu Horatiu Munteanu. Pentru candidatura lui Pavelescu, vezi http://www.becparlamentare2008.ro/candid/Calarasi/PNL.doc

[ii] Circumscripţia 12, Călăraşi, pe listele PNL pentru Camera Deputaţilor

[iii] Contestat ulterior de aripa Sârbu (25 sept. 2009)

[iv] Contestat ulterior de PNŢCD-Sârbu. Pavelescu însă câştigă apoi în instanţă, dobândind calitatea de preşedinte juridic al PNŢCD

[v] Mircea Irimescu a demisionat în 2008 din PNŢCD, a candidat şi a fost ales deputat de Suceava pe listele PNL. Apoi a demisionat din PNL, revenind în PNŢCD; a rămas ulterior deputat independent în parlament.

[vi] Contestat ulterior chiar de Pavelescu

[vii] Structura BNC cuprinde 2 prim-vicepreşedinţi. Pe lângă A. Dimitriu a fost propus Al. Ştefănescu, care s-a retras în ajunul congresului. Ulterior, în locul acestuia va fi numit Teodor Mărieş, preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie. Sorin Ilieşiu a figurat pe lista vicepreşedinţilor aleşi, dar a demisionat din PNŢCD la scurt timp după congres.

[viii] În mare, componenţa acestui BNC se suprapune celei a CNC, incluzând cvasi-majoritatea preşedinţilor de organizaţii judeţene.

[ix] Ioan Mihăilă – deputat, venit recent de la PDL, trecut în martie 2014 la UNPR şi Valeriu Todiraşcu – actualmente senator independent aparţinând Grupului Parlamentar al PDL, prim-vicepreşedinte şi membru fondator al Partidului Noua Republică, partid care nu a reuşit să se înscrie în RPP.

[x] Ca urmare, Alianţa DA – PNŢCD-FC nu figurează în Registrul Alianţelor Politice

[xi] BNC înregistrat la RPP în urma congresului din 17 iulie 2010, congres care a fost recunoscut de instanţe, drept pentru care Pavelescu devenise astfel „preşedinte juridic” al PNŢCD. La 30 iulie 2013, Moiescu, în calitate de prim-vicepreşedinte al BNC-Pavelescu înregistrat juridic, depune prin avocat la RPP hotărârea de demitere şi excludere a lui Pavelescu din „PNŢCD juridic”, hotărâre care face obiectul unui nou proces ce se află în derulare.

rezistenţa PNŢCD

11 gânduri despre „PNŢCD – o cronologie post-decembristă

  1. Iata ca acum, cu ajutorul lui DUMNEZEU si a unui grup de oameni, taranisti adevarati, a fost inscris PNTMM care va duce mai departe idealurile politice ale marilor oameni politici MANIU, MIHALACHE si a SENIORULUI CORNELIU COPOSU.

    Apreciază

Lasă un mesaj